Imunitate pentru Dan Șova: Senatul respinge și a doua oară cererea DNA

Supusă la vot pentru a doua oară în urma intervenției Curții Constituționale, solicitarea DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova a fost respinsă marți cu votul majorității senatorilor prezenți.

Rezultatul oficial al votului secret, cu bile: 72 voturi împotrivă, 66 voturi pentru, 2 voturi anulate.

Reprezentanții PNL au anunțat că vor contesta din nou la CCR votul de marți, explicând că CCR a declarat ilegală hotărârea emisă după primul vot de ridicare a imunității, nu votul în sine. Deci, spun liberalii, Senatul nu trebuia să reia procedura de vot, ci doar să reinterpreteze sensul primului vot (majoritatea celor care au votat s-au pronunțat pentru solicitarea DNA).

De menționat că președintele CCR, Augustin Zegrean, nu a menționat această variantă atunci când a fost solicitat să explice cum trebuie să interpreteze Senatul decizia Curții. Pe 23 aprilie, Augustin Zegrean explica presei că votul ar trebui reluat.

”Dosarul Șova”, pentru care DNA a solicitat reținerea fostului ministru

DNA a cerut Parlamentului în luna martie să încuviinţeze reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu conținute într-un dosar care vizează o serie de contracte de consultanță încheiate de SCA „Șova și Asociații” cu combinatele Turceni și Rovinari.

Comunicatul DNA de la data respectivă preciza :

Cererea procurorilor anticorupție are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
Din actele de urmărire penală a rezultat că în perioada 2007-2009, suspectul Șova Dan-Coman a semnat mai multe contracte și acte adiționale încheiate între CER și CET pe de o parte și SCA „Șova și Asociații” pe de altă parte.

De asemenea, a rezultat faptul că suspectul Șova Dan-Coman în calitate de „avocat coordonator” mențiune trecută expres în toate aceste contracte, a participat la mai multe discuții legate de obiectul respectivelor documente, s-a deplasat la sediul CER și CET și la alte instituții contribuind efectiv la încheierea acestor contracte și acte adiționale efectuând în plus și activitate de consultanță juridică în temeiul acestor contracte și acte adiționale.
La data de 20 februarie 2015, prin apărător ales, au fost depuse la dosarul cauzei un nr. de 11 procese – verbale, întocmite în perioada 2005-2009, ale Adunării Generale a Asociaților Societății Civile de Avocați „Șova și Asociații”, neștampilate însă semnate indescifrabil de suspectul Șova Dan-Coman și de alte 2 persoane. De asemenea, în cursul lunii februarie 2015 au fost efectuate percheziții și audieri.

În legătură cu aceste documente există suspiciunea rezonabilă că sunt false, în sensul că sunt antedate, prezintă o stare de fapt inexistentă la datele respective, iar conținutul lor este conceput astfel încât să corespundă interesului actual al suspectului Șova Dan-Coman, pe fondul scandalului mediatic apărut în presă cu privire la contractele de asistență juridică semnate cu complexele energetice Rovinari și Turceni.

Concret, în urma administrării materialului probator, a rezultat că, în perioada decembrie 2005 – ianuarie 2009 s-au adoptat aproximativ 20-30 hotărâri care au avut alte puncte pe ordinea de zi decât cele consemnate în toate cele 11 procese-verbale.

Caracterul fals al celor 11 înscrisuri relevă întreprinderea de acțiuni de o gravitate deosebită din partea suspectului Șova Dan-Coman, activitate infracțională orientată în mod vădit în scopul obstrucționării anchetei fapt ce periclitează grav obiectivele de interes public ale urmăririi penale și implicit ale înfăptuirii justiției penale în general.

Plăsmuirea conținuturilor celor 11 procese-verbale de către Șova Dan-Coman constituie în sine o activitate infracțională prin care s-a încercat inducerea și acreditarea ideii că acesta nu s-a implicat în încheierea celor trei contracte prezentate.

De asemenea, a rezultat faptul că în cursul anului 2010, din dispoziția suspectului Șova Dan-Coman s-au distrus toate hardurile calculatoarelor societății de avocați cu scopul de a compromite toate documentele și corespondența purtată pe mail între societatea de avocați și conducerile celor două complexe energetice.

Cum a luptat partidul să îl scape pe Dan Șova

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

Curtea Constituţională a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

Conducerea Senatului a aprobat, pe 22 aprilie, hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, ulterior fiind publicată în Monitorul Oficial.

Articolul acestei hotărâri prevede că se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.

Comisia juridică a Senatului hotărâse, cu 6 voturi “pentru” şi 5 voturi “împotrivă”, să trimită la Biroul Permanent un proiect de hotărâre prin care se constată că, în urma votului din 25 martie, în cazul Şova, nu s-au întrunit condiţiile pentru încuviinţarea arestării sale preventive.

PNL a sesizat, în 23 aprilie, Curtea Constituţională, arătând că “Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză”.

În urma analizării sesizării PNL, Curtea Constituţională a stabilit, în 6 mai, că hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova este neconstituţională.

Comisia juridică a Senatului a votat, pe 27 mai, propunerea reprezentanţilor PSD ca procedura referitoare la solicitarea DNA în cazul senatorului Dan Şova să fie reluată.