La obiect

„Dânşii spun ce vrea votul popular, noi spunem ce poate economia”: BNR crește dobânda de referință

Banca Naţională a României (BNR) a suprins, luni, o parte din piaţă cu decizia de a creşte rata dobânzii de politică monetară până la 2,5%… Mai mult

07.05.2018

La obiect

Economia României – locul 16 în UE: Am depășit Grecia

Economia României figurează pe locul 16 la nivelul Uniunii Europene şi reprezintă 1,23% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017 referitor… Mai mult

06.05.2018

Analiză

Niște chei de citire a prognozelor CNP: adică o prognoză a prognozei

Potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză ( ex – Comisia Naţională de Prognoză sau CNP) România va atinge în acest… Mai mult

03.05.2018

Europa

Prognoza de primăvară (și de avertisment) a CE pentru România: Deficit bugetar de 3,4% din PIB în 2018 și inflație de 4,2%, pe fondul reducerii creșterii economice

România va înregistra o creștere a deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în 2018 și la 3,8% în 2019, mult peste limita de 3%… Mai mult

03.05.2018

Profitul reinvestit: harta și probleme lui funcționale. Un stimulent care încă ”nu face diferența” pentru că nu e adaptat la economia modernă

de Adrian N Ionescu 21.11.2017

Neimpozitarea profitului reinvestit este un stimulent insuficient de puternic pentru dezvoltarea economică, mai ales pentru numeroasele firme mici şi mijlocii, pentru că este marcat de restricţii neadaptate la caracteristicile economiei moderne.

Marii contribuabili atrag peste 59% din scutirea pe profitul reinvestit, în vreme ce restul companiilor din celelalte opt regionale teritoriale ale finanțelor publice își dispută, procent cu procent stimulentul, potrivit datelor furnizate de ANAF la solicitarea cursdeguvernare.ro.

„Impozitul pe profit scutit” a crescut cu 24% în 2016 față de 2015, până la mai mult de 597 milioane de lei, sumele aferente „marilor contribuabili” ridicându-se la peste 353 de milioane de lei (59,2% din totalul anului 2016. Datele privind 2017 (23,4 mil. lei) sunt nerelevante „la data extragerii”, pentru că sunt „scadența de depunere este 25.03.2018”, spune răspunsul ANAF.

Totalul scutirilor pe 2015 şi 2016, de nici 1,08 miliarde de lei, abia ajunge la 3,7% din impozitul pe profit cumulat pe cei doi ani, de peste 29,1 miliarde de lei. Impozitul pe profit colectat pe 2016 a crescut cu 11,7% faţă de 2015, până la aproape 15,4 miliarde de lei. În primele 9 luni din 2017, profiturile au fost taxate cu 10,6 miliarde de lei.

Este greu de spus, însă, dacă fără scutirile de impozit, profiturile aferente acestora, de mai puțin de 6,75 de miliarde de lei, nu ar mai fi fost reinvestite.

Datele nu pot fi impresionante, pentru că „exprimă capacitatea de a face profit a companiilor româneşti, respectiv disponibilitatea de a-l reinvesti, relativ reduse”, a spus Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), pentru cursdeguvernare.ro

„În practică, în afară de marii contribuabili, facilitatea prevazută de codul fiscal nu a fost utilizată pe scară largă, în principal din cauza restricțiilor (pe care le implică)”, spune la rândul său Ruxandra Jianu, partener al firmei de consultanță fiscală Biriș Goran Consulting.

Mai mult, „scutirea de impozit pe profitul reinvestit este, în fapt, o sabie cu două tăișuri”, spune consultantul citat.

Restricțiile şi inadvertenţele

Contribuabilii care optează pentru aplicarea facilității au două obligații principale, potrivit Ruxandrei Jianu:

  1. de a menține mijloacele fixe în patrimoniu o perioadă egală cu cel puțin jumătate din durata de utilizare economică stabilită potrivit reglementarilor contabile. „În caz contrar, impozitul pe profit se recalculează de la data aplicării facilității și, în consecință, apar și dobânzi și penalități de întârziere”, spune expertul de la Biriș Goran.

Din acest motiv, mulți contribuabili nu au aplicat această scutire. Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe este învechit, în condițiile în care avansul tehnologic are un impact imens în toate industriile și domeniile de activitate”, spune Ruxandra Jianu.

Duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe sunt „în general mult prea lungi în comparaţie cu durata lor de viață economică efectivă. Contribuabilii pot deveni astfel obligați să mențină in patrimoniu mijloace fie pe care nu le mai pot utiliza în activitatea lor economică, numai pentru a nu pierde facilitatea”.

2. Suma aferentă facilităţii trebuie înregistrată într-un cont de rezerve, care nu mai pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru acoperirea eventualelor pierderi sau pentru distribuire. Orice utilizare a acestor rezerve atrage după sine recalcularea impozitului pe profit – precizează consultantul citat.

„Putem să concluzionăm că este în fapt o amânare la plata impozitului de profit și nu o scutire în sine”, conchide Ruxandra Jianu.

Polarizarea profitului

Cele opt direcții regionale ale ANAF au ponderi de „impozit pe profitul scutit” între 2% (Craiova) și 7% (Ploiești și Galați), din cele 597 de milioane de lei impozite pe profit scutite în 2016.

Regionalele din Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj-Napoca au ponderi de 5% din totalul pe 2016, iar cea din Iași de 4%, potrivit datelor oficiale.

Polarizarea economică a României este evidentă și din perspectiva creșterii profitului reinvestit, respectiv a scutirii de impozit aferente în 2016 față de 2015:

  • cu 84% în regionala Timișoara, până la aproape 30 de milioane de lei „impozit pe profitul scutit” (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș),
  • cu 51% în regionala București (32,7 mil. lei),
  • cu 16% în regionala Ploiești (43, 5 mil. lei), ale cărei județe profită de apropierea de capitală (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman).

Județele grupate la regionala Braşov (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) şi-au dedus un impozit pe profit de 30,2 milioane de lei, în 2016, în creştere tot cu 16%.

În schimb, dezvoltarea din judeţele Cluj şi Bihor nu a putut salva restul judeţelor (Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare şi Sălaj) din statistica regiunii Cluj Napoca, al cărei spor a fost negativ (-8%).

Contribuția străinilor

Circa 9% din  profiturilor reinvestite au fost făcute de companiile cu capital străin, potrivit comparației datelor ANAF cu cel mai recent raport anual al Consiliului Investitorilor Străini.

Fluxurile de investiții străine directe (ISD) din România sunt susținute în principal de participațiile la capital și mai puțin de profiturile reinvestite și de creditele nete.

Valoarea medie a fluxurilor de ISD de după 2008 este cu 65,2% mai mică decât în perioada 2003-2007. Singura creștere, de 30% este înregistrată pentru participațiile la capital, în timp ce volumul profiturilor reinvestite a devenit negativ în perioada post-criză, până în 2015, iar valoarea medie a creditelor nete scade cu 70%.

Conform statisticilor oficiale, 60% din investițiile străine sunt în regiunea București-Ilfov. „Statisticile trebuie, însă, interpretate cu atenție deoarece valoarea investiției este înregistrată în regiunea unde se află sediul social al companiei”, spune raportul citat.

După București-Ilfov cele mai multe investiții străine sunt localizate în regiunile Centru și Vest ale României datorită proximității față de țările din UE și infrastructurii mai dezvoltate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Codul rutier / Sancțiuni mai aspre în vigoare: înmatriculare suspendată automat la expirarea ITP

Vladimir Ionescu

Au intrat în vigoare, duminică, noile prevederi din Codul rutier care sancționează mai aspru nerespectarea condițiilor privind înmatricularea și verificarea stării tehnice a autovehiculelor. Poliția a… Mai mult

Stiri

Protestul „Moldova vrea autostradă”, blocat la intrarea în Piața Victoriei

Adrian N Ionescu

Circa o sută de autovehicule au ajuns sâmbătă în București, dar poliția și jandarmeria le-a blocat intrarea în Piața Victoriei. „Au pus şi gardurile în Piaţa… Mai mult

Stiri

Timişoara ar putea găzdui un comandament NATO

Vladimir Ionescu

Timişoara este luat în calcul pentru a găzdui o bază militară NATO, în cazul în care României îi va fi atribuit comandamentul de trei stele… Mai mult

Europa

Iranul cere ţărilor musulmane să-și revizuiască relaţiile economice cu SUA

Iulian Soare

Preşedintele iranian Hassan Rohani a cerut, vineri, tuturor naţiunilor musulmane să-şi revizuiască relaţiile economice cu SUA, ca răspuns la mutarea ambasadei americane din Israel la… Mai mult

Europa

Noul nume propus pentru FYR Macedonia este respins de conservatorii din Grecia

Iulian Soare

„Republica Ilinden Macedonia” ar putera fi noul nume al Fostei Republici Iugoslave Macedonia, potrivit unor surse apropiate partidului grec de centru-dreapta Noua Democraţie, citate de DPA… Mai mult

Stiri

Bugetul nunții Prinţului Harry cu Meghan Markle – peste 15 milioane de lire sterline

Iulian Soare

Prinţul Harry al Marii Britanii şi fosta actriţă americană Meghan Markle se căsătoresc sâmbătă, la Windsor. Mirii spun că ceremonia nu va fi una foarte… Mai mult

Europa

Preşedintele Ungariei şi soţia sa participă la procesiunea de Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc

Iulian Soare

Preşedintele Ungariei, Ader Janos (FOTO), soţia sa Herczegh Anita, dar şi alţi oficiali de la Budapesta sunt aşteptaţi, sâmbătă, la Şumuleu Ciuc, în judeţul Harghita,… Mai mult