Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

La obiect

”Economiile europene au prea puțin spațiu fiscal pentru a face față unei recesiuni sau crize”: BCE avertizează, înainte de-a opri ”tiparnița de bani”

Economia zonei euro are încă nevoie de ample stimulente monetare pentru a atinge ţinta Băncii Centrale Europene (BCE) privind stabilitatea preţurilor, a declarat Benoit Coeure,… Mai mult

01.10.2018

Profitul reinvestit: harta și probleme lui funcționale. Un stimulent care încă ”nu face diferența” pentru că nu e adaptat la economia modernă

de Adrian N Ionescu 21.11.2017

Neimpozitarea profitului reinvestit este un stimulent insuficient de puternic pentru dezvoltarea economică, mai ales pentru numeroasele firme mici şi mijlocii, pentru că este marcat de restricţii neadaptate la caracteristicile economiei moderne.

Marii contribuabili atrag peste 59% din scutirea pe profitul reinvestit, în vreme ce restul companiilor din celelalte opt regionale teritoriale ale finanțelor publice își dispută, procent cu procent stimulentul, potrivit datelor furnizate de ANAF la solicitarea cursdeguvernare.ro.

„Impozitul pe profit scutit” a crescut cu 24% în 2016 față de 2015, până la mai mult de 597 milioane de lei, sumele aferente „marilor contribuabili” ridicându-se la peste 353 de milioane de lei (59,2% din totalul anului 2016. Datele privind 2017 (23,4 mil. lei) sunt nerelevante „la data extragerii”, pentru că sunt „scadența de depunere este 25.03.2018”, spune răspunsul ANAF.

Totalul scutirilor pe 2015 şi 2016, de nici 1,08 miliarde de lei, abia ajunge la 3,7% din impozitul pe profit cumulat pe cei doi ani, de peste 29,1 miliarde de lei. Impozitul pe profit colectat pe 2016 a crescut cu 11,7% faţă de 2015, până la aproape 15,4 miliarde de lei. În primele 9 luni din 2017, profiturile au fost taxate cu 10,6 miliarde de lei.

Este greu de spus, însă, dacă fără scutirile de impozit, profiturile aferente acestora, de mai puțin de 6,75 de miliarde de lei, nu ar mai fi fost reinvestite.

Datele nu pot fi impresionante, pentru că „exprimă capacitatea de a face profit a companiilor româneşti, respectiv disponibilitatea de a-l reinvesti, relativ reduse”, a spus Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), pentru cursdeguvernare.ro

„În practică, în afară de marii contribuabili, facilitatea prevazută de codul fiscal nu a fost utilizată pe scară largă, în principal din cauza restricțiilor (pe care le implică)”, spune la rândul său Ruxandra Jianu, partener al firmei de consultanță fiscală Biriș Goran Consulting.

Mai mult, „scutirea de impozit pe profitul reinvestit este, în fapt, o sabie cu două tăișuri”, spune consultantul citat.

Restricțiile şi inadvertenţele

Contribuabilii care optează pentru aplicarea facilității au două obligații principale, potrivit Ruxandrei Jianu:

  1. de a menține mijloacele fixe în patrimoniu o perioadă egală cu cel puțin jumătate din durata de utilizare economică stabilită potrivit reglementarilor contabile. „În caz contrar, impozitul pe profit se recalculează de la data aplicării facilității și, în consecință, apar și dobânzi și penalități de întârziere”, spune expertul de la Biriș Goran.

Din acest motiv, mulți contribuabili nu au aplicat această scutire. Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe este învechit, în condițiile în care avansul tehnologic are un impact imens în toate industriile și domeniile de activitate”, spune Ruxandra Jianu.

Duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe sunt „în general mult prea lungi în comparaţie cu durata lor de viață economică efectivă. Contribuabilii pot deveni astfel obligați să mențină in patrimoniu mijloace fie pe care nu le mai pot utiliza în activitatea lor economică, numai pentru a nu pierde facilitatea”.

2. Suma aferentă facilităţii trebuie înregistrată într-un cont de rezerve, care nu mai pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru acoperirea eventualelor pierderi sau pentru distribuire. Orice utilizare a acestor rezerve atrage după sine recalcularea impozitului pe profit – precizează consultantul citat.

„Putem să concluzionăm că este în fapt o amânare la plata impozitului de profit și nu o scutire în sine”, conchide Ruxandra Jianu.

Polarizarea profitului

Cele opt direcții regionale ale ANAF au ponderi de „impozit pe profitul scutit” între 2% (Craiova) și 7% (Ploiești și Galați), din cele 597 de milioane de lei impozite pe profit scutite în 2016.

Regionalele din Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj-Napoca au ponderi de 5% din totalul pe 2016, iar cea din Iași de 4%, potrivit datelor oficiale.

Polarizarea economică a României este evidentă și din perspectiva creșterii profitului reinvestit, respectiv a scutirii de impozit aferente în 2016 față de 2015:

  • cu 84% în regionala Timișoara, până la aproape 30 de milioane de lei „impozit pe profitul scutit” (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș),
  • cu 51% în regionala București (32,7 mil. lei),
  • cu 16% în regionala Ploiești (43, 5 mil. lei), ale cărei județe profită de apropierea de capitală (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman).

Județele grupate la regionala Braşov (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) şi-au dedus un impozit pe profit de 30,2 milioane de lei, în 2016, în creştere tot cu 16%.

În schimb, dezvoltarea din judeţele Cluj şi Bihor nu a putut salva restul judeţelor (Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare şi Sălaj) din statistica regiunii Cluj Napoca, al cărei spor a fost negativ (-8%).

Contribuția străinilor

Circa 9% din  profiturilor reinvestite au fost făcute de companiile cu capital străin, potrivit comparației datelor ANAF cu cel mai recent raport anual al Consiliului Investitorilor Străini.

Fluxurile de investiții străine directe (ISD) din România sunt susținute în principal de participațiile la capital și mai puțin de profiturile reinvestite și de creditele nete.

Valoarea medie a fluxurilor de ISD de după 2008 este cu 65,2% mai mică decât în perioada 2003-2007. Singura creștere, de 30% este înregistrată pentru participațiile la capital, în timp ce volumul profiturilor reinvestite a devenit negativ în perioada post-criză, până în 2015, iar valoarea medie a creditelor nete scade cu 70%.

Conform statisticilor oficiale, 60% din investițiile străine sunt în regiunea București-Ilfov. „Statisticile trebuie, însă, interpretate cu atenție deoarece valoarea investiției este înregistrată în regiunea unde se află sediul social al companiei”, spune raportul citat.

După București-Ilfov cele mai multe investiții străine sunt localizate în regiunile Centru și Vest ale României datorită proximității față de țările din UE și infrastructurii mai dezvoltate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR plafonează gradul de îndatorare maxim la 40% din venitul net, pentru creditele în lei

Adrian N Ionescu

Consiliul de Administrație al BNR a adoptat noile condiții de creditare a persoanelor fizice, conform cărora nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de… Mai mult

Europa

Peter Praet, economist șef BCE: Îmbătrânirea populaţiei poate duce la recesiuni mai îndelungate

Razvan Diaconu

Îmbătrânirea populaţiei în Europa ar putea duce la înăsprirea constrângerilor politicilor monetare și, ca urmare, la perioade de recesiune mai lungi şi la recuperări mai… Mai mult

Stiri

Teleorman, al 14-lea județ cu pestă porcină africană. Petre Daea: Cineva o să facă închisoare

Mariana Bechir

Pesta Porcină Africană (PPA) a fost confirmată în judeţul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan, a anunţat… Mai mult

Europa

Programul Operațional Regional a fost modificat: Peste 220 de milioane de euro, realocate pentru IMM și infrastructura din sănătate

Adrian N Ionescu

Programul Operaţional Regional (POR) pentru România a fost modificat pentru realocarea unor fonduri de este 220 de milioane de euro pentru competitivitatea IMM-urilor şi dezvoltarea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei: CFR S.A. a pierdut bani la rectificare din cauză că nu a respectat planul de investiții

Adrian N Ionescu

Calea ferată din România se degradează de la an la an, iar compania de infrastructură CFR SA trimite la buget sute de milioane de lei,… Mai mult

Stiri

Decizie în CSM: Procurorii DNA rămân pe loc, vechimea minimă decisă prin OUG nu se aplică decât pentru viitor

Mariana Bechir

Procurorii de la DNA, DIICOT şi de la Parchetul General rămân în funcţii chiar dacă au o vechime de opt ani, a decis miercuri Secția pentru… Mai mult

Europa

România, cea mai mare rată a inflației din UE și în septembrie – s-a triplat într-un an

Adrian N Ionescu

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din România s-a situat la 4,7% în septembrie, neschimbat faţă de cel din august, dar mai mult decât… Mai mult