Parlamentul European a adoptat in cadrul sedintei plenare de miercuri pachetul de guvernanţă economică europeană, care include şase acte normative. Una din cele mai importante prevederi, care privesc direct cetăţenii UE dar şi stabilitatea macroeconomică a statelor se referă la concesiile bugetare pentru ţărilor care dezvoltă un pilon doi al sistemului de pensii.
Reamintim că acest pilon doi, introdus şi în România, înseamnă că o parte din banii plătiţi drept impozit la bugetul asigurărilor sociale se vor duce, în mod obligatoriu, către un fond de pensii gestionat privat. Acesta urmează să gestioneze banii şi să asigure o pensie individuală, în afara celei primite prin sistemul actual al redistribuirii banilor colectaţi de la angajaţi către pensionari, prin solidaritate socială ( pilonul unu).
Costurile bugetare asociate implementarii unui asemenea sistem de pensii private vor beneficia de un tratament preferenţial la stabilirea deficitului bugetar. Costurile menţionate vor fi excluse de la calculul deficitului bugetar şi de la datoria publică, în analiza efectuata de instituţiile europene cu privire la bugetele naţionale ale statelor membre.
Parlamentul European a votat şi o clauza care descurajează puternic statele membre sa îşi afecteze sistemele de tip Pilon II. Orice reversare a acestor reforme va fi considerata o masura negativă, care nu îmbunataţeşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. De aceea, nu va fi luată în considerare la analiza deficitului bugetar şi a datoriei publice.
APAPR România – printre iniţiatori
„Autorităţile europene dau astfel mesajul ca implementarea sistemelor de pensii private de tip Pilon II în statele Europei Centrale şi de Est, inclusiv în România, trebuie să continue şi că sprijină activ aceasta politica economică, prin măsurile de concesii bugetare adoptate recent, dupa mai bine de un an de negocieri politice intre toate cele 27 de state UE”, a declarat Cornelia COMAN, Presedintele Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).
APAPR a iniţiat aceasta dezbatere la nivel european în cursul lunii mai 2010, propunând excluderea contribuţiilor aferente Pilonului II de pensii din calculul deficitului bugetar national.
Iniţiativa a fost preluata de Federaţia Europeana a Fondurilor de Pensii (EFRP) in iunie 2010 si sprijinita prin scrisoarea a noua ministri de finanţe ai unor state membre UE.
Polonia şi-a impus punctul de vedere. Ungaria a luat plasă
Nu întâmplător, măsura de stimulare a dezvoltării pensiilor obligatorii adimistrate privat a fost adoptată sub preşedinţia poloneză a UE.
Polonia a fost ţara cea mai interesată de adoptarea acestei măsuri, urmare a faptului că avea cel mai avansat program de dezvoltare al pilonului doi. Ea a şi diminuat prin lege contribuţia la pilonul doi de la circa 7,3% la 2,3% pentru a limita deficitul bugetar. Au fost şi voci care au declarat măsura ca neconstituţională şi care speră într-o revenire asupra măsurii.
Ungaria a fost şi mai drastică. Ea a luat deja măsuri prin care şi-a obligat cetăţenii să aleagă între pilonul unu ( clasic, administrat de stat) şi pilonul doi administrat privat, ceea ce aproape a desfiinţat “de facto” pilonul doi. Din 3,2 milioane contributori au rămas doar aproximativ 3%, adică 100 de mii (e drept, cei mai mari). Practic, ungurii s-au grăbit să renunţe la pilonul doi, în contratimp cu evoluţiile de pe plan european.
Alte măsuri cu impact major
Am mai fost adoptate şi alte măsuri cu impact pe îmbunătăţirea guvernanţei economice. Dintre acestea, vă prezentăn trei cu consecinţele cele mai importante asupra statelor membre UE. Deocamdată, România nu a adoptat moneda unică iar accesul în zona Euro va deveni şi mai dificil, şi mai riscant dacă nu suntem realmente pregătiţi.
1.Semestrul european ( evaluarea anuală centralizată a bugetelor naţionale pentru coordonarea politicilor economice a statelor membre) a fost inclusă în textele legale, ceea ce îi conferă o mai mare greutate.
2.O amendă de 0,2% din PIB va putea fi impusă statelor din zona Euro care furnizează date false referitoare la deficite şi datoria publică.
3.O sancţiune de 0,1% din PIB va putea fi impusă statelor din zona euro dacă nu respectă o recomandare referitoare la corectarea unor dezechilibre macroeconomice.
