Guvernul a renunțat la abrogarea prevederii care permite eliberarea deținuților cu 30 de zile mai devreme pentru fiecare „lucrare științifică” scrisă, și a aprobat, miercuri, o ordonanță de urgență care doar o suspendă până la 1 septembrie.
De la 1 septembrie, cei aflați în închisoare ar putea beneficia din nou de această reglementare, dar în alte condiții.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a explicat după finalizarea ședinței Executivului că s-a optat pentru această variantă pentru a respecta punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care recomanda modificarea legii, nu abrogarea prevederii.
Deocamdată nu se știe ce se va întâmpla după 1 septembrie
Decizia s-a luat pentru a se ține cont și de punctul de vedere al CSM care considera că articolul ar fi bine să fie menținut, dar însoțit de un mecanism prin care să se asigure că vor beneficia de prevedere doar deținuții care scriu lucrări științifice adevărate.
Deocamdată, nu se știe ce se va întâmpla după 1 septembrie, dacă va fi introdus un mecanism de genul respectiv sau va fi abrogat cu totul alineatul respectiv din lege. “Vom vedea după 1 septembrie care este statutul acestui articol”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Dan Suciu a explicat că “nu s-a discutat despre cum ar putea arăta mecanismul, dar va exista un comitet interministerial din care va face parte Ministerul Educației și care va fi coordonat de Ministerul Justiției, pentru a vedea dacă un asemenea mecanism este fezabil până la 1 septembrie.
Joia trecută, 28 ianuarie, CSM și ministrul Justiției nu au reușit să ajungă la un acord în privința modului în care ar trebui rezolvată inflația de “lucrări științifice”.
CSM se teme că ar apărea o discriminare
Plenul CSM a stabilit în ședința de joi, cu nouă voturi pentru și opt împotrivă, ca reglementarea să fie păstrată, dar cu modificări care să pună ordine în întregul mecanism, astfel încât cei care într-adevăr doresc și pot elabora asemenea lucrări să beneficieze în continuare de reducerea pedepsei ca urmare a muncii intelectuale.
Altfel, a explicat judecătorul Adrian Bordea, membru CSM, se va ajunge la discriminare între munca fizică (reglementată foarte clar și care ar rămâne în lege) și cea intelectuală (care urma să fie eliminată).
De aceea, CSM a recomandat păstrarea facilității în anumite condiții:
“Abrogarea unei astfel de dispoziții poate crea mai mult rău și de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluția cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condițiilor în care un deținut poate beneficia (…) de un câștig”, a spus judecătorul.
Președintele Consiliului, Mircea Aron, a invocat dezbaterea publică declanșată după numeroasele dezvăluiri având acest subiect și a conchis că, până la urmă, decizia este una de politică publică și oricare ar fi ea, aparține inițiatorului, adică Ministerului Justiției.
Avizul CSM, de respingere a abrogării prevederii, este unul consultativ.
Raluca Prună părea de neclintit
Ministrul Justiției declara după ședința CSM că nu renunță, iar ulterior, într-un interviu acordat Wall Street Journal, ea demola argumentul Consiliului spunând că actuala lege, unică în Uniunea Europeană, conține deja o dscriminare: „În nicio altă țară din Uniunea Europeană nu mai există situația în care sunt acordate beneficii pentru scrierea de lucrări științifice în închisoare. Este vorba și de o discriminare aici, deoarece cei care pictează nu beneficiază de nimic. Opera artistică (în închisoare — n.r.) nu trebuie recompensată în niciun fel”, spunea Raluca Prună.
De ce considera ministrul necesară abrogarea
Proiectul de OUG cu abrogarea a fost postat, de altfel, pe site-ul Ministerului Justiției, imediat după ședința CSM.
Posibilitatea de a se elibera înainte mai devreme în acest mod a dus la un abuz de drept, deturnând instituția de drept penal ce permite calcularea pedepsei considerată ca executată pe baza muncii prestate, se preciza în Nota de Fundamentare a OUG.
Astfel, dacă în 2006 nu exista nicio persoană care să fi publicat de după gratii vreo lucrare, în acest moment în penitenciarele din România există 63 de persoane care au aprobare pentru pregătirea a 103 lucrări cu caracter științific.
Fenomentul a apărut odată cu condamnații pentru corupție proveniți din rândul demnitarilor și al înalților funcționari, adică pe măsură ce DNA a început să înregistreze victorii în instanță.
2006 – 0 lucrări;
2007 – 4 lucrări;
2008 – 2 lucrări;
2009 – 6 lucrări;
2010 – 3 lucrări;
2011 – 3 lucrări;
2012 – 6 lucrări;
2013 – 14 lucrări;
2014 – 89 lucrări;
2015 – 337 lucrări.
În perioada 01.01.2013-21.12.2015, au fost elaborate și publicate publicate 440 de lucrări științifice, de către 229 de persoane condamnate.
