joi

28 martie, 2024

6 iunie, 2017

Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut între anul 2013 și anul 2016 de la 2.559 lei la 2.945 lei (+15%), iar venitul pe membru de familie a urcat de la 895,9 lei/persoană la lei pe persoană la 1.010,7 lei/persoană (+12,8%), potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS.

Am considerat util să vedem care a fost evoluţia acestor venituri într-o perioadă de stabilizare macroeconomică reuşită ( 5 criterii Maastricht din 5 şi 13 din 14 pe tabloul de bord european au fost îndeplinite ) şi de relativă stabilitate a cursului de schimb (de la 4,42 lei/euro la 4,49 lei/euro) pentru raportare la actualele majorări şi solicitări de majorări ale veniturilor.

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2016 cele mai mari sume cu 1.410 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (999 lei), agricultori (632 lei) și șomeri (584 lei).


Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 45% iar șomerii de doar 41%.

Aceste date relevă că ieșirea la pensie nu înseamnă o scădere chiar atât de dramatică a veniturilor, mai ales dacă se poate combina și cu alte surse de venit, munca în agricultură devine o variantă tot mai puţin fezabilă relativ la alte activităţi iar șomajul constituie principala amenințare la adresa bunăstării familiale, mai ales pentru cei care au contractat împrumuturi în baza salariului pe care nu îl mai primesc.

Creşterea cea mai mare a veniturilor pe parcursul ultimilor patru ani s-a consemnat în familiile de salariaţi, urmate de cele de şomeri, în revenire importantă după sincopa înregistrată în anul 2015 şi marcată cu roşu (vezi tabelul). Tot cu roşu am marcat şi scăderea veniturilor pe persoană în familiile de agricultori care s-a produs anul trecut.


De subliniat, în context, şi deteriorarea continua a raportului dintre veniturile realizate în mediul rural şi cele realizate în mediul urban. Aceasta accentuează permanent diferenţa de nivel de trai între sat şi oraş, pe vremuri un subiect de dezbatere şi de implementare a unor politici care să preîntâmpine şi să inverseze acest fenomen.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi evoluţia sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cea a veniturilor. Fapt confirmat de trecerea surselor utilizate de sistemul bancar dinspre plasamentele din exterior către economisirea internă, cea care susţine acum dezvoltarea economiei.

Toate categoriile de familii apar pe partea de cheltuieli cu ritmuri de evoluție mai slabe dar la agricultori apare marea surpriză a scăderii cheltuielior pe persoană în 2016 faţă de 2013, după doi ani consecutivi de diminuare a nivelului banilor daţi. Evident, deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în rural faţă de urban este valabilă şi aici.

Una peste alta, faliile din structura sociala par a se accentua destul de clar, ceea ce contravine unei politici care s-ar vrea a fi de echitate socială şi va ridica dificultăţi suplimentare în implementarea oricăror măsuri de gestiune a economiei ce sunt croite în mod unitar pentru calapoade tot mai diferite.

Pe ce s-au dus banii economisiţi la alimente

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2016 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-5,3% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor, dar nu numai ).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre îmbrăcăminte şi încălţăminte (+1,3%). Trei alte categorii de cheltuieli au preluat câte 0,9% din poderea în total: „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” şi „Diverse produse și servicii”. Ele au fost urmate de comunicaţii (+0,5%) şi transport (+0,2%), în pofida reducerii costurilor resurselor specifice pe aceste destinaţii.

De reţinut nedorita majorare a părţii care revine în coşul mediu de consum pentru băuturi alcoolice și tutun, ajunsă deja la un nedorit 8%, mult peste uzanţele europene şi pentru că avem venituri mai mici dar şi pentru că suntem în topul consumatorilor de alcool pe cap de locuitor.

Prin contrast, se cuvine a fi menţionat interesul scăzut pentru educaţie, care, după ce că era lanterna roşie a cheltuielilor familiale, a mai şi pierdut din importanţă pe parcursul ultimilor patru ani. Ceea ce, dincolo de necesitatea creşterii nivelului de trai material, ridică tot mai serios problema nivelului de trai spiritual, incluisv din perspectiva creşterii calităţii reale a vieţii şi a consolidării democraţiei.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: