”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Informatizarea și tehnologiile nu schimbă doar vieți în bine, ci aduc noi provocări. Două exemple semnificative în cele ce urmează. Danemarca – outside...Citeste mai departe »

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice,...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia,...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane (...Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei),...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură,...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații,...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și...Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie,...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15%...Citeste mai departe »

Guvernul nu renunță – Organismele consultative din Cercetare vor fi “reorganizate”. Vor fi aleși alți membri, pe o metodologie nouă

de Mariana Bechir 15.2.2017

Ministrul Șerban Valeca este hotărât să modifice metodologia de selectare a membrilor comisiilor consultative din cercetare

În pofida protestelor celor mai importante universități și a organizațiilor de cercetători, Guvernul nu renunță la intenția de a reorganiza organismele consultative din domeniu.

Măsura este luată deși aceste structuri și-au înnoit componența anul trecut, printr-un proces transparent, iar mandatele membrilor au o durată de patru ani.

Ministerul Cercetării a transmis  marți un comunicat prin care răspunde “îngrijorării apărute în spaţiul public” explicând că reorganizarea se va face și, mai mult, se va schimba metodologia de selectare a membrilor acestor comisii de specialitate.

De asemenea, în comunicat, ministrul Șerban Valeca își exprimă în comunicat speranța “menținerii unui climat academic”.

Cu alte cuvinte, se revine la situația anterioară mandatului de ministru al lui Mircea Dumitru, rectorul Universității București. Acesta modernizase și transparentizase procedurile de alegere a membrilor acestor organisme, astfel încât în componența lor au fost alese anul trecut persoane cu CV solid în domeniu, indiferent că lucrează în țară sau străinătate.

Comisiile vizate de reorganizarea lui Șerban Valeca, senator PSD și ministru al Cercetării și Inovării:

  • Colegiul Consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi Inovare (CCCDI),
  • Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI),
  • Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (CNTTI) 
  • Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).

Pretextele anulării reformei de anul trecut

Comunicatul ministerului enumeră patru motive ce impun reorganizarea consiliilor consultative:

  • Respectarea prevederilor legale impunea informarea preşedinţilor de comisii despre noua arhitectură de reglementări, precum şi informarea că desfăşurarea activităţii (în vechea structură) ce presupune şi costuri asociate, nu mai poate fi susţinută legal până la reorganizare; Pe cale de consecinţă activităţile desfăşurate de către organismele consultative ale autorităţii de stat pentru cercetare trebuiesc puse în acord cu actele normative în vigoare;
  • În conformitate cu prevederile Programului de guvernare aprobat de Parlament, se solicită înscrierea de responsabilităţi suplimentare acestor comisii prin regulamentele de organizare;
  • După aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare completate cu cerinţe suplimentare, se va elabora şi publica metodologia de selectare a membrilor comisiilor de specialitate prin consultarea Academiei Române şi a academiilor de ramură, a Consiliului Naţional al Rectorilor, a Institutelor Naţionale, etc, iar după caz a mediului economic, vechii membri putând fi propuşi în continuare (fără nici un partizanat) de către organizaţiile CDI;
  • Menţionăm faptul că, în conformitate cu tendinţele actuale ale economie, precum şi cu necesitatea racordării la programele europene cu finanţare la care ţara noastră este parte, se impun reglementări suplimentare care să redea cercetării tehnologice şi inovării rolul de partener al mediului economic, să mărească absorbţia fondurilor europene, fără a diminua în nici un fel importanţa cercetării fundamentale.

Reacția universităților și a asociației Ad Astra

În urmă cu o săptămână, cele mai mari patru universități și Asociația Ad Astra (a cercetătorilor români din țară și din străinătate) au criticat decizia ministrului Șerban Valeca:

Avertismentul rectorilor Universității din București, Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universității de Vest din Timișoara și al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași:

“Ne arătăm profunda îngrijorare față de modul în care conducerea Ministerului Cercetării și Inovării intenționează să schimbe componența, atribuțiile și modalitatea de funcționare a consiliilor consultative, așa cum anunță în adresele trimise președinților acestora.

Atragem atenția asupra faptului că toate aceste consilii au fost constituite în urma unor ample procese de consultare a comunității științifice din țară și diaspora, derulate respectând principiile transparenței, meritocrației și al integrității.

Membrii consiliilor consultative sunt cercetători cu reputație nu doar în țară. Mulți dintre aceștia reprezintă elite ale cercetării internaționale.

Mai mult, rolul acestor consilii este esențial în acest moment, într-o perioadă în care activitatea de cercetare și comunitatea științifică se confruntă cu multiple probleme ce țin nu doar de finanțare, dar și de alinierea la practicile comunității internaționale.

Astfel, atragem atenția că orice schimbare a componenței și a atribuțiilor acestor consilii, fără o consultare amplă a comunității, riscă să anuleze orice efort făcut în ultimul an, de recredibilizare și de consolidare a comunității științifice românești“.

Ad Astra cere Guvernului:

  • Păstrarea componenței acelor organisme consultative deja constituite prin mijloace transparente și în baza consultării publice
  • Demararea de urgență a unor proceduri similare pentru numirea membrilor în organismele consultative a căror activitate nu a fost operaționalizată și/sau eficientizată.
  • “Nu în ultimul rând, reiterăm solicitarea ca Guvernul să demisioneze în baza nerespectării Programului de guvernare cu care a fost învesit și care prevedea creșterea anuală a bugetului alocat cercetării cu 30%, lucru care nu se regăsește în proiectul de lege a bugetului de stat adoptat recent de Executiv.  Paradoxal, se dorește reorganizarea organismelor consultative ale Ministerului „pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor cuprinse in Programul de guvernare”, se spune într-un comunicat al asociației Ad Astra.

Guvernul Sorin Grindeanu nu intenționează să ofere Cercetării un buget de 1% din PIB nici în 2020

Cercetătorii sunt sceptici  Programul de guvernare al PSD preciza “creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere” .

Proiectul de buget pe 2017 arată nu numai o încălcare a documentului de partid, ci și faptul că România nu va ajunge nici măcar în 2020 să aloce 1% din PIB acestui domeniu, targetul asumat în fața UE.

Bugetul alocat Ministerului Cercetării și Inovării pentru 2017 este de 1,758 milarde de lei (cu 1,25% mai mare decât în 2016).

De asemenea, arată proiectul de buget:

  • în 2018, bugetul  1,685 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere cu 73 de milioane de lei
  • în 2019, va fi de 1,686 miliarde de lei
  • în 2020, va fi de 1,686 miliarde lei

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.2.2017

Lăsați un comentariu


Analize cursdeguvernare

Ăsta paradox românesc! Creştere economică record din scăderi pe sectoarele de bază

Potrivit unui comunicat al Eurostat din 17 noiembrie 2017, România figurează pe luna septembrie a anului curent în fruntea statelor care au înregistrat...Citeste mai departe »

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro,...Citeste mai departe »

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru...Citeste mai departe »

Moment de răscruce: Ultimii în UE la angajaţi bugetari, dar lângă Germania ca industrie în VAB. Încotro o luăm?

România figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru...Citeste mai departe »

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici....Citeste mai departe »