vineri

29 martie, 2024

2 octombrie, 2014

Guvernul a avizat favorabil, miercuri, iniţiativa legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice.

În ultimii doi ani, Guvernul s-a angajat constant în faţa FMI, în scrisorile de intenţie, să facă toate eforturile pentru a evita adoptarea unor astfel de iniţiative pentru “menţinerea disciplinei de creditare printre debitori”.

Pe de altă parte, Fondul Monetar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune, precum Grecia sau Ungaria.

Prevederi din proiect


În proiectul iniţiat la Camera Deputaţilor de PSD, se arată că românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitate de plată.

Scopul actului normativ este de a asigura acoperirea datoriilor persoanelor fizice fără activităţi antreprenoriale, aflate în insolvenţă, prin intermediul rambursării datoriilor în baza unui plan ori prin intermediul lichidării bunurilor respectivilor debitori.

“Executarea silită trebuie să fie o procedură aplicată numai în ultimă instanţă, atunci când debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului”, se arată în proiect.

Debitorul va fi considerat în imposibilitate de a-şi achita datoriile la scadenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora.


În această situaţie, persoana va avea dreptul să depună o cerere de “insolvenţă” şi o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor.

Instanţa nu va putea refuza deschiderea procedurii de insolvenţă exclusiv în temeiul faptului că debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile procedurii, costurile urmând astfel să fie suportate de către stat.

Poziţii precedente ale Guvernului şi BNR

În ultimii doi ani, inclusiv în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în primăvara acestui an, Guvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată o legislaţie privind falimentul personal, nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor.

“Deoarece menţinerea disciplinei de creditare printre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile să evităm adoptarea iniţiativelor legislative privind insolvenţa personală, care creează un hazard moral şi sunt deschise spre abuzuri la scară largă de către debitori, ceea ce ar submina disciplina de creditare”, transmitea Guvernul către FMI.

Banca Naţională, care s-a opus de asemenea iniţiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar şi posibilitatea ca băncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să restricţioneze accesul la finanţare.

În vara anului 2013, din poziţia de consilier economic al premierului, Cristian Socol declara că autorităţile ar putea aplica legea falimentului personal după o analiză a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar şi a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior dacă merită să fie introdusă.

Cum s-a poziţionat FMI faţă de alte state europene în această chestiune

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă London Economics pentru Comisia Europeană, contractat în 2011 şi finalizat anul trecut, România este una dintre puţinele ţări europene unde nu există o legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare.

Potrivit raportului London Economics, alături de Ungaria şi Spania şi spre deosebire de alte state din UE, România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de creditori.

După finalizarea raportului, Spania a introdus în lege prevederi care previn evacuarea din locuinţe a persoanelor aflate în situaţie de neplată la credite ipotecare.

În Ungaria, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut elaborarea unei legi a falimentului personal, însă un astfel de act normativ nu a fost adoptat.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. FELICITARI ESTE O MASURA ECONOMICA SOFISTIKATA CARE CULMEA VA INCURAJA KREDITAREA VETI VEDEA . FIINDKA PARTICIPANTII LA PIATA KREDITARA SE VOR SIMTI PROTEJATI INTRUN FEL . ECONOMISTUL SOKOL PE CARE IL CUNOSC ARE STOFA SI DA DOVADA DE INALTA KLASA PRINTRO ASTFEL DE GINDIRE BRAVO DOMNIEI SALE SI KUI A MERS PE MINA SA , ADEVARATA ATITUDINE DE INVINGATORI .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. FELICITARI ESTE O MASURA ECONOMICA SOFISTIKATA CARE CULMEA VA INCURAJA KREDITAREA VETI VEDEA . FIINDKA PARTICIPANTII LA PIATA KREDITARA SE VOR SIMTI PROTEJATI INTRUN FEL . ECONOMISTUL SOKOL PE CARE IL CUNOSC ARE STOFA SI DA DOVADA DE INALTA KLASA PRINTRO ASTFEL DE GINDIRE BRAVO DOMNIEI SALE SI KUI A MERS PE MINA SA , ADEVARATA ATITUDINE DE INVINGATORI .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: