Alexis Tsipras a anunţat că nu caută o prelungire a actualului program de bailout, o decizie care urmează să adauge tensiune relaţiilor dintre Atena şi creditorii săi internaţionali, înainte de summit-ul liderilor europeni de la Bruxelles de joi.
Într-un discurs rostit duminica seara în parlamentul grec, premierul Tsipras a spus că nu se justifică prelungirea acordului, pentru că programul a eşuat.
„Grecii ne-au dat un mandat puternic şi clar să punem imediat capăt austeritoţii şi să schimbăm politicile. Aşa că programul de bailout a fost anualt de propriul eşec şi de rezultatele sale distructive”, a spus prim ministrul la prezentarea priorităţilor de guvernare în faţa deputaţilor greci.
Iar prima prioritate a guvernului de la Atena este „vindecarea marilor răni făcute de programul de bailout, rezolvarea crizei umanitare, aşa cum am promis înainte de alegeri”.
Analiştii se aşteptau la anunţul privind o schimbare de politică în declaraţia de duminică, având în vedere că turneul european al acestuia şi al ministrului de Finanţe Yanis Varoufakis nu şi-a atins scopul: acela de a obţine sprijinul partenerilor europeni pentru restructurarea datoriei de 315 miliarde de euro.
Guvernul Tspiras are deja probleme de finanţare după decizia de săptămâna trecută a BCE de a restricţiona accesul băncilor greceşti la împrumuturi cu dobânzi mici făcute la BCE.
(Citiţi mai multe despre decizia BCE aici: ”Problemă (mare) pentru Grecia: BCE anunță că nu mai acceptă obligaţiuni greceşti în schimbul finanţării”)
Planul alternativ al Greciei
Ministrul Varoufakis urmează să prezinte detaliile noul plan al greciei miercuri, în întâlnirea miniştrilor de finanţe ai statelor UE, cu o zi înaintea reuniunii şefilor de state şi de guverne.
Guvernul a dat indicii că vrea să emită obligaţiuni în valoare de 10 miliarde de euro, cu scadenţă mai mică, în plus faţă de limita actuală de 15 miliarde de euro. Astfel, vrea să nu fie nevoit să accepte următoarea tranşă din împrumutul internaţional al troicii, de 7,2 miliarde de euro, pentru care este nevoie de o analiză a îndeplinirii angajamentelor.
Calculului i se adaugă 1,9 miliarde de euro profituri din bondurile greceşti deţinute de BCE şi de alte autorităţi din zona euro.
Sunt sume pe care guvernul grec le vede ca un împrumut-punte până la renegocierea plăţii datoriei sale către creditori. Iar premierul Alexis Tsipras a sugerat că s-ar putea ajuge rapid la un acord: „Mulţi se întreabă: este posibil să se întâmple asta în zilele următoare? Contactele pe care le-am avut cu partenerii instituţionali ai Uniunii Europene m-au convins că asta este fezabil”.
Noul guvern mai intenţionează să renunţe la reformele structurale convenite cu finanţatorii internaţionali. Readucerea salariului minim la nivelul dinainte de criză şi renunţarea la nepopularele majorări ale impozitului pe proprietate care a contribuit anul trecut la surplusul bugetar se află pe lista de priorităţi.
Mai mult, Alexis Tsipras a anunţat că va opri şi programul de privatizare în valoare de 25 de miliarde de euro, critic în reducerea datoriei publice. „Nu ne vom vinde infrastructura ţării, pentru că este parte a capitalului nostru”, a argumentat premierul.
Totuşi, au fost anunţate şi măsuri pe placul creditorilor: stoparea evaziunii fiscale făcută de cei bogaţi, eliminarea influenţei oligarhilor şi a grupurilor de interese care au dominat sistemul de achiziţii publice şi care controlează presa electronică.
„Vom pune capăt acestui aranjament tripartit al grupurilor de interese, politicieni şi media”, a spus Alexis Tsipras citat de Financial Times.
Prim ministrul a mai anunţat reducerea cheltuielilor guvernamentale, traduse prin reducerea beneficiilor miniştrilor, a maşinilor de serviciu ale acestora, dar şi prin vânzarea uneia dintre aeronavele folosite de premier.
162 de miliarde de euro – compensaţii de la Germania
Guvernul grec pare să fi găsit sursa alternativă de bani: premierul Tsipras a vorbit duminică şi despre „obligaţia istorică şi morală” a ţării sale de a cere compensaţii de război Germaniei.
Suma la care se referă calcului Syriza este de 162 de miliarde de euro, echivalentul a jumătate din datoria publică pe care o are Grecia.
Răspunsul Berlinului este cunoscut: nici nu se pune problema. O astgfel de solicitare nu are bază juridică şi şi-a pierdut legitimitatea la 70 de ani de la încheierea războiului, sunt argumentele Germaniei.
