”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Unde, cât și cine mai inovează în România

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Cum poți face cercetare clinică în România

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

Guvernul nu renunță – Organismele consultative din Cercetare vor fi “reorganizate”. Vor fi aleși alți membri, pe o metodologie nouă
de Mariana Bechir 15.2.2017

Ministrul Șerban Valeca este hotărât să modifice metodologia de selectare a membrilor comisiilor consultative din cercetare
În pofida protestelor celor mai importante universități și a organizațiilor de cercetători, Guvernul nu renunță la intenția de a reorganiza organismele consultative din domeniu.
Măsura este luată deși aceste structuri și-au înnoit componența anul trecut, printr-un proces transparent, iar mandatele membrilor au o durată de patru ani.
Ministerul Cercetării a transmis marți un comunicat prin care răspunde “îngrijorării apărute în spaţiul public” explicând că reorganizarea se va face și, mai mult, se va schimba metodologia de selectare a membrilor acestor comisii de specialitate.
De asemenea, în comunicat, ministrul Șerban Valeca își exprimă în comunicat speranța “menținerii unui climat academic”.
Cu alte cuvinte, se revine la situația anterioară mandatului de ministru al lui Mircea Dumitru, rectorul Universității București. Acesta modernizase și transparentizase procedurile de alegere a membrilor acestor organisme, astfel încât în componența lor au fost alese anul trecut persoane cu CV solid în domeniu, indiferent că lucrează în țară sau străinătate.
Comisiile vizate de reorganizarea lui Șerban Valeca, senator PSD și ministru al Cercetării și Inovării:
- Colegiul Consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi Inovare (CCCDI),
- Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI),
- Consiliul Naţional pentru Transfer Tehnologic şi Inovare (CNTTI)
- Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).
Pretextele anulării reformei de anul trecut
Comunicatul ministerului enumeră patru motive ce impun reorganizarea consiliilor consultative:
- Respectarea prevederilor legale impunea informarea preşedinţilor de comisii despre noua arhitectură de reglementări, precum şi informarea că desfăşurarea activităţii (în vechea structură) ce presupune şi costuri asociate, nu mai poate fi susţinută legal până la reorganizare; Pe cale de consecinţă activităţile desfăşurate de către organismele consultative ale autorităţii de stat pentru cercetare trebuiesc puse în acord cu actele normative în vigoare;
- În conformitate cu prevederile Programului de guvernare aprobat de Parlament, se solicită înscrierea de responsabilităţi suplimentare acestor comisii prin regulamentele de organizare;
- După aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare completate cu cerinţe suplimentare, se va elabora şi publica metodologia de selectare a membrilor comisiilor de specialitate prin consultarea Academiei Române şi a academiilor de ramură, a Consiliului Naţional al Rectorilor, a Institutelor Naţionale, etc, iar după caz a mediului economic, vechii membri putând fi propuşi în continuare (fără nici un partizanat) de către organizaţiile CDI;
- Menţionăm faptul că, în conformitate cu tendinţele actuale ale economie, precum şi cu necesitatea racordării la programele europene cu finanţare la care ţara noastră este parte, se impun reglementări suplimentare care să redea cercetării tehnologice şi inovării rolul de partener al mediului economic, să mărească absorbţia fondurilor europene, fără a diminua în nici un fel importanţa cercetării fundamentale.
Reacția universităților și a asociației Ad Astra
În urmă cu o săptămână, cele mai mari patru universități și Asociația Ad Astra (a cercetătorilor români din țară și din străinătate) au criticat decizia ministrului Șerban Valeca:
Avertismentul rectorilor Universității din București, Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universității de Vest din Timișoara și al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași:
“Ne arătăm profunda îngrijorare față de modul în care conducerea Ministerului Cercetării și Inovării intenționează să schimbe componența, atribuțiile și modalitatea de funcționare a consiliilor consultative, așa cum anunță în adresele trimise președinților acestora.
Atragem atenția asupra faptului că toate aceste consilii au fost constituite în urma unor ample procese de consultare a comunității științifice din țară și diaspora, derulate respectând principiile transparenței, meritocrației și al integrității.
Membrii consiliilor consultative sunt cercetători cu reputație nu doar în țară. Mulți dintre aceștia reprezintă elite ale cercetării internaționale.
Mai mult, rolul acestor consilii este esențial în acest moment, într-o perioadă în care activitatea de cercetare și comunitatea științifică se confruntă cu multiple probleme ce țin nu doar de finanțare, dar și de alinierea la practicile comunității internaționale.
Astfel, atragem atenția că orice schimbare a componenței și a atribuțiilor acestor consilii, fără o consultare amplă a comunității, riscă să anuleze orice efort făcut în ultimul an, de recredibilizare și de consolidare a comunității științifice românești“.
Ad Astra cere Guvernului:
- Păstrarea componenței acelor organisme consultative deja constituite prin mijloace transparente și în baza consultării publice
- Demararea de urgență a unor proceduri similare pentru numirea membrilor în organismele consultative a căror activitate nu a fost operaționalizată și/sau eficientizată.
- “Nu în ultimul rând, reiterăm solicitarea ca Guvernul să demisioneze în baza nerespectării Programului de guvernare cu care a fost învesit și care prevedea creșterea anuală a bugetului alocat cercetării cu 30%, lucru care nu se regăsește în proiectul de lege a bugetului de stat adoptat recent de Executiv. Paradoxal, se dorește reorganizarea organismelor consultative ale Ministerului „pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor cuprinse in Programul de guvernare”, se spune într-un comunicat al asociației Ad Astra.
Guvernul Sorin Grindeanu nu intenționează să ofere Cercetării un buget de 1% din PIB nici în 2020
Cercetătorii sunt sceptici Programul de guvernare al PSD preciza “creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere” .
Proiectul de buget pe 2017 arată nu numai o încălcare a documentului de partid, ci și faptul că România nu va ajunge nici măcar în 2020 să aloce 1% din PIB acestui domeniu, targetul asumat în fața UE.
Bugetul alocat Ministerului Cercetării și Inovării pentru 2017 este de 1,758 milarde de lei (cu 1,25% mai mare decât în 2016).
De asemenea, arată proiectul de buget:- în 2018, bugetul 1,685 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere cu 73 de milioane de lei
- în 2019, va fi de 1,686 miliarde de lei
- în 2020, va fi de 1,686 miliarde lei