Înapoi, la lecția 2008-2014 ! Considerații esențiale despre ce fel de creștere am ales

de Marin Pana | 12.10.2016 .

mp21INS a anunțat pentru anul 2014 valoarea definitivă a PIB de 668.143,6 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni reali de 3,1% faţă de anul 2013. Comparat cu varianta semidefinitivă de 667.577,4 milioane lei, creșterea a fost puțin semnificativă ( +0,08%), dar suficientă încât să schimbe valoarea de 3,0% anunțată în urmă cu un an pentru creșterea economică pe 2014.

Astfel, ciclul economic de șapte ani 2008 – 2014 s-a încheiat aproape exact pe zero. După marea performanță de +8,5% din al doilea an de apartenență la UE și manifestarea efectelor crizei economice, au urmat doi ani de scădere, doi ani de stabilizare și au fost necesari alți doi ani pentru a reveni, în termeni reali, la rezultatul PIB din 2008 (vezi tabelul).

tabel1

 

Lecțiile :

Datele prezentate sunt un bun prilej pentru a aprecia cu ce ne-am ales după frenezia consumistă din anii 2007-2008, când credeam că România se va duce glonț spre noi culmi de dezvoltare capitalistă. Prima observație este că nivelul de trai avut în vedere atunci, în plină perioadă electorală, nu s-a regăsit în practică.

Media rezultatelor economice a anilor 2009 – 2014 a fost cu peste cinci puncte procentuale sub performanța din 2008 și nici vorbă de creșterile avute în vedere când s-au acordat majorări de pensii și salarii, simultan cu scăderea contribuțiilor de asigurări sociale (sună cunoscut chiar din ce se vehiculează în aceste zile, nu ?).

Pe scurt, cursul de schimb a plecat de la 3,34 lei în 2007 spre 3,68 lei în 2008 și 4,24 lei în 2009 iar datoria publică a urcat brusc de la circa 20% la 40% după acordul cu FMI ( de observat cum , coincidență matematică, cinci ori patru fac 20% din PIB ”lipsă la apel”), pentru a se stabiliza sub pragul de 40% abia după ce am atins nivelul PIB din 2008 în baza căruia s-au oferit megabeneficiile de la finele acelui an.

În plus, de când, de la 0 obligații de plată prin transfer de la alte impozite și taxe decât cele dedicate special asigurărilor sociale ne-am dus spre 4 miliarde de euro pe an gaură la sistemul de pensii pe bază de CAS ( redus pe motiv de diminuare a fiscalității) – gaură pe care trebuie să o acoperim în fiecare an de la bugetul de stat – am lăsat-o mai moale de tot cu construcția de autostrăzi.

Dacă ne uităm pe hartă la lipsa legăturii rapide între Ardeal și Muntenia sau Moldova, poate ar trebui să facem legătura cu ce acest deficit de acoperit an de an numai la pensii – de la 0 la 4 miliarde de euro – și să ne reamintim zicerea cu ”aici sunt banii dumneavoastră”.

De altfel, pentru cele două luni de la finele lui 2009 în care nu mai aveam bani de pensii și am apelat în mod cu totul excepțional la banii aferenți unei tranșe luate de la FMI am plătit dobânzi în ultimii șapte ani și încă mai avem de dat înapoi principalul.

Revenind la forțarea creșterii, s-ar putea ajusta rezultatul de -5,2% medie nivel de trai 2009 – 2014 raportat la anul 2008, la +2,9% în raport cu 2007. Ceea ce ar fi arătat mult mai rezonabil, cu o condiție: să nu vindem pielea ursului din pădure – ca acum, de altfel. Probabil că puteam să ne limităm la creșteri mai mici dar sustenabile de venituri în 2008, la reduceri prudente de fiscalitate și evitam șocurile de tipul celui din 2010 cu tăierea cu 25% a salariilor.

Era mai bine și pentru cursul de schimb, și pentru ratele plătite și pentru devalorizarea proprietăților deținute. Nu ne-am prins atunci, dar măcar am putea învăța din experiență. Din păcate, se pare că avem memoria prea scurtă și, sub impulsul de moment al perioadei electorale, se conturează riscul de a face aceleași greșeli.

În speranța că de data asta va ieși altfel, ne încăpățânăm să facem la fel. Dar, iar asta e vestea proastă, vara e tot ca iarna iar 5 ori 4 tot 20 o să dea. Iar noi deja alocăm aproape 2% din PIB pentru a plăti extravaganțele consumiste de stânga-dreapta din trecut (că de autostrăzi sau infrastructură urbană nu prea poate fi vorba).

