Încă o lună cu deficit comercial de 1 miliard de euro: performanța industriei auto – anulată de importurile bunurilor de larg consum

de Marin Pana | 12.12.2016 .

balanta-comercialaDeficitul comercial pe primele zece luni din acest an a fost de 7.899,8 milioane euro, cu circa 23% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate s-a menținut sub cota de 90%, cotă pe care o depășisem în fiecare an din perioada 2013 – 2015.

Pe primele zece luni din 2016, importurile au crescut într-un ritm semnificativ mai mare decât exporturile (6,4% față de 4,1%, la valori exprimate în euro), dar ecartul s-am mai atenuat pe parcursul ultimelor două luni.

De remarcat diminuarea pe octombrie a creșterilor față de aceeași lună din anul precedent (doar +3,3% la importuri și +2,0% la exporturi).

tabel1

Una peste alta, valoarea lunară a minusului din schimburile externe pare a se fi stabilizat undeva în jur de 1 miliard de euro. Valorile exacte pentru octombrie 2016 au fost de 5.091 milioane euro la export și 6.062 milioane euro la import, ceea ce a condus la un deficit de 971 milioane de euro.

De aceea, predicția de 10 miliarde deficit pe 2016 apare ca plauzibilă dacă tendința se va menține și în ultimele două luni ale anului.

(Citiți și: ”Cine ne produce deficitul comercial”)

Raportând valoarea soldului negativ din schimburile externe de mărfuri la PIB preliminat pentru anul în curs rezultă deja un minus de circa 4,6% din PIB. Ceea ce confirmă că rezultatul final pe 2016 se îndreaptă spre cota de minus zece miliarde de euro. Minus care ne dă măsura incapacității producției interne de a se adapta la cererea internă sau de a compensa prin livrările la extern.

Structura deficitului: 90% UE, 10% non-UE

Schimburile cu țările din UE au fost de 35,95 miliarde de euro la export (75,3% din total exporturi) și 43,06 miliarde euro la import (77,3% din total importuri). Aproape 90% din deficit provine din comerțul intracomunitar, semn clar al unui deficit de competitivitate în raport cu statele UE, deficit care reclamă luarea unor măsuri.

Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,82 miliarde euro (24,7% din total exporturi) și importuri de 12,61 miliarde euro (22,7% din total importuri). Soldul negativ pe această relație s-a tot consolidat până a ajuns să depășească 10% din deficitul comercial. Anterior, în perioada 2013-2014, România echilibrase schimburile cu zona non-UE și consemnase, chiar, mici excedente.

tabel2

Performanța exporturilor de mașini și echipamente de transport, anulată de importurile de mărfuri de larg consum

În structură, circa 47% din exporturile românești sunt reprezentate de mașini și echipamente de transport. Este singura grupă de produse la care ieșim pe plus și care îmbunătățește cu 18% soldul negativ rezultat pe ansamblul schimburilor comerciale. Acest rezultat este anulat doar pe segmentul de combustibili și lubrifianți, pe care nu mai reușim să acoperim cererea internă.

Cu alte cuvinte, nu este vorba despre nu știu ce bunuri sofisticate de larg consum care ne-ar lipsi din producție ci despre volumul masiv al unor produse petrochimice pe care eram capabili să îl asigurăm, până nu de mult, și care ne aducea înainte de 1989 un aport valutar consistent, nu deficit de cont curent care să creeze presiune pe cursul de schimb.

tabel3

Dar cea mai mare problemă apare la schimburile de produse chimice și conexe acestora, unde deficitul sectorial masiv ne trimite spre cronicizarea minusului din comerțul exterior. Scorul total defavorabil de circa 2 la 8 miliarde de euro spune totul și arată care sunt consecințele politicilor de privatizare și a liberalizării prețurilor la energia proceselor tehnologice din domeniu.

Desigur, nu pot fi trecute cu vederea schimburile defavorabile per total la alte produse manufacturate decât mașini și echipamente de transport, care au mai adus alte aproape două miliarde la deficitul pe primele zece luni. Și nici incapacitatea de a reuși măcar echilibrarea importurilor de produse agroalimentare prin exporturi, dovadă mai degrabă a lipsei de competitivitatea a industriei alimentare decât a agriculturii.

Publicat la data de 12.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română