Grup de luptă de nivel brigadă în România – 5 state contribuie cu trupe: UK asigură comanda forței navale la Marea Neagră. Avertismentele fără echivoc ale lui James Mattis

de Victor Bratu | 16.2.2017 .

După o reuniune de 2 zile a miniștrilor Apărării din statele NATO, ministrul român Gabriel Leș a anunțat joi că ”13 aliați intenționează să afilieze forțe sau să participe cu trupe, ofițeri sau sprijin financiar la componenta terestră a prezenței înaintate și cu aeronave pentru asigurarea poliției aeriene deasupra României”.

Ministrul român al Apărării a mai anunțat, după  reuniunea de la Bruxelles, că s-a luat și decizia de creștere a prezenței navale NATO în Marea Neagră.

Sunt 2 vești foarte importante pentru România, care demonstrează determinarea NATO de a respecta principiile de bază ale Alianței, dar care, fiecare, conțin și elemente de natură să tempereze entuziasmul oficialilor români.

Brigada multinațională e ”grup de luptă”

Decizia ca România să găzduiască pe teritoriul național o brigadă NATO a fost luată la summit-ul din iulie 2016, de la Varșovia.

Secretarul general Jens Stoltenberg anunța în preajma summit-ului că România s-a oferit să pună la dispoziție o bază pentru această brigadă, care ar avea în jur de 5.000 de militari.

3 luni mai târziu, ministrul Apărării de la acea dată, Mihnea Motoc, anunța în cadrul unui interviu oferit cursdeguvernare.ro că brigada va fi compusă din aproximativ 3.000 de militario dimensiune medie după standardele NATO.

(Citiți și: Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari)

În octombrie 2016, Mihnea Motoc mai preciza că, la momentul respectiv, 4 state se angajaseră să contribuie cu efective la brigada multinațională din România. Diverși oficiali români au avansat, în 2016, cifra de 2.000 de militari români care ar urma să constituie ”grosul” acestei forțe NATO.

Infrastructura feroviară, primul ”inamic” al trupelor americane

Ascultând afirmațiile noului ministru, Gabriel Leș, pare că am făcut pași importanți în ultimele 4 luni, ajungând la angajamente a 13 aliați. Citind atent declarația, remarcăm că pe lista celor ”13” există 3 categorii de angajamente:

  • state care participă efectiv cu trupe
  • forțe afiliate
  • contributori financiari

Surse avizate au precizat cursdeguvernare.rodin prima categorie, a statelor care trimit efectiv trupe care vor staționa pe o perioadă determinată în România, fac parte SUA, Polonia, Bulgaria, Germania și Turcia. Totalul combinat al acestor trupe este de cel mult 1.000 de militari, cu mențiunea: contribuția Germaniei este reprezentată de ofițeri de stat major.

A doua categorie, a ”forțelor afiliate”, este reprezentată de unități care nu intră propriu-zis în organigrama brigăzii, dar participă la exerciții regulate cu brigada și, în caz de necesitate, sub condiția unei decizii politice în acest sens, se pot alătura acesteia într-un efort conjugat.

În rezumat: 5 state trimit efectiv trupe în România, restul de 8, până la cifra 13 anunțată de ministrul Leș, sunt state care fie vor contribui financiar, fie vor trimite militari să participe la exerciții comune.

Actuala componență a brigăzii va fi păstrată timp de 9 luni, după care elemente ale trupelor vor intra în procesul de rotație.

Claudiu Degeratu, expert în securitate, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro că brigada din România poartă denumirea oficială de ”Grup de luptă de nivel brigadă”, în componența căruia vor intra, în perioadele de derulare a exercițiilor comune, cel mult 3.500 de militari, componenta românească ”la standarde NATO” fiind de 1.500-2.000 de militari.

Militarii SUA au sosit cu 2 luni mai devreme

”Fighting Eagles” la Kogălniceanu

Statele Unite au anunțat oficial, pe 14 februarie, că 500 de militari americani din Batalionul 1 „Vulturii luptători” („Fighting Eagles”) au sosit în România, având în dotare tancuri M1 Abrams, vehicule de luptă M2 Bradley şi mortiere autopropulsate calibrul 155 mm M109A6 Paladin.

Sosirea militarilor americani fusese anunțată de MApN cu 7 zile înainte.

(Citiți și: 500 de militari americani sosesc în România)

După summit-ul de la Varșovia, dislocarea forțelor americane în România era stabilită pentru aprilie 2017.

Fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu are următoarele explicații pentru devansarea datei: ”Există evaluări proprii care au justificat sosirea trupelor în februarie, a existat și un ordin al fostului președinte Obama care a dispus această detașare. Cu siguranță SUA au privit această operațiune și ca un exercițiu, în care au putut evalua mobilitatea și eficiența logistică”.

Claudiu Degeratu aduce un argument suplimentar: ”Nu trebuie omis că este stabilit, pentru luna mai, un summit NATO. Statele Unite au vrut să clădească un fundament ferm pentru o nouă strategie de apărare a flancului estic al NATO, ale cărei baze vor fi puse în luna mai”.

Componenta aeriană. Până la consolidarea flotei aeriene române și până la ”reglajul fin” al cooperării în cadrul unor misiuni de apărare aeriană, Marea Britanie trimite avioane Typhoon în România pentru misiuni de poliție aeriană.

