Grup de luptă de nivel brigadă în România – 5 state contribuie cu trupe: UK asigură comanda forței navale la Marea Neagră. Avertismentele fără echivoc ale lui James Mattis

de Victor Bratu | 16.2.2017 .

După o reuniune de 2 zile a miniștrilor Apărării din statele NATO, ministrul român Gabriel Leș a anunțat joi că ”13 aliați intenționează să afilieze forțe sau să participe cu trupe, ofițeri sau sprijin financiar la componenta terestră a prezenței înaintate și cu aeronave pentru asigurarea poliției aeriene deasupra României”.

Ministrul român al Apărării a mai anunțat, după  reuniunea de la Bruxelles, că s-a luat și decizia de creștere a prezenței navale NATO în Marea Neagră.

Sunt 2 vești foarte importante pentru România, care demonstrează determinarea NATO de a respecta principiile de bază ale Alianței, dar care, fiecare, conțin și elemente de natură să tempereze entuziasmul oficialilor români.

Brigada multinațională e ”grup de luptă”

Decizia ca România să găzduiască pe teritoriul național o brigadă NATO a fost luată la summit-ul din iulie 2016, de la Varșovia.

Secretarul general Jens Stoltenberg anunța în preajma summit-ului că România s-a oferit să pună la dispoziție o bază pentru această brigadă, care ar avea în jur de 5.000 de militari.

3 luni mai târziu, ministrul Apărării de la acea dată, Mihnea Motoc, anunța în cadrul unui interviu oferit cursdeguvernare.ro că brigada va fi compusă din aproximativ 3.000 de militario dimensiune medie după standardele NATO.

(Citiți și: Interviu Mihnea Motoc / Germania participă la forța multinațională cu ofițeri de stat major * Axa cu Londra și Washington după Brexit * Din 2017 – sistemul rezerviștilor voluntari)

În octombrie 2016, Mihnea Motoc mai preciza că, la momentul respectiv, 4 state se angajaseră să contribuie cu efective la brigada multinațională din România. Diverși oficiali români au avansat, în 2016, cifra de 2.000 de militari români care ar urma să constituie ”grosul” acestei forțe NATO.

Infrastructura feroviară, primul ”inamic” al trupelor americane

Ascultând afirmațiile noului ministru, Gabriel Leș, pare că am făcut pași importanți în ultimele 4 luni, ajungând la angajamente a 13 aliați. Citind atent declarația, remarcăm că pe lista celor ”13” există 3 categorii de angajamente:

  • state care participă efectiv cu trupe
  • forțe afiliate
  • contributori financiari

Surse avizate au precizat cursdeguvernare.rodin prima categorie, a statelor care trimit efectiv trupe care vor staționa pe o perioadă determinată în România, fac parte SUA, Polonia, Bulgaria, Germania și Turcia. Totalul combinat al acestor trupe este de cel mult 1.000 de militari, cu mențiunea: contribuția Germaniei este reprezentată de ofițeri de stat major.

A doua categorie, a ”forțelor afiliate”, este reprezentată de unități care nu intră propriu-zis în organigrama brigăzii, dar participă la exerciții regulate cu brigada și, în caz de necesitate, sub condiția unei decizii politice în acest sens, se pot alătura acesteia într-un efort conjugat.

În rezumat: 5 state trimit efectiv trupe în România, restul de 8, până la cifra 13 anunțată de ministrul Leș, sunt state care fie vor contribui financiar, fie vor trimite militari să participe la exerciții comune.

Actuala componență a brigăzii va fi păstrată timp de 9 luni, după care elemente ale trupelor vor intra în procesul de rotație.

Claudiu Degeratu, expert în securitate, a confirmat pentru cursdeguvernare.ro că brigada din România poartă denumirea oficială de ”Grup de luptă de nivel brigadă”, în componența căruia vor intra, în perioadele de derulare a exercițiilor comune, cel mult 3.500 de militari, componenta românească ”la standarde NATO” fiind de 1.500-2.000 de militari.

Militarii SUA au sosit cu 2 luni mai devreme

”Fighting Eagles” la Kogălniceanu

Statele Unite au anunțat oficial, pe 14 februarie, că 500 de militari americani din Batalionul 1 „Vulturii luptători” („Fighting Eagles”) au sosit în România, având în dotare tancuri M1 Abrams, vehicule de luptă M2 Bradley şi mortiere autopropulsate calibrul 155 mm M109A6 Paladin.

