Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

La obiect

Statul împrumută primăriile pentru căldura de la iarnă la dobânzile băncilor comerciale. Ba chiar mai mari

Trezoreria statului poate oferi credite administrațiilor locale la dobânzi comparabile, sau chiar mai mari în unele cazuri, decât cele practicate de băncile comerciale. Lipsite de… Mai mult

01.10.2018

Impact / Cum și ce companii vor fi afectate de impozitul pe cifra de afaceri. Soluții puține la atenuarea poverii fiscale

de Adrian N Ionescu 3.7.2017

Iancu Guda, preşedinte AAFBR, lector IBR

Gradul poverii fiscale rezultat din introducerea impozitului pe cifra de afaceri va creşte pentru 53% din companiile din România, iar soluţiile posibile pentru ca acestea să facă faţă sunt „dificil de realizat” şi / sau le vor înrăutăţi situaţia financiară.

Ca urmare, aproximativ 60% dintre companiile care vor deveni mai împovărate decât în prezent  riscă insolvenţa, potrivit unui studiu de impact elaborat de  Iancu Guda (foto), preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR), într-un studiu primit de Cursdeguvernare.ro.

Astfel, aproximativ „una din trei companii care activează în România sunt expuse riscului de a intra în insolvenţă din cauza noilor masuri fiscale privind impozitarea tuturor firmelor în funcţie de venit”, spune  Iancu Guda.

Concluzia studiului este că, prin introducerea impozitului pe venitul companiilor, „se tratează efectul, nu cauza! Operația în masă poate reuși, dar mulți pacienți vor muri!”

Concluzia este cu atât mai severă cu cât povara fiscală va creşte mai ales  în sectoarele pe care programul de guvernare vrea să le dezvolte, nu numai în sectorul comerţului, unde creştererea va fi de peste 2,7 ori.

Astfel, în sectorul telecomunicatţiilor povara fiscală va creşte de 2,6 ori, iar în industria de maşini şi echipamente – de 2,36 ori şi în industria alimentară şi a băuturilor de 2,31 ori. Estimările au fost făcute luând în calcul o medie a celor trei trepte de impozitare enunțate de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, respectiv de 1%, 2% și 3%.

Opţiunile companiilor

Studiul a evaluat eficacitatea a trei tipuri de soluții pe care companiile le au la dispoziție pentru a face față noii poveri fiscale:

  • soluţii operaţionale
  • soluţii investiţionale
  • soluţii financiare

Toate soluţiile sunt fie dificile, fie improbabile, fie aduc alte pagube colaterale companiilor.

Astfel, nici una dintre soluțiile operaționale nu are potențialul necesar de ușorare a noii poveri fiscale, potrivit Studiului de impact – impozitarea companiilor în funcţie de venit”, semnat de preşedintele AAFBR:

  • creșterea profitului operațional va fi „dificil de realizat, având în vedere scumpirea capitalului (consensul pieței indică creșterea dobânzilor începând cu a doua jumătate a anului curent)”, dar și: „descurajarea investițiilor (din cauza impozitarii venitului) și creșterile cheltuielilor cu personalul”;
  • reducerea duratei de rotație a stocurilor (vânzarea din stoc) este „dificil de realizat, în condițiile în care nivelul actual al stocurilor raportat de către mediul de afaceri acoperă necesarul doar pentru 40 de zile;
  • colectarea mai rapidă este, practic, imposibilă, căci „nivelul actual este destul de ridicat, respectiv 118 zile, de două ori mai extins decât nivelul înregistrat înaintea impactului crizei financiare (60 de zile în anul 2007). Practic, este greu de crezut ca acest lucru va fi posibil, deoarece creanţele existente în sold sunt foarte vechi şi foarte greu de recuperat (majoritatea fiind aferente unor clienti insolventi) iar companiile vor înregistra o presiune fiscală în creştere”;
  • creşterea termenului de plată catre furnizori „nu va face decat sa amplifice problema, deoarece furnizorii vor avea o problema dublă (povara fiscală în creştere cuplată cu încasarea mai lentă a facturilor)”;

Soluţiile investiţionale se reduc, în fapt, la dezinvestire: vânzarea unor active care nu sunt imperios necesare activităţii de bază, sau vânzarea unor active „core” şi inchirierea lor ulterioară spre utilizare („sale and lease back”).
„Totuşi, dezinvestiţiile nu reprezintă decât o soluţie pe termen scurt, acestea având un efect opus şi amplificând problema pe termen mediu-lung, deoarece deteriorează competitivitatea firmei respective”, spune analistul Iancu Guda, în studiul său.

Soluţiile financiare sunt de asemeni limitate. Companiile pot obţine lichidităţi noi prin contractarea unor credite de la bănci sau prin capitalizarea suplimentară de la actionari. „Practic, este greu de crezut ca actionarii vor dori să facă acest lucru, sau că bancile sunt dispuse să finanţeze o companie doar pentru acoperirea impozitelor suplimentare”.

