Înapoi, la lecția 2008-2014 ! Considerații esențiale despre ce fel de creștere am ales

de Marin Pana | 12.10.2016 .

mp21INS a anunțat pentru anul 2014 valoarea definitivă a PIB de 668.143,6 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni reali de 3,1% faţă de anul 2013. Comparat cu varianta semidefinitivă de 667.577,4 milioane lei, creșterea a fost puțin semnificativă ( +0,08%), dar suficientă încât să schimbe valoarea de 3,0% anunțată în urmă cu un an pentru creșterea economică pe 2014.

Astfel, ciclul economic de șapte ani 2008 – 2014 s-a încheiat aproape exact pe zero. După marea performanță de +8,5% din al doilea an de apartenență la UE și manifestarea efectelor crizei economice, au urmat doi ani de scădere, doi ani de stabilizare și au fost necesari alți doi ani pentru a reveni, în termeni reali, la rezultatul PIB din 2008 (vezi tabelul).

tabel1

 

Lecțiile :

Datele prezentate sunt un bun prilej pentru a aprecia cu ce ne-am ales după frenezia consumistă din anii 2007-2008, când credeam că România se va duce glonț spre noi culmi de dezvoltare capitalistă. Prima observație este că nivelul de trai avut în vedere atunci, în plină perioadă electorală, nu s-a regăsit în practică.

Media rezultatelor economice a anilor 2009 – 2014 a fost cu peste cinci puncte procentuale sub performanța din 2008 și nici vorbă de creșterile avute în vedere când s-au acordat majorări de pensii și salarii, simultan cu scăderea contribuțiilor de asigurări sociale (sună cunoscut chiar din ce se vehiculează în aceste zile, nu ?).

Pe scurt, cursul de schimb a plecat de la 3,34 lei în 2007 spre 3,68 lei în 2008 și 4,24 lei în 2009 iar datoria publică a urcat brusc de la circa 20% la 40% după acordul cu FMI ( de observat cum , coincidență matematică, cinci ori patru fac 20% din PIB ”lipsă la apel”), pentru a se stabiliza sub pragul de 40% abia după ce am atins nivelul PIB din 2008 în baza căruia s-au oferit megabeneficiile de la finele acelui an.

În plus, de când, de la 0 obligații de plată prin transfer de la alte impozite și taxe decât cele dedicate special asigurărilor sociale ne-am dus spre 4 miliarde de euro pe an gaură la sistemul de pensii pe bază de CAS ( redus pe motiv de diminuare a fiscalității) – gaură pe care trebuie să o acoperim în fiecare an de la bugetul de stat – am lăsat-o mai moale de tot cu construcția de autostrăzi.

Dacă ne uităm pe hartă la lipsa legăturii rapide între Ardeal și Muntenia sau Moldova, poate ar trebui să facem legătura cu ce acest deficit de acoperit an de an numai la pensii – de la 0 la 4 miliarde de euro – și să ne reamintim zicerea cu ”aici sunt banii dumneavoastră”.

De altfel, pentru cele două luni de la finele lui 2009 în care nu mai aveam bani de pensii și am apelat în mod cu totul excepțional la banii aferenți unei tranșe luate de la FMI am plătit dobânzi în ultimii șapte ani și încă mai avem de dat înapoi principalul.

Revenind la forțarea creșterii, s-ar putea ajusta rezultatul de -5,2% medie nivel de trai 2009 – 2014 raportat la anul 2008, la +2,9% în raport cu 2007. Ceea ce ar fi arătat mult mai rezonabil, cu o condiție: să nu vindem pielea ursului din pădure – ca acum, de altfel. Probabil că puteam să ne limităm la creșteri mai mici dar sustenabile de venituri în 2008, la reduceri prudente de fiscalitate și evitam șocurile de tipul celui din 2010 cu tăierea cu 25% a salariilor.

Era mai bine și pentru cursul de schimb, și pentru ratele plătite și pentru devalorizarea proprietăților deținute. Nu ne-am prins atunci, dar măcar am putea învăța din experiență. Din păcate, se pare că avem memoria prea scurtă și, sub impulsul de moment al perioadei electorale, se conturează riscul de a face aceleași greșeli.

În speranța că de data asta va ieși altfel, ne încăpățânăm să facem la fel. Dar, iar asta e vestea proastă, vara e tot ca iarna iar 5 ori 4 tot 20 o să dea. Iar noi deja alocăm aproape 2% din PIB pentru a plăti extravaganțele consumiste de stânga-dreapta din trecut (că de autostrăzi sau infrastructură urbană nu prea poate fi vorba).

Cât despre rambursarea costurilor experimentului întreprins în 2008 cu consecința acordului FMI-UE-BM din 2009, aceasta încă mai durează până în 2023, potrivit graficului de rambursare disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Ei: mai putem băga ceva în consum acum – la fel ca data trecută – cu bătaie pentru 2020 și să lăsăm – tot ca data trecută – nota de plată, de data asta pentru anii 2030 – 2040 ?

Publicat la data de 12.10.2016 .

5 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    12.10.2016, 7:36 pm

    1.Analiza are nevoie de citeva mici “rectificari”, deoarece perioada pina in 2008 a fost una mixta:acumulare plus consumerista.Pina in 2008 investitiile straine directe erau catre 11 miliarde Euro (in 2006) si catre 14 miliarde (in 2008).
    Ele s-au indreptat si catre industrie, Romania avind alaturi de cresterea consumerista si una industriala de 1.5 – 2 la suta anual.
    In perioada 2008 – 2015 investitiile industriale au evoluat de la nesemnificative la inexistente.Dezintegrarea industriala – masinile si utilajele nefiind inlocuite sau modernizate iar cresterea industriala inexistenta.Moneda nationala a decazul continuu, locul locurilor de munca satisfacatoare a fost luat de (trei milioane de salariati cu) salariul minim pe economie, care nu puteau sustine prin impozite socialul (cu deficit de 4 miliarde lei) si cu atit mai putin, crearea de infrastructura rutiera.”Cresterea” economica este inexistenta numai din 2009, fiind sustinuta prin indatorare externa.Ceeace numeste PSD triumfalist crestere economica in perioada guvernarii este ceva ce apartine INTREPRINDERILOR STRAINE industriale, de servicii si comerciale, iar nu Romaniei, pe care si-o asuma politrucii nostri de toate culorile politice.Avem crestere economica falsa fiindca nu avem clasa politica NATIONALA pro-activa economic!
    2.In Gorj de pilda, supermarketurile straine detin peste 80 la suta din comert, pierzindu-se din aceasta cauza 14.000 de locuri de munca in 2015 – 2016!Aceasta este cresterea reala nationala, iar banii si profitul pleca inafata tarii, salariile fiind de MINIM pe economie!Situatia micului producator de alimente, obiecte de uz gospodaresc ori materiale de constructie si mai ales a comerciantilor din Gorj a devenit catastrofala – locurile de munca fiind transferate in Vest, acolo unde se produc marfurile vindute pe leu-euro in Gorj!Acesta-i de fapt, unicul avantaj al integrarii pentru Gorj, odata cu amenintarea ca UE-FMI a decis inchiderea intreprinderilor nerentabile (aviz mineritului si energiei din Gorj)in 2018!
    Integrarea in UE n-a adus Gorjului nici o intreprindere industriala straina, afara de epidemia de supermarketuri straine – urmind a mai fi construit un colos comercial(raportat, evident la dimensiunea orasului/judetului), care va trimite la CAPSUNARIT intreaga clasa mijlocie” din Gorj.Aceasta este una din micile “rectificari” la analiza vietii economice reale din Romania celor 40 de regiuni stagnante sau inapoiate economic, pe care distinsii economisti din institutiile statului, nu-si pot permite sa le prezinte…
    3.Probabil ca nu erau nicidecum indicate cresterile “substantiale” de pensii (sociale de la 300 la 350 lei), sau cu 8 la suta ale celor cu sub o mie de lei, fiindca si cu aceasta nemaipomenita crestere, o treime din populatie traieste sub nivelul minim de subzistanta alimentara, medicala si locativa.Asistenta medicala cel putin, s-a PRIVATIZAT in intregime si orice ai nevoie, trebuie platit, n-ai bani…mori cu zile!
    4.Cu siguranta ca atentionarile economice sint bine venite – dar Romania nu are prin intelighentia sa economica nici un “Proiect de Tara”, care sa asigure reindustrializarea si crearea masiva de noi locuri de munca – ci doar surogate economice de tipul strategiilor Prezidentiale, Academiei, Strategia pentru Agricultura a fostului Presedinte (care n-a rodit decit seceta in Sud), ori 100 de mii de Euro pentru SRL-uri, 500 de lei pentru patronii de spalatorii, care angajeaza pe un an…
    5.Pina la urma, avem un cistig de la integrare: clasa politica si institutiile politice si administrative supreme, au posibilitatea sa nu faca nimic, dar absolut nimic de 26 de ani in economie – preluind cu brio “lectia” strategiilor UE! Pe aceasta o profeseaza la nivel central, de regiune economica, judet, localitate, in locul unei avalanse de proiecte concrete, operationale de dezvoltare economica si a unei cresteri industriale sustinute!