Acestea vor fi derulate în cooperare cu aparatele F 16 achiziționate din Portugalia și, ocazional, cu aeronave americane F 35.

(Citiți și: Marea Britanie trimite avioane Typhoon în România pentru misiuni de poliție aeriană)

Decizia Marii Britanii de a trimite propriile avioane de vânătoare a fost anunțată în octombrie 2016.

Prezență navală sporită la Marea Neagră. Ce trebuia să facă România

Adam Kowalczyk, director al Diviziei de Analize a Centrului Național pentru Studii Strategice din Polonia, afirma într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro în zilele premergătoare summit-ului de la Varșovia că ”noua arhitectură de securitate din zona Mării Negre obligă NATO să facă pași în direcția rezolvării acestei chestiuni”.

Cu precizarea importantă: ”Consider că armonizarea opiniilor României, Bulgariei și Turciei vor fi cruciale pentru poziționarea NATO în această zonă.”

(Citiți și: Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar)

Pe 12 mai 2016, președintele Iohannis, care a prezentat obiectivele României la Varșovia, afirma: ” În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră – bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune.”

(Citiți și: Obiectivele României pentru Summit-ul de la Varșovia: Flotă NATO permanentă în Marea Neagră și echilibru nord/sud pe flancul estic)

Aliații au așteptat ca România să își asume rolul de coagulare a statelor direct interesate- Bulgaria și Turcia- de asigurarea unui climat de relativă securitate în zona Mării Negre, în condițiile în care Rusia a ocupat Peninsula Crimeea și și-a suplimentat prezența navală în regiune.

După un potențial debut al unor misiuni comune româno-bulgare-turce (în care, evident, Turcia ar fi urmat să asigure principala forță navală), statele aliate ar fi urmat să participe la exerciții mai ample în Marea Neagră.

Eforturile diplomatice românești nu s-au finalizat însă cu succes, propunerea fiind public refuzată de premierul bulgar de la acea dată chiar în momentul în care președintele se afla în vizită la Sofia.

(Citiți și: Bulgaria refuză modul de organizare a forței navale comune propus de România. Administrația prezidențială speră în ”clarificarea problemelor”, analiștii vorbesc de un eșec diplomatic)

Rezultatul discuțiilor cu partenerii turci nu a fost comunicat public.

Pe acest fond, miniştrii Apărării din statele membre NATO au decis joi, în a doua zi a reuniunii lor, să sporească prezenţa navală în Marea Neagră.

Măsura va fi implementată prin crearea unei unităţi speciale, pentru intensificarea antrenamentelor şi exerciţiilor, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Unitatea va funcţiona sub comandament britanic.

Mesaj direct al SUA

La reuniunea miniștrilor Apărării organizată, 2 zile, la sediul NATO din Bruxelles, a participat și noul secretar american al Apărării, James Mattis, care le-a spus deschis omologilor că aliații trebuie să își asume mai multe obligații financiare.

“America își va respecta obligațiile, dar dacă națiunile voastre nu doresc să vadă cum America își moderează responsabilitățile în Alianță, atunci fiecare dintre capitalele dvs, trebuie să demonstreze sprijin pentru apărarea noastă comună”, a declarat Mattis, citat de Politico.

Rugat să detalieze termenul ”moderat”, oficialul american a răspuns unei ziariste: ”Nu, prefer să nu o fac, doamnă. În primul rând pentru că acesta ar fi un titlu de articol de presă pe care niciodată nu aș vrea să îl citesc”.

După acest refuz, James Mattis a reafirmat că se așteaptă ca aliații să crească cheltuielile de Apărare astfel încât și SUA să își păstreze angajamentele.

La prima sa participare la o întâlnire în acest format, James Mattis a subliniat în repetate rânduri sprijinul pe care SUA îl acordă NATO.

Publicat la data de 16.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Hold-up de vară / Guvernul demarează distrugerea reformelor basic din Sănătate. Comisiile de specialitate Nu vor mai fi numite pe criterii obiective

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere un Ordin prin care elimină metodologia transparentă de selectare a membrilor comisiilor de specialitate, organisme consultative formate din...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare pentru cabinetul Tudose: Impozitarea cifrei de afaceri, contribuția de solidaritate, banii europeni înlocuiți cu cei din Fondul de Investiții, puteri sporite pentru ANAF

Supravegheat atent de Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, specialistul PSD în scrierea și observarea foii de parcurs guvernamentale, și-a făcut din nou datoria și a...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Componența guvernului Tudose – aprobată de PSD: 11 figuri noi la Palatul Victoria

PSD a decis ca formula viitorului cabinet Mihai Tudose să conțină trei vicepremieri. E vorba de Sevil Shhaideh (PSD, ministrul dezvoltării), Grațiela Gavrilescu (ALDE,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mihai Tudose – cea mai grea misiune: să formeze un nou guvern Dragnea-Tăriceanu

După finalizarea consultărilor de la Palatul Cotroceni, președintele Iohannis a anunțat luni seară că a acceptat  nominalizarea PSD și ALDE la funcția de prim-ministru:...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Liviu Dragnea a dărâmat guvernul numit, om cu om, de el însuși. Urmează un alt experiment al majorității de 68%

Parlamentul României a demis miercuri, prin moțiune de cenzură, primul guvern al coaliției PSD-ALDE, însă Sorin Grindeanu  mai stă la Palatul Victoria cel puțin...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română