Guvernul devine mai puternic decât Parlamentul. Când realitatea are dreptul de-a contrazice Curtea Constituțională

de Redacţia | 9.2.2017 .

Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 08 februarie, examinând cererea președintelui Klaus Iohannis, că Nu există conflict constituțional pe Ordonanța OUG13 între instituțiile statului – în speță între Parlament și Guvern. Detalii – AICI-LINCK.

Deși motivele explicate de CCR par logice – nimeni nu are dreptul să contrazică o decizie a Curții Constituționale. Însă realitatea din teren pare să nu se sinchisească de lipsa acestui drept. Și o face.

Judecătorul Cristi Dănileț prezintă pe blogul său 3 exemple care acreditează ideea că Decizia Curții face guvernul mai puternic decât Parlamentul : infracțiunile pe care le prezintă judecătorul pot deveni dezincrinimate sub aspectul răspunderii, din ”jocul” de-a Ordonanțele dezincriminării dintre Executiv și Legiuitor.

În locul exemplelor – extreme – prezentate de Cristi Dănileț, pot fi folosite foarte bine infracțiuni de corupție. La care să adăugăm combinația dintre principiul din ”penal” potrivit căruia se aplică legislația cea mai favorabilă înfractorului dintre comiterea faptei și deicia Justișiei, cu ”gestiunea” termenelor prezentate de judecător în articolul său.

Un guvern poate, practic, introduce, prin Ordonanță de Urgență, cea mai favorabilă legislație, fie și pentru numai o singură zi, care va fi luată în calcul la sentință de orice judecător.

Prezentăm, mai jos, integral, textul înspăimântător de simplu și lămuritor :

Guvernul devine mai puternic decat Parlamentul

Voi explica pe scurt ce efecte are decizia Curții Constituționale (CCR) de ieri, prin care a spus că nu există un conflict între guvern și Parlament atunci când primul adoptă o Ordonanță de Urgență (OUG) de dezincriminare a unor fapte penale care, potrivit Constituției, ar trebui să revină numai în competența celui de al doilea. 

SCENARIUL INTAI:

T0: se înregistrează o plângere pentru comiterea unui viol, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide într-o noapte să dezincrimineze violul, prin OUG, pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Cum infracțiunea de viol nu mai există, dosarul este închis;

T3: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de viol este o greșeală și respinge OUG prin lege; astfel, infracțiunea de viol reapare în Codul penal;

T4: Dosarul de viol comis anterior rămâne închis definitiv, căci reintroducerea infracțiunii de viol are efecte numai pentru viitor.

SCENARIUL AL DOILEA:

T0: Se comite un omor, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide să dezincrimineze omorul, printr-o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de omor este o gafă și respinge acea OUG prin lege, adoptată la numai câteva ore după apariția OUG; astfel, infracțiunea de omor reapare a doua zi în Codul penal;

T3: Poliția află de omor, așa că deschide dosar. Descoperă că fapta a fost comisă în momentul T0. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

SCENARIUL AL TREILEA:

T0: Guvernul decide într-o noapte să elimine infracțiunea de tâlhărie din Codul penal, astfel că adoptă o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T1: Cineva lovește o persoană și îi fură portmoneul;

T2: Poliția află că s-a comis această faptă și deschide dosar penal;

T3: Avocatul Poporului atacă OUG la CCR. Curtea spune că eliminarea tâlhăriei este neconstituțională. Decizia CCR se publică în Monitorul Oficial și din acel moment devine obligatorie pentru toată lumea.

T4: Parlamentul reintroduce infracțiunea de tâlhărie în Codul penal.

T5: Poliția stabilește că fapta a fost comisă în momentul T1. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze, se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

Practic, Guvernul va putea adopta orice decizie de dezincriminare a unor infracțiuni, care va afecta dosarele pe rol, cu efect ireversibil indiferent că OUG este ulterior respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de către CCR. În felul acesta, Guvernul devine mai puternic chiar față de Parlamentul în ceea ce privește activitatea de legiferare. ”

(Cristi Dănileț – judecător la Tribunalul Cluj, fost membru CSM)

Publicat la data de 9.2.2017 .

5 comentarii

  1. cititor
    9.2.2017, 9:47 am

    Exemple care frizeaza ridicolul! La fel de bine se pot aplica si decretelor de gratiere semnate de presedintele republicii – si avem unele exemple in acest sens… Responsabilitatea este a semnatarilor… Directa! Uzul OUG nu acopera abuzul de OUG … Ce te faci insa cu abuzul care nu mai poate fi intors din drum, de ex cel de justitie… Nu ma asteptam ca un judecator sa isi porneasca rationamentul direct de la prezumtia de vinovatie…

  2. ion din balon
    9.2.2017, 11:04 am

    Nici n-a aparut bine articolul si deja a scris un troll P$D. Altfel nu se poate explica fractura de logica a individului!

  3. alex_s
    9.2.2017, 11:12 am

    Era bine ca CCR sa clarifice odata pentru totdeauna ca dreptul guvernului de a emite ordonante de urgenta e limitat la urgente adevarate – calamitati, etc. Nu totul e o urgenta, altfel guvernul devine adevaratul legislativ.

    Sper sa o faca azi.

  4. Aniana
    9.2.2017, 8:59 pm

    Nu ma mira decizia CCR, avand in vedere ca membrii ei sunt clar alesi politic.

  5. rocambole
    9.2.2017, 10:40 pm

    1)Dl judecator a dat 3 scenarii, dar se poate da cate un scenariu pentru fiecare infractiune prevazuta de Codul penal si de celelalte legi speciale. Iar in unele cazuri se pot produce in aceste scenarii, pierderi de vieti omenesti si prejudicii de milioane sau zeci de milioane de euro.
    2)Aceasta decizie a CCR, ca de fapt si altele (ca de ex. cea referitoare la abuzul in serviciu ) demonstreaza ,,calitatea ” ( profesionala si morala ) a unor membri ai CCR, care au ajuns in aceasta functie ( la fel ca dl Grindeanu in functia de prim ministru ) doar datorita faptului caci au fost agreati si propusi de anumite forte politice.
    3)Cred caci ar fi util sa se revina la o mai veche prevedere a constitutiei, conform careia o decizie a CCR poate fi infirmata cu votul a 66 % ( sau un procent mai mare ) din numarul total de parlamentari.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Guvernul vrea să controleze și banii Electrica, o companie majoritar privată

Ministerul Energiei a cerut ca viitoarea AGA a Electrica S.A. (EL) să decidă, prin metoda votului cumulativ, care vor fi membrii consiliului de administraţie...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ucraina se declară ”decepționată” de anularea vizitei președintelui Iohannis

Ucraina s-a declarat vineri ”decepționată” de anularea vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, prevăzută pentru luna octombrie. Șeful statului a anunțat joi, în timpul vizitei...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Pensiile speciale: 7.200 de angajați MAI s-au pensionat până pe 14 septembrie, pentru a prinde pensii mai mari decât salariul

Aproximativ 7.200 de angajați ai MAI au ieșit la pensie de la începutul anului până la 14 septembrie, termen până la care s-au aplicat...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Proiect de lege: Centralele de apartament ar putea fi, practic, interzise – debranșarea de la rețeaua centralizată imposibil de realizat

Debranşarea de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în cazul celor care locuiesc la bloc va deveni practic imposibil după adoptarea unui...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției speră că MCV va înceta în 2019

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, speră Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) va fi ridicat până anul 2019, când România va deține presedinția Consiliului Uniunii...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română