La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Guvernul devine mai puternic decât Parlamentul. Când realitatea are dreptul de-a contrazice Curtea Constituțională

de Redacţia 9.2.2017

Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 08 februarie, examinând cererea președintelui Klaus Iohannis, că Nu există conflict constituțional pe Ordonanța OUG13 între instituțiile statului – în speță între Parlament și Guvern. Detalii – AICI-LINCK.

Deși motivele explicate de CCR par logice – nimeni nu are dreptul să contrazică o decizie a Curții Constituționale. Însă realitatea din teren pare să nu se sinchisească de lipsa acestui drept. Și o face.

Judecătorul Cristi Dănileț prezintă pe blogul său 3 exemple care acreditează ideea că Decizia Curții face guvernul mai puternic decât Parlamentul : infracțiunile pe care le prezintă judecătorul pot deveni dezincrinimate sub aspectul răspunderii, din ”jocul” de-a Ordonanțele dezincriminării dintre Executiv și Legiuitor.

În locul exemplelor – extreme – prezentate de Cristi Dănileț, pot fi folosite foarte bine infracțiuni de corupție. La care să adăugăm combinația dintre principiul din ”penal” potrivit căruia se aplică legislația cea mai favorabilă înfractorului dintre comiterea faptei și deicia Justișiei, cu ”gestiunea” termenelor prezentate de judecător în articolul său.

Un guvern poate, practic, introduce, prin Ordonanță de Urgență, cea mai favorabilă legislație, fie și pentru numai o singură zi, care va fi luată în calcul la sentință de orice judecător.

Prezentăm, mai jos, integral, textul înspăimântător de simplu și lămuritor :

Guvernul devine mai puternic decat Parlamentul

Voi explica pe scurt ce efecte are decizia Curții Constituționale (CCR) de ieri, prin care a spus că nu există un conflict între guvern și Parlament atunci când primul adoptă o Ordonanță de Urgență (OUG) de dezincriminare a unor fapte penale care, potrivit Constituției, ar trebui să revină numai în competența celui de al doilea. 

SCENARIUL INTAI:

T0: se înregistrează o plângere pentru comiterea unui viol, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide într-o noapte să dezincrimineze violul, prin OUG, pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Cum infracțiunea de viol nu mai există, dosarul este închis;

T3: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de viol este o greșeală și respinge OUG prin lege; astfel, infracțiunea de viol reapare în Codul penal;

T4: Dosarul de viol comis anterior rămâne închis definitiv, căci reintroducerea infracțiunii de viol are efecte numai pentru viitor.

SCENARIUL AL DOILEA:

T0: Se comite un omor, infracțiune prevăzută în Codul penal;

T1: Guvernul decide să dezincrimineze omorul, printr-o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T2: Parlamentul decide că eliminarea infracțiunii de omor este o gafă și respinge acea OUG prin lege, adoptată la numai câteva ore după apariția OUG; astfel, infracțiunea de omor reapare a doua zi în Codul penal;

T3: Poliția află de omor, așa că deschide dosar. Descoperă că fapta a fost comisă în momentul T0. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

SCENARIUL AL TREILEA:

T0: Guvernul decide într-o noapte să elimine infracțiunea de tâlhărie din Codul penal, astfel că adoptă o OUG pe care o publică în Monitorul Oficial și pe care o trimite la Parlament pentru analiză;

T1: Cineva lovește o persoană și îi fură portmoneul;

T2: Poliția află că s-a comis această faptă și deschide dosar penal;

T3: Avocatul Poporului atacă OUG la CCR. Curtea spune că eliminarea tâlhăriei este neconstituțională. Decizia CCR se publică în Monitorul Oficial și din acel moment devine obligatorie pentru toată lumea.

T4: Parlamentul reintroduce infracțiunea de tâlhărie în Codul penal.

T5: Poliția stabilește că fapta a fost comisă în momentul T1. Văzând art. 5 alin 2 Codul penal (în caz de succesiune a unor legi pe parcursul soluționării unei cauze, se aplică legea mai favorabilă) procurorul închide dosarul.

Practic, Guvernul va putea adopta orice decizie de dezincriminare a unor infracțiuni, care va afecta dosarele pe rol, cu efect ireversibil indiferent că OUG este ulterior respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de către CCR. În felul acesta, Guvernul devine mai puternic chiar față de Parlamentul în ceea ce privește activitatea de legiferare. ”

(Cristi Dănileț – judecător la Tribunalul Cluj, fost membru CSM)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.2.2017

5 comentarii

  1. cititor
    9.2.2017, 9:47 am

    Exemple care frizeaza ridicolul! La fel de bine se pot aplica si decretelor de gratiere semnate de presedintele republicii – si avem unele exemple in acest sens… Responsabilitatea este a semnatarilor… Directa! Uzul OUG nu acopera abuzul de OUG … Ce te faci insa cu abuzul care nu mai poate fi intors din drum, de ex cel de justitie… Nu ma asteptam ca un judecator sa isi porneasca rationamentul direct de la prezumtia de vinovatie…

  2. ion din balon
    9.2.2017, 11:04 am

    Nici n-a aparut bine articolul si deja a scris un troll P$D. Altfel nu se poate explica fractura de logica a individului!

  3. alex_s
    9.2.2017, 11:12 am

    Era bine ca CCR sa clarifice odata pentru totdeauna ca dreptul guvernului de a emite ordonante de urgenta e limitat la urgente adevarate – calamitati, etc. Nu totul e o urgenta, altfel guvernul devine adevaratul legislativ.

    Sper sa o faca azi.

  4. Aniana
    9.2.2017, 8:59 pm

    Nu ma mira decizia CCR, avand in vedere ca membrii ei sunt clar alesi politic.

  5. rocambole
    9.2.2017, 10:40 pm

    1)Dl judecator a dat 3 scenarii, dar se poate da cate un scenariu pentru fiecare infractiune prevazuta de Codul penal si de celelalte legi speciale. Iar in unele cazuri se pot produce in aceste scenarii, pierderi de vieti omenesti si prejudicii de milioane sau zeci de milioane de euro.
    2)Aceasta decizie a CCR, ca de fapt si altele (ca de ex. cea referitoare la abuzul in serviciu ) demonstreaza ,,calitatea ” ( profesionala si morala ) a unor membri ai CCR, care au ajuns in aceasta functie ( la fel ca dl Grindeanu in functia de prim ministru ) doar datorita faptului caci au fost agreati si propusi de anumite forte politice.
    3)Cred caci ar fi util sa se revina la o mai veche prevedere a constitutiei, conform careia o decizie a CCR poate fi infirmata cu votul a 66 % ( sau un procent mai mare ) din numarul total de parlamentari.

Lăsați un comentariu


Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult