O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe care Comisia Europeană le-a făcut odată cu lansarea Procedurii Devierii Semnificative. Această procedură a fost decisă în iunie 2017 din cauză că România a deviat de la obiectivele bugetare pe termen mediu (MTO).
Comisia Europeană a transmis săptămâna aceasta, marți, Consiliului European raportul misiunii care, în perioada 26-27 septembrie, a efectuat evaluarea politicilor fiscale promovate la București. Potrivit raportului oficial, ministrul Ionuț Mișa și guvernul ar ignora măsurile de echilibru și consolidare sugerate de Bruxelles pe motiv că acestea au fost transmise la București ”prea târziu”.
Comisia de evaluare a trecut în raport opiniile referitoare la principalele măsuri anunțate de guvern, opinii care nu sunt favorabile guvernelor PSD-ALDE.
Prima constatare: autoritățile române nu vor să urmeze recomandările europene
Raportul misiunii de supraveghere începe cu o afirmație tranșantă: ”Se înțelege că autoritățile române nu intenționează să acționeze în baza recomandărilor formulate prin Procedura Devierii Semnificative”.
În raport se spune că mesajul a fost transmis chiar de ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, care a spus membrilor comisiei că ținta pentru 2017 rămâne un deficit de 3% din PIB și că ajustările structurale nu sunt o prioritate a acestui an. Suplimentar, ministrul român de Finanțe a explicat că recomandările comisiei au venit târziu, existând astfel o limitare a domeniilor de aplicare a recomandărilor.
Analizând și datele rectificării bugetare operate la mijlocul lunii septembrie, care mențin deficitul la 2,96% din PIB în ciuda faptului că proiecțiile macroeconomice se îmbunătățesc, comisia constată o deteriorare a structurii deficitului.
Opinia Bruxelles-ului: deficitul este imposibil de păstrat sub 3% din PIB și în 2018
Autoritățile române, arată raportul, spun că vor să mențină și în 2018 același nivel al deficitului- 3% din PIB. Ministerul de Finanțe a stabilit 2 ținte pentru 2018: obiectivul primar este menținerea deficitului la 3% din PIB, obiectivul secundar este reducerea deficitului structural cu 0,5% din PIB.
Misiunea a observat că menținerea deficitului la 3% din PIB în 2018 ar implica o deteriorare a poziției fiscale structurale.
Potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, aplicând obișnuitul scenariu al menținerii actualei politici fiscale, deficitul este foarte posibil să crească substanțial în 2018, chiar și la peste 4% din PIB, ca efect al viitoarelor creșteri semnificative a salariilor din administrația publică.
Comisia analizează punctual câteva dintre măsurile anunțate de guvern. Concluziile, în cele ce urmează:
Statul încă nu are soluția pentru a obliga mediul privat să crească salariile brute
Autoritățile intenționează să trecă în totalitate în sarcina angajaților contribuțiile sociale pentru a putea atenua impactul Legii salarizării Unitare. Intenția este aceea de a crește rata contribuțiilor plătite de angajat la salariul brut.
Guvernul dorește să aplice concomitent o reducere a nivelului acestor contribuții, în prezent 22,75% la angajator, 16,5% pentru angajat, la 36% la angajat și să reducă impozitul pe venit de la 16% la 12% sau 10%.
Guvernul caută soluții legale pentru a obliga angajatorii din sectorul privat să crească salariile brute ale angajaților, astfel încât schimbarea contribuțiilor sociale să nu afecteze salariul net al angajatului.
Miza banilor din pilonul II de pensii
Guvernul are în vedere de asemenea o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, prin care s-a introdus Pilonul II de pensii. Autoritățile iau în calcul o reducere a transferului contribuțiilor sociale la cel de-al doilea pilon de pensii, care, conform normelor Sistemului European de Conturi (SEC), este clasificat în afara administrației publice. Aceste transferuri au o valoare de aproximativ 0,8% din PIB anual.
Dacă s-ar adopta această măsură, câștigul fiscal s-ar disipa pe termen lung, deoarece contribuțiile sociale deviate din cel de-al doilea pilon ar fi însoțite de o obligație de a plăti pensiile pentru limită de vârstă în viitor.
Suplimentar, scrie în raport, această modificare ar putea afecta negativ viabilitatea sistemului de pensii și dezvoltarea piețelor de capital.
Misiunea a avertizat autoritățile române să nu se adopte astfel de schimbări profunde în sistemul de pensii în mod precipitat, fără o analiză adecvată și doar pentru motive de reducere a deficitului pe termen scurt.