Cât despre rambursarea costurilor experimentului întreprins în 2008 cu consecința acordului FMI-UE-BM din 2009, aceasta încă mai durează până în 2023, potrivit graficului de rambursare disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Ei: mai putem băga ceva în consum acum – la fel ca data trecută – cu bătaie pentru 2020 și să lăsăm – tot ca data trecută – nota de plată, de data asta pentru anii 2030 – 2040 ?

Publicat la data de 12.10.2016 .

5 comentarii

  1. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    12.10.2016, 7:36 pm

    1.Analiza are nevoie de citeva mici “rectificari”, deoarece perioada pina in 2008 a fost una mixta:acumulare plus consumerista.Pina in 2008 investitiile straine directe erau catre 11 miliarde Euro (in 2006) si catre 14 miliarde (in 2008).
    Ele s-au indreptat si catre industrie, Romania avind alaturi de cresterea consumerista si una industriala de 1.5 – 2 la suta anual.
    In perioada 2008 – 2015 investitiile industriale au evoluat de la nesemnificative la inexistente.Dezintegrarea industriala – masinile si utilajele nefiind inlocuite sau modernizate iar cresterea industriala inexistenta.Moneda nationala a decazul continuu, locul locurilor de munca satisfacatoare a fost luat de (trei milioane de salariati cu) salariul minim pe economie, care nu puteau sustine prin impozite socialul (cu deficit de 4 miliarde lei) si cu atit mai putin, crearea de infrastructura rutiera.”Cresterea” economica este inexistenta numai din 2009, fiind sustinuta prin indatorare externa.Ceeace numeste PSD triumfalist crestere economica in perioada guvernarii este ceva ce apartine INTREPRINDERILOR STRAINE industriale, de servicii si comerciale, iar nu Romaniei, pe care si-o asuma politrucii nostri de toate culorile politice.Avem crestere economica falsa fiindca nu avem clasa politica NATIONALA pro-activa economic!
    2.In Gorj de pilda, supermarketurile straine detin peste 80 la suta din comert, pierzindu-se din aceasta cauza 14.000 de locuri de munca in 2015 – 2016!Aceasta este cresterea reala nationala, iar banii si profitul pleca inafata tarii, salariile fiind de MINIM pe economie!Situatia micului producator de alimente, obiecte de uz gospodaresc ori materiale de constructie si mai ales a comerciantilor din Gorj a devenit catastrofala – locurile de munca fiind transferate in Vest, acolo unde se produc marfurile vindute pe leu-euro in Gorj!Acesta-i de fapt, unicul avantaj al integrarii pentru Gorj, odata cu amenintarea ca UE-FMI a decis inchiderea intreprinderilor nerentabile (aviz mineritului si energiei din Gorj)in 2018!
    Integrarea in UE n-a adus Gorjului nici o intreprindere industriala straina, afara de epidemia de supermarketuri straine – urmind a mai fi construit un colos comercial(raportat, evident la dimensiunea orasului/judetului), care va trimite la CAPSUNARIT intreaga clasa mijlocie” din Gorj.Aceasta este una din micile “rectificari” la analiza vietii economice reale din Romania celor 40 de regiuni stagnante sau inapoiate economic, pe care distinsii economisti din institutiile statului, nu-si pot permite sa le prezinte…
    3.Probabil ca nu erau nicidecum indicate cresterile “substantiale” de pensii (sociale de la 300 la 350 lei), sau cu 8 la suta ale celor cu sub o mie de lei, fiindca si cu aceasta nemaipomenita crestere, o treime din populatie traieste sub nivelul minim de subzistanta alimentara, medicala si locativa.Asistenta medicala cel putin, s-a PRIVATIZAT in intregime si orice ai nevoie, trebuie platit, n-ai bani…mori cu zile!
    4.Cu siguranta ca atentionarile economice sint bine venite – dar Romania nu are prin intelighentia sa economica nici un “Proiect de Tara”, care sa asigure reindustrializarea si crearea masiva de noi locuri de munca – ci doar surogate economice de tipul strategiilor Prezidentiale, Academiei, Strategia pentru Agricultura a fostului Presedinte (care n-a rodit decit seceta in Sud), ori 100 de mii de Euro pentru SRL-uri, 500 de lei pentru patronii de spalatorii, care angajeaza pe un an…
    5.Pina la urma, avem un cistig de la integrare: clasa politica si institutiile politice si administrative supreme, au posibilitatea sa nu faca nimic, dar absolut nimic de 26 de ani in economie – preluind cu brio “lectia” strategiilor UE! Pe aceasta o profeseaza la nivel central, de regiune economica, judet, localitate, in locul unei avalanse de proiecte concrete, operationale de dezvoltare economica si a unei cresteri industriale sustinute!

