Imaginea evoluţiei veniturilor românilor din ultimii 4 ani. Pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

de Marin Pana | 6.6.2017 .

Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut între anul 2013 și anul 2016 de la 2.559 lei la 2.945 lei (+15%), iar venitul pe membru de familie a urcat de la 895,9 lei/persoană la lei pe persoană la 1.010,7 lei/persoană (+12,8%), potrivit rezultatelor Anchetei bugetelor de familie (ABF) întreprinsă de INS.

Am considerat util să vedem care a fost evoluţia acestor venituri într-o perioadă de stabilizare macroeconomică reuşită ( 5 criterii Maastricht din 5 şi 13 din 14 pe tabloul de bord european au fost îndeplinite ) şi de relativă stabilitate a cursului de schimb (de la 4,42 lei/euro la 4,49 lei/euro) pentru raportare la actualele majorări şi solicitări de majorări ale veniturilor.

La nivelul veniturilor pe persoană, familiile de salariați au înregistrat în 2016 cele mai mari sume cu 1.410 lei/persoană, urmate de cele de pensionari (999 lei), agricultori (632 lei) și șomeri (584 lei).

Procentual, membrii familiilor de pensionari au beneficiat de circa 71% din veniturile celor din familiile de salariați, agricultorii de 45% iar șomerii de doar 41%.

Aceste date relevă că ieșirea la pensie nu înseamnă o scădere chiar atât de dramatică a veniturilor, mai ales dacă se poate combina și cu alte surse de venit, munca în agricultură devine o variantă tot mai puţin fezabilă relativ la alte activităţi iar șomajul constituie principala amenințare la adresa bunăstării familiale, mai ales pentru cei care au contractat împrumuturi în baza salariului pe care nu îl mai primesc.

Creşterea cea mai mare a veniturilor pe parcursul ultimilor patru ani s-a consemnat în familiile de salariaţi, urmate de cele de şomeri, în revenire importantă după sincopa înregistrată în anul 2015 şi marcată cu roşu (vezi tabelul). Tot cu roşu am marcat şi scăderea veniturilor pe persoană în familiile de agricultori care s-a produs anul trecut.

De subliniat, în context, şi deteriorarea continua a raportului dintre veniturile realizate în mediul rural şi cele realizate în mediul urban. Aceasta accentuează permanent diferenţa de nivel de trai între sat şi oraş, pe vremuri un subiect de dezbatere şi de implementare a unor politici care să preîntâmpine şi să inverseze acest fenomen.

Pentru a avea o imagine completă asupra evoluţiilor din ultimii patru ani, vă prezentăm şi evoluţia sumelor cheltuite, care a fost semnificativ sub cea a veniturilor. Fapt confirmat de trecerea surselor utilizate de sistemul bancar dinspre plasamentele din exterior către economisirea internă, cea care susţine acum dezvoltarea economiei.

Toate categoriile de familii apar pe partea de cheltuieli cu ritmuri de evoluție mai slabe dar la agricultori apare marea surpriză a scăderii cheltuielior pe persoană în 2016 faţă de 2013, după doi ani consecutivi de diminuare a nivelului banilor daţi. Evident, deteriorarea raportului sumelor consemnate pe persoană în rural faţă de urban este valabilă şi aici.

Una peste alta, faliile din structura sociala par a se accentua destul de clar, ceea ce contravine unei politici care s-ar vrea a fi de echitate socială şi va ridica dificultăţi suplimentare în implementarea oricăror măsuri de gestiune a economiei ce sunt croite în mod unitar pentru calapoade tot mai diferite.

Pe ce s-au dus banii economisiţi la alimente

Modificările care s-au produs între 2013 şi 2016 pe structura cheltuielilor totale de consum pe destinații ( în clasificarea europeană armonizată COICOP, implementată și pentru calcul inflației armonizate pe baza coșului de consum – aşa-numitul IAPC) arată o scădere sistematică şi tot mai rapidă a ponderii costurilor cu alimentele şi băuturile nealcoolice (-5,3% mai puţin ca pondere în total cheltuieli, urmare a scăderii fiscalităţii şi a creşterii nivelului general al veniturilor, dar nu numai ).

Banii astfel disponiblizaţi la nivelul bugetului unei familii s-au dus în principal spre îmbrăcăminte şi încălţăminte (+1,3%). Trei alte categorii de cheltuieli au preluat câte 0,9% din poderea în total: „Locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili”, „Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței” şi „Diverse produse și servicii”. Ele au fost urmate de comunicaţii (+0,5%) şi transport (+0,2%), în pofida reducerii costurilor resurselor specifice pe aceste destinaţii.

De reţinut nedorita majorare a părţii care revine în coşul mediu de consum pentru băuturi alcoolice și tutun, ajunsă deja la un nedorit 8%, mult peste uzanţele europene şi pentru că avem venituri mai mici dar şi pentru că suntem în topul consumatorilor de alcool pe cap de locuitor.

Prin contrast, se cuvine a fi menţionat interesul scăzut pentru educaţie, care, după ce că era lanterna roşie a cheltuielilor familiale, a mai şi pierdut din importanţă pe parcursul ultimilor patru ani. Ceea ce, dincolo de necesitatea creşterii nivelului de trai material, ridică tot mai serios problema nivelului de trai spiritual, incluisv din perspectiva creşterii calităţii reale a vieţii şi a consolidării democraţiei.

Publicat la data de 6.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română