Guvernul pregătește legea fiscalizării bacșișului. Cum ar urma să funcționeze

Guvernul vrea să legifereze bacşişul: acesta ar urma să fie evidenţiat pe un bon fiscal separat, iar firma urmează să aleagă dacă sumele suplimentare vor fi contabilizate ca profit sau vor fi distribuite salariaţilor, se arată într-un proiect de ordonanţă consultat de agenția Mediafax.  Impozitul aplicat va fi de 16% pe profitul firmei sau pe câştigul angajatului, după caz.

Definiția bacșișului: în proiectul de ordonanţă de urgenţă, bacşişul este definit ca orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Firmelor le va fi interzis să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.

Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal şi contabil, se evidenţiază pe un bon fiscal distinct, iar firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.

La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistraţi într-un registru de bani, special întocmit în acest sens.

Orice sumă în plus faţă de cea înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali.

Modelul, conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice până vineri, 17 aprilie 2015, mai arată Mediafax.

Impozitarea cu 16%

Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor: respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.

Dacă se decide repartizarea către salariaţi, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.

Controale şi sancţiuni

La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.

Sancţiunile prevăzute în proiectul de lege sunt graduale:

• Avertisment – când diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului
• Amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei – pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei
• Amendă între 10.000 lei şi 15.000 lei – în cazul unei diferenţe între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat,
• Amendă de 20.000 – 25.000 de lei şi suspendarea activităţii pentru 30 de zile, începând cu a doua abatere constatat într-un interval de 2 ani – la diferenţe de peste 1000 de lei, dar sub 1%
• Amendă de 30.000 şi suspendarea activităţii pentru 30 de zile, începând cu a doua abatere constatat într-un interval de 2 ani – dacă diferenţa depăşeşte 1%

„Diferenţierea sancţiunilor în cadrul celor trei paliere valorice în sumă fixă, respectiv sub 100 lei, între 100 lei şi 1.000 lei, respectiv peste 1.000 lei, s-a realizat în funcţie de ponderea valorică a diferenţelor neînregistrate fiscal, faţă de valoarea totală înregistrată fiscal până la ora controlului”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Estimările guvernului privind colectarea în urma fiscalizării bacşişului sunt de 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani şi jumătate.