Imaginea evoluţiei veniturilor românilor din ultimii 4 ani. Pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

de Marin Pana | 6.6.2017 .

Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut între anul 2013 și anul 2016 de la 2.559 lei la 2.945 lei (+15%), iar venitul pe membru de familie a urcat de la 895,9 lei/persoană la lei pe persoană la 1.010,7 lei/persoană (+12,8%), potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS.

Am considerat util să vedem care a fost evoluţia acestor venituri într-o perioadă de stabilizare macroeconomică reuşită ( 5 criterii Maastricht din 5 şi 13 din 14 pe tabloul de bord european au fost îndeplinite ) şi de relativă stabilitate a cursului de schimb (de la 4,42 lei/euro la 4,49 lei/euro) pentru raportare la actualele majorări şi solicitări de majorări ale veniturilor.

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2016 cele mai mari sume cu 1.410 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (999 lei), agricultori (632 lei) și șomeri (584 lei).

Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 45% iar șomerii de doar 41%.

Aceste date relevă că ieșirea la pensie nu înseamnă o scădere chiar atât de dramatică a veniturilor, mai ales dacă se poate combina și cu alte surse de venit, munca în agricultură devine o variantă tot mai puţin fezabilă relativ la alte activităţi iar șomajul constituie principala amenințare la adresa bunăstării familiale, mai ales pentru cei care au contractat împrumuturi în baza salariului pe care nu îl mai primesc.

Creşterea cea mai mare a veniturilor pe parcursul ultimilor patru ani s-a consemnat în familiile de salariaţi, urmate de cele de şomeri, în revenire importantă după sincopa înregistrată în anul 2015 şi marcată cu roşu (vezi tabelul). Tot cu roşu am marcat şi scăderea veniturilor pe persoană în familiile de agricultori care s-a produs anul trecut.

De subliniat, în context, şi deteriorarea continua a raportului dintre veniturile realizate în mediul rural şi cele realizate în mediul urban. Aceasta accentuează permanent diferenţa de nivel de trai între sat şi oraş, pe vremuri un subiect de dezbatere şi de implementare a unor politici care să preîntâmpine şi să inverseze acest fenomen.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi evoluţia sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cea a veniturilor. Fapt confirmat de trecerea surselor utilizate de sistemul bancar dinspre plasamentele din exterior către economisirea internă, cea care susţine acum dezvoltarea economiei.

Toate categoriile de familii apar pe partea de cheltuieli cu ritmuri de evoluție mai slabe dar la agricultori apare marea surpriză a scăderii cheltuielior pe persoană în 2016 faţă de 2013, după doi ani consecutivi de diminuare a nivelului banilor daţi. Evident, deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în rural faţă de urban este valabilă şi aici.

Una peste alta, faliile din structura sociala par a se accentua destul de clar, ceea ce contravine unei politici care s-ar vrea a fi de echitate socială şi va ridica dificultăţi suplimentare în implementarea oricăror măsuri de gestiune a economiei ce sunt croite în mod unitar pentru calapoade tot mai diferite.

Pe ce s-au dus banii economisiţi la alimente

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2016 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-5,3% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor, dar nu numai ).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre îmbrăcăminte şi încălţăminte (+1,3%). Trei alte categorii de cheltuieli au preluat câte 0,9% din poderea în total: „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” şi „Diverse produse și servicii”. Ele au fost urmate de comunicaţii (+0,5%) şi transport (+0,2%), în pofida reducerii costurilor resurselor specifice pe aceste destinaţii.

De reţinut nedorita majorare a părţii care revine în coşul mediu de consum pentru băuturi alcoolice și tutun, ajunsă deja la un nedorit 8%, mult peste uzanţele europene şi pentru că avem venituri mai mici dar şi pentru că suntem în topul consumatorilor de alcool pe cap de locuitor.

Prin contrast, se cuvine a fi menţionat interesul scăzut pentru educaţie, care, după ce că era lanterna roşie a cheltuielilor familiale, a mai şi pierdut din importanţă pe parcursul ultimilor patru ani. Ceea ce, dincolo de necesitatea creşterii nivelului de trai material, ridică tot mai serios problema nivelului de trai spiritual, incluisv din perspectiva creşterii calităţii reale a vieţii şi a consolidării democraţiei.

Publicat la data de 6.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română