Argumente în favoarea abrogării
- Pedeapsa are și o funcție de reeducare prin care se urmărește formarea unei noi atitudini față de valorile sociale, dar prin aceste lucrări științifice o persoană privată de libertate nu intenționează să își formeze o conduită corectă față de ordinea de drept, nerealizându-se, de fapt, scopul și funcțiile pedepsei. Astfel, se creează o contradicție între scopul pedepsei și aplicabilitatea dispozițiilor legale referitoare la liberarea condiționată: lucrările sunt realizate doar formal.
- Modul în care au fost aplicate textele de lege au determinat o escaladare a situației, cu consecințe nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci și a valorii operelor lucrărilor științifice în general, provocând o reacție puternică din partea societății civile și a mediului academic de respingere a golirii de conținut a activității de cercetare științifică.
- Impactul negativ asupra încrederii în actul de justiție. Apare ideea de justiție formală, în care persoanele condamnate la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor infracțiuni își execută pedeapsa în mod formal, prin utilizarea abuzivă și deturnarea de la scopul reglementării a anumitor prevederi legale.
- Abrogarea trebuie făcută prin OUG, fiindcă amânarea deciziei ar conduce la perpetuarea folosirii abuzive a acestui beneficiu, alte persoane care pregătesc acum astfel de lucrări putând beneficia și el în mod incorect de reducere.
Posibile probleme de constituționalitate
Suspendarea prevederii de la articolul 96 din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate a literei f) de la alineatul 1, ar putea avea probleme de constituționalitate.
În primul rând, pentru că introduce un tratament discriminatoriu, făcând ca deținuții care intră acum în comisiile de eliberare condiționată să suporte un alt regim decât cei care au beneficiat până acum de reglementare și decât cei care ar putea să se bucure de prevedere după 1 septembrie (dacă se păstrează).
De asemenea, există un precedent privind încălcarea normelor de tehnică legislativă într-o situație similară – Ordonanța 55 din 2014 (a traseiștilor politici), cea care îi scăpa de sancțiunile prevăzute în lege pe aleșii locali care schimbau partidul.
Ordonanța introducea o derogare de la lege pe un termen de 45 de zile, iar CCR a spus în motivare: “Curtea nu poate califica ordonanţa de urgenţă criticată ca fiind o normă tranzitorie, specială, derogatorie, de suspendare sau cu aplicare limitată în timp, ceea ce duce la concluzia că Guvernul a optat pentru un procedeu legislativ sui generis, neprevăzut în Legea nr.24/2000, republicată, care să nu permită aplicarea prevederilor (dintr-o lege). În consecinţă, Guvernul, adoptând o atare ordonanţă de urgenţă, a încălcat normele de tehnică legislativă şi, implicit, dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie”.
Cultura/cercetarea/știința de după gratii
Procurorii anticorupție s-au sesizat din oficiu cu privire la “lucrările științifice” scrise de condamnați și au declanșat o anchetă ce are în centru acuzația de favorizare a făptuitorului.
Investigația ar putea duce la acuzarea unora din profesorii universitari, reprezentanți ai editurilor care au publicat aceste volume, angajați din penitenciare implicați în verificarea condițiilor pentru eliberarea condiționată și chiar a autorilor reali, în cazul cărților cumpărate de condamnați.
Reglementarea ce prevede că pentru fiecare carte încadrată ca lucrare științifică pe care un deținut o scrie în timpul executării condamnării se scad din pedeapsă 30 de zile, a făcut ca în închisorile din România să se dezvolte o adevarată industrie – aproximativ 400 de “lucrări științifice” au fost scrise în celule de aproape 200 deținuți, în ultimii 3 ani, de când afacerea a luat proporții.
Dan Voiculescu și Dinel Staicu sunt cei mai prolifici condamnați – fiecare a publicat câte 10 volume în perioada petrecută în penitenciar.
Primul, condamnat la 10 ani de închisoare în dosarul privatizării faruduloase ICA, se află în detenție din august 2014.
Șapte dintre lucrări au avut recomandări de la profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, unde a predat şi Dan Voiculescu.
Două dintre cărţile sale au fost publicate de Editura Niculescu, trei de Editura Bibliotecha Târgovişte, două de Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca şi una de Editura Monitorul Oficial.
Fostul ministru al Transporturior Relu Fenechiu a publicat două cărți:
- “Itinerarii duhovniceşti în judeţul Iaşi” a fost recomandată de preotul profesor Vasile Nechita de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Constanţa.
- “Ingineria avansată, soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a Regiunii de Nord-Est” l-a avut coordonator ştiinţific pe profesorul universitar doctor Alexandru Trifu de la Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi.
Și Gigi Becali ar fi scris cinci lucrări științifice:
- Muntele Atos, patria ortodoxiei
- Steaua și Becali
- Becali și politica. Începuturile
- Iubirea milostivă și mântuitoare
- Becali – Parlamentul Europei și Parlamentul României
Generalul Dan Voinea, care s-a ocupat de dosarele revoluției și Mineriadei, a scris “o caracterizare” pentru lucrarea lui Cătălin Voicu, fost senator PSD condamnat pentru fapte de corupție.