Comisia crede că naționalizarea activelor acumulate la Pilonul II, care, conform normelor ESA, nu ar afecta deficitul public, nu pare a fi luată în considerare în acest moment.
Controversa split TVA: UE spune că trebuie derogare, Ionuț Mișa spune că nu
Misiunea a discutat și mecanismul recent adoptat al plăților defalcate la TVA, adoptat prin Ordonanță de Urgență la finalul lunii august 2017.
Misiunea nu analizează eficiența acestei măsuri, dar a anunțat guvernul că obligarea firmelor să intre în acest sistem putea fi făcută în baza unei eventuale derogări de la Directiva TVA.
Ministrul român de Finanțe a contestat necesitatea obținerii acestei derogări și a susținut că oficialii Comisiei Europene nu dețin informațiile corecte legate de această măsură.
Preocupările confirmate de BNR, de Consiliul fiscal și chiar de comisiile parlamentare de specialitate
Banca Națională a României a confirmat politica fiscală pro-ciclică, confirmând preocupările Comisiei cu privire la actualul mix de politici. România traversează o perioadă de accentuată creștere economică, moment ideal pentru reconstituirea buffer-elor fiscale necesare înt-o eventuală schimbare de trend.
Cu toate acestea, poziția fiscală a României a fost extrem de expansionistă. Din această perspectivă, politica fiscală a României pare imprudentă și condiționează puternic politicile monetare.
Misiunea a avut un schimb de opinii și cu reprezentanții comisiilor de specialitate din Senat și din Camera Deputaților. La întâlnire, atât reprezentanții coaliției de guvernare cât și ai opoziției au împărtășit îngrijorările legate de structura bugetului, în special referitor la tăierea fondurilor de investiții și impactul generat asupra creșterii economice pe termen lung. Conducerile ambelor comisii par să conștientizeze nevoia de schimbare a politicilor fiscale și de începere a ajustărilor structurale în 2018.
Consiliul fiscal a împărtășit îngrijorările Comisiei referitor la perspectivele fiscale. Potrivit Consiliului fiscal, deficitul structural se va deteriora semnificativ în 2018, în lipsa unor măsuri compensatorii deficitul fiind imposibil de menținut sub limita de 3% din PIB.
(Descărcați AICI raportul Comisiei Europene)
Ce caută comisia Bruxelles-ului la București
România a înregistrat, în 2016, o semnificativă deviere de la obiectivele bugetare pe termen mediu (MTO), ca urmare Comisia Europeană a lansat în primăvara anului 2017 în România Procedura Drevierii Semnificative (SDP).
Deficitul structural al României a crescut la 2,5% din PIB în 2016, de la sub 1% din PIB înregistrat în 2015, din cauza reducerii semnificative a taxelor indirecte și a creșterii salariilor din sectorul public- măsuri impuse pe cale Parlamentară de PSD și ALDE și acceptate de PNL.
Drept consecință, pe 22 mai 2017, Comisia Europeană a atenționat România și a propus Consiliului lansarea SDP.
În cadrul acestei proceduri a fost emisă o recomandare, aprobată în iunie 2017, prin care Consiliul cere României să adopte măsuri pentru a se asigura că rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare nu va depăși 3,3% în 2017.
Acesta corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5% din PIB, efortul minim stabilit prin componenta preventivă a Pactului de Stabilitate și Creștere. Concret, România ar fi trebuit să aplice măsuri corective echivalente cu 1,8% din PIB în 2017, comparativ cu nivelul de bază din previziunile economice ale Comisiei din primăvara anului 2017.
România a transmis Consiliului, din vară și până la 15 octombrie 2017, o serie de rapoarte privind măsurile luate ca răspuns la recomandarea Consiliului.
Comisia Europeană verifică în prezent conținutul prezentării României, iar din acest motiv, la București a sosit o comisie, care în perioada 26-27 septembrie a desfășurat o misiune de supraveghere. Membrii comisiei s-au întâlnit cu ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu reprezentanți ai Consiliului fiscal și cu membri ai comisiilor parlamentare de buget-finanțe.
Scopul misiunii a fost acela de a afla în detaliu planurile din domeniul fiscalității gândite de autoritățile române, de a prezenta acestor autorități riscurile fiscale ce decurg din măsurile gândite și de a le încuraja să respecte prevederile Pactului de Stabilitate.