    • Ginel Filiuta
      14.10.2016, 5:22 pm

      In sfarsit un comentariu al unui om inteligent…felicitari!
      De ce , oare, sunt atat de vocali numai adeptii politicii saraciei?
      Va recomand sa luati legatura cu un ziar…poate citesca si guvernantii sa vada cat sunt de stupizi si de dusmani ai tarii…

  2. babic
    13.10.2016, 8:13 am

    @Caliman Eugen

    D-le Caliman, vorbiti, pe buna dreptate de reindustrializare.
    Bine, dar cum o putem face, ce poate face concret statul in conditiile economiei capitaliste pentru a reindustrializa Romania?

    Sa nu uitam: in perioada de varf a comunismului, cu industria aia mirobolanta, Romania avea export de 10 miliarde de dolari anual. Cu alimente si benzina pe cartela, program de 2 ore la Tv si coada la Dacie de 7 ani.

    In timp ce exporturile Romaniei “dezindustrializate” depasesc acum 50 miliarde de dolari anual.

  3. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    14.10.2016, 12:36 pm

    Stimate, d-le Babic – buna intrebare!
    1.Industrializarea capitalista are alte reguli si instrumentar de realizare, decit cea comunista – urmarind reconstructia “economica si industriala” a tarii!Obiectivul re-industfrializarii – deoarece despre ea este vorba, se realizeaza prin tehnicile si procedeele tarilor asiatice, modelul fiind Japonia epocii Meiji, care a plecat in aceasta directie, de la un sistem feudal si o economie agrara inapoiata.La fel au realizat industrializarea, “tigrii asiatici”, plecind in anii 60 de la aceeasi economie feudala (intirziata) si agrarara inapoiata!Nu pot confisca spatiul comentatorilor pentru a expune cum arata un astfel proiect de industrializare.Daca totusi doriti, la tel. 0721316019, imi puteti indica un E-mail (personal) pe care sa va comunic cum “arata” un “proiect national de reindustrializare”.
    2.Intradevar, exporturile “din Romania” (iar nu romanesti), depasesc 50 de miliarde de dolari anual, dar ele nu apartin intreprinderilor romanesti si nici Romaniei!Lipsita de “economie si industrie nationala”, Romania a devenit o colonie economica a Capitalului Vestic, care plateste cu salariul minim pe economie, 3 milioane de salariati!In lipsa economiei nationale si a industriei, Romania nu poate realiza politici de DEZVOLTARE ECONOMICA, fiindca intreprinderile straine duc politica FIRMELOR MAMA, iar nu pe cea a statului roman.Aceste lucruri nu sint nici macar reprosabile capitalullui strain sau UE, ci Romaniei “politice” si “intelighentiei economice”, care de 26 de ani n-au fost capabile de a construi un proiect national de reindustrializare “capitalista”!
    Cu stima,

  4. Radu Limpede
    14.10.2016, 10:32 pm

    Corectura de ARITMETICA de baza: Ciclul “de 7 ani” s-a incheiat fie cu +8,5% din 2008 fie cu plusurile din ultimii 3 ani analizati – TOT 8,5% ! ; astfel avem fie 99,99% =(100%+8.5%)*(100%-7.1%)*(100%-0.8%)si raman +8.53% din =(100%+1.1%)*(100%+0.6%)*(100%+3.5%)*(100%+3.1%), fie invers. Poate ati vrut sa spuneti CICLUL DE 6 ANI si atunci era vorba de 2009-2014 (cum ati scris la “medie”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Despre impozitarea multinaționalelor – schimbarea paradigmelor

Zilele trecute am văzut la TV cum liderii PNL prezentau ca o mare realizare depunerea proiectului de lege pentru implementarea Directivei ATAD (2016 –...Citeste mai departe »

Daniel Daianu

Daniel Dăianu / Proiectul de țară și aderarea la zona euro

Romania are nevoie de o conversatie interna serioasa privind aderarea la zona euro (ZE), care sa ajute decizii politice responsabile. Judec textul profesorului Silviu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / O temă stringentă pentru guvern: cum ieșim din capcana tehnologiei medii și cum păstrăm valoarea adăugată în economie

Datele din ipoteza de lucru : 1-, anul acesta, la 31 decembrie, expiră o foarte importantă facilitate pentru cei care investesc în economia României...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Dincolo de ziua de mâine: creșterea economică pe termen mediu și lung

Romania are nevoie de crestere economica ridicata pentru a recupera decalajele care o separa de lumea dezvoltata atat in ceea ce priveste conditiile de...Citeste mai departe »

Lidia Moise

Cum și de ce își împinge China yuanul în zodia atacurilor speculative

Zilele în care China a sărbătorit intrarea în noul an, al Maimuţei, a demonstrat că pieţele financiare sunt tensionate, panicate şi iraţionale chiar dacă...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română