O economie prea dezechilibrată pentru noi şocuri

Mediul de afaceri din România „suferă de o boală foarte gravă, respectiv lipsa păturii de mijloc, din cauza polarizării excesive. Cele mai mari 1% dintre companii generează două treimi din veniturile întregului mediu de afaceri, şi prezintă o sarcină fiscală mai mică decât restul companiilor”, spune Iancu Guda, în studiul său.

În acest context, un „tratament în masă” precum înlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca bază impozabilă „nu este cea mai fericită soluție, din cauza efectelor colaterale generalizate asupra tuturor companiilor care activează în România” (…) Personal, cred ca ar fi mai indicată o intervenție chirurgicală asupra cauzei, respectiv identificarea companiilor care reduc sau evită impozitarea profitului la nivelul real, și normalizarea acestuia conform realității. Dacă nu se înțelege și nu se rezolvă cauza, se va trata efectul într-un mod gresit”, conchide Iancu Guda, care este și lector la Institutul Bancar Român.

Statisticile impactului

Studiul de impact arată faptul că guvernul va trebui să aplice un impozit pe veniturile companiilor cât mai mare ca să aibă șanse să câștige ceva din introducerea măsurii.

Scenariul 1%

Dacă s-ar aplica o rată de impozitare de 1% din cifra de afaceri, nivelul cumulat al impozitului pe venit ar fi de 11,93 mld. lei, cu aproximativ 6,1% mai mic decat cel actual, respectiv 12,7 mld. lei.

Aproximativ 26.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 133.000 de companii ar plati un impozit inferior, in timp ce restul companiilor ar plăti același impozit precum cel actual (microintreprinderi sau companii care nu înregistrează venituri).

Scenariul 2%

Nivelul cumulat al impozitului pe venit sare la 23,88 mld.lei, în cazul aplicării unei de 2% pe venit, cu aproximativ 88% mai mult decat cel actual.

Aproximativ 347.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, deci jumătate din companii (față de scenariul anterior, se includ aici microîntreprinderile, care plătesc 1% în momentul de față), 124.000 de companii ar plăti un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti același impozit precum cel actual (companii care nu înregistreaza venituri).

Scenariul 3%

Încasările statului ar crește cu aproximativ 182% față de impozitul actual, până la 35,82 mld. lei, dacă toate companiile ar plăti un impozit de 3% pe venit: aproximativ 352.000 de companii ar plăti un impozit mai mare, 6.000 de companii ar plăti un impozit inferior, în timp ce restul companiilor ar plăti acelasi impozit precum cel actual.

Toate firmele românești care înregistrează o marjă de profit mai mică de 6,25% din cifra de afaceri va trebui să plătească impozite mai mari.

Astfel, având în vedere treptele de impozitare indicate în cazul în care se implementează impozitul pe venituri din anul urmator, companiile se vor regăsi într-una din următoarele situații:

  • toate companiile cu pierderi, sau cu o marjă brută de profit sub pragurile de mai jos, vor plăti un impozit mai mare comparativ cu cel plătit până în prezent.
  • la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;
  • la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;
  • la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Au făcut-o: 84 de procurori trebuie să părăsească joi DNA și DIICOT. Lasă în urmă dosarele grele

Mariana Bechir

La mai mult de 30 de ore de la aprobarea în ședința de Guvern și fără să fi fost prezentat vreodată conținutul, OUG adoptată luni… Mai mult

Europa

CEDO sancționează Ungaria pentru monopolul statului pe piața manualelor

Mariana Bechir

CEDO a decis marţi că Ungaria a încălcat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la proprietatea privată, respectiv drepturile distribuitorilor de manuale şcolare, atunci… Mai mult

Stiri

Va plăti vreun politruk? Justiția a anulat sancțiunea ASF dictată împotriva șefei NN Pensii.

Adrian N Ionescu

Raluca Țintoiu (foto), fost director general la NN Pensii, a acționat legal atunci când i-a informat pe membrii fondului de pensii despre discuțiile privind o… Mai mult

Stiri

Studiu / 3 din 10 români nu știu că banii din Pilonul II sunt proprietatea lor

Adrian N Ionescu

3 din 10 români nu știu că fondurile acumulate în conturile individuale de Pilon II sunt proprietatea lor și că acestea sunt garantate prin lege,… Mai mult

Stiri

CCR a admis sesizările președintelui pe Legea Curţii de Conturi şi, parțial, pe Statutul aleşilor locali

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă s-a întâlnit cu omologul din Emiratelor Arabe Unite

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit marţi cu prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, şi cu preşedintele Autorităţii Maritime a oraşului Dubai, Sultan… Mai mult

Stiri

Industria nucleară din România cere măsuri de stimulare a investițiilor

Adrian N Ionescu

Realizarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă poate asigura crearea a 19.000 de locuri de muncă în industria nuclerară din… Mai mult