    • Ginel Filiuta
      14.10.2016, 5:22 pm

      In sfarsit un comentariu al unui om inteligent…felicitari!
      De ce , oare, sunt atat de vocali numai adeptii politicii saraciei?
      Va recomand sa luati legatura cu un ziar…poate citesca si guvernantii sa vada cat sunt de stupizi si de dusmani ai tarii…

  2. babic
    13.10.2016, 8:13 am

    @Caliman Eugen

    D-le Caliman, vorbiti, pe buna dreptate de reindustrializare.
    Bine, dar cum o putem face, ce poate face concret statul in conditiile economiei capitaliste pentru a reindustrializa Romania?

    Sa nu uitam: in perioada de varf a comunismului, cu industria aia mirobolanta, Romania avea export de 10 miliarde de dolari anual. Cu alimente si benzina pe cartela, program de 2 ore la Tv si coada la Dacie de 7 ani.

    In timp ce exporturile Romaniei “dezindustrializate” depasesc acum 50 miliarde de dolari anual.

  3. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    14.10.2016, 12:36 pm

    Stimate, d-le Babic – buna intrebare!
    1.Industrializarea capitalista are alte reguli si instrumentar de realizare, decit cea comunista – urmarind reconstructia “economica si industriala” a tarii!Obiectivul re-industfrializarii – deoarece despre ea este vorba, se realizeaza prin tehnicile si procedeele tarilor asiatice, modelul fiind Japonia epocii Meiji, care a plecat in aceasta directie, de la un sistem feudal si o economie agrara inapoiata.La fel au realizat industrializarea, “tigrii asiatici”, plecind in anii 60 de la aceeasi economie feudala (intirziata) si agrarara inapoiata!Nu pot confisca spatiul comentatorilor pentru a expune cum arata un astfel proiect de industrializare.Daca totusi doriti, la tel. 0721316019, imi puteti indica un E-mail (personal) pe care sa va comunic cum “arata” un “proiect national de reindustrializare”.
    2.Intradevar, exporturile “din Romania” (iar nu romanesti), depasesc 50 de miliarde de dolari anual, dar ele nu apartin intreprinderilor romanesti si nici Romaniei!Lipsita de “economie si industrie nationala”, Romania a devenit o colonie economica a Capitalului Vestic, care plateste cu salariul minim pe economie, 3 milioane de salariati!In lipsa economiei nationale si a industriei, Romania nu poate realiza politici de DEZVOLTARE ECONOMICA, fiindca intreprinderile straine duc politica FIRMELOR MAMA, iar nu pe cea a statului roman.Aceste lucruri nu sint nici macar reprosabile capitalullui strain sau UE, ci Romaniei “politice” si “intelighentiei economice”, care de 26 de ani n-au fost capabile de a construi un proiect national de reindustrializare “capitalista”!
    Cu stima,

  4. Radu Limpede
    14.10.2016, 10:32 pm

    Corectura de ARITMETICA de baza: Ciclul “de 7 ani” s-a incheiat fie cu +8,5% din 2008 fie cu plusurile din ultimii 3 ani analizati – TOT 8,5% ! ; astfel avem fie 99,99% =(100%+8.5%)*(100%-7.1%)*(100%-0.8%)si raman +8.53% din =(100%+1.1%)*(100%+0.6%)*(100%+3.5%)*(100%+3.1%), fie invers. Poate ati vrut sa spuneti CICLUL DE 6 ANI si atunci era vorba de 2009-2014 (cum ati scris la “medie”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mesajele Băncii Centrale și decodificarea lor – dincolo de ROBOR

Dincolo de ampla dezbatere privind avansul dobânzii cu care se împrumută băncile între ele pentru a-şi acoperi nevoile de lichiditate (deja celebrul ROBOR) de...Citeste mai departe »

Victor Giosan

Când investițiile locale ajung dependente de interesele politice centrale. Studiu de caz – impactul PNDL 1 +2

În ultimii au fost în spațiul public multe discuții legate de administrația publică locală, de modul de finanțare a acesteia și de dezvoltarea în...Citeste mai departe »

Marin Pana

PIB nou, probleme noi

“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Nu pentru investiții, ci pentru pentru marea albire. Nu pentru productivitate, ci pentru scumpire

Săptămâna trecută, ministerul a pus în dezbatere un alt proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Printre modificări apar deja promisele scutiri de impozit...Citeste mai departe »

Valentin Lazea

Valentin Lazea / ADN-ul economic al României, citit în deficitul de cont curent (II). România în contextul european și global

În continuare, vom analiza poziția României, prin prisma deficitului de cont curent, în context european şi apoi în context mondial. Analiza noastră se bazează...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română