Sosirea militarilor americani fusese anunțată de MApN cu 7 zile înainte.

(Citiți și: 500 de militari americani sosesc în România)

După summit-ul de la Varșovia, dislocarea forțelor americane în România era stabilită pentru aprilie 2017.

Fost ministru de Externe, Cristian Diaconescu are următoarele explicații pentru devansarea datei: ”Există evaluări proprii care au justificat sosirea trupelor în februarie, a existat și un ordin al fostului președinte Obama care a dispus această detașare. Cu siguranță SUA au privit această operațiune și ca un exercițiu, în care au putut evalua mobilitatea și eficiența logistică”.

Claudiu Degeratu aduce un argument suplimentar: ”Nu trebuie omis că este stabilit, pentru luna mai, un summit NATO. Statele Unite au vrut să clădească un fundament ferm pentru o nouă strategie de apărare a flancului estic al NATO, ale cărei baze vor fi puse în luna mai”.

Componenta aeriană. Până la consolidarea flotei aeriene române și până la ”reglajul fin” al cooperării în cadrul unor misiuni de apărare aeriană, Marea Britanie trimite avioane Typhoon în România pentru misiuni de poliție aeriană.

Acestea vor fi derulate în cooperare cu aparatele F 16 achiziționate din Portugalia și, ocazional, cu aeronave americane F 35.

(Citiți și: Marea Britanie trimite avioane Typhoon în România pentru misiuni de poliție aeriană)

Decizia Marii Britanii de a trimite propriile avioane de vânătoare a fost anunțată în octombrie 2016.

Prezență navală sporită la Marea Neagră. Ce trebuia să facă România

Adam Kowalczyk, director al Diviziei de Analize a Centrului Național pentru Studii Strategice din Polonia, afirma într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro în zilele premergătoare summit-ului de la Varșovia că ”noua arhitectură de securitate din zona Mării Negre obligă NATO să facă pași în direcția rezolvării acestei chestiuni”.

Cu precizarea importantă: ”Consider că armonizarea opiniilor României, Bulgariei și Turciei vor fi cruciale pentru poziționarea NATO în această zonă.”

(Citiți și: Summitul NATO din perspectiva Poloniei / Adam Kowalczyk, expert în securitate: Rusia a simulat un atac nuclear asupra Varșoviei, aliații noștri să nu uite asta * E nevoie de un Schengen militar)

Pe 12 mai 2016, președintele Iohannis, care a prezentat obiectivele României la Varșovia, afirma: ” În același context, ne dorim stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră – bineînțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux. De asemenea, consider oportună agrearea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune.”

(Citiți și: Obiectivele României pentru Summit-ul de la Varșovia: Flotă NATO permanentă în Marea Neagră și echilibru nord/sud pe flancul estic)

Aliații au așteptat ca România să își asume rolul de coagulare a statelor direct interesate- Bulgaria și Turcia- de asigurarea unui climat de relativă securitate în zona Mării Negre, în condițiile în care Rusia a ocupat Peninsula Crimeea și și-a suplimentat prezența navală în regiune.

După un potențial debut al unor misiuni comune româno-bulgare-turce (în care, evident, Turcia ar fi urmat să asigure principala forță navală), statele aliate ar fi urmat să participe la exerciții mai ample în Marea Neagră.

Eforturile diplomatice românești nu s-au finalizat însă cu succes, propunerea fiind public refuzată de premierul bulgar de la acea dată chiar în momentul în care președintele se afla în vizită la Sofia.

(Citiți și: Bulgaria refuză modul de organizare a forței navale comune propus de România. Administrația prezidențială speră în ”clarificarea problemelor”, analiștii vorbesc de un eșec diplomatic)

Rezultatul discuțiilor cu partenerii turci nu a fost comunicat public.

Pe acest fond, miniştrii Apărării din statele membre NATO au decis joi, în a doua zi a reuniunii lor, să sporească prezenţa navală în Marea Neagră.

Măsura va fi implementată prin crearea unei unităţi speciale, pentru intensificarea antrenamentelor şi exerciţiilor, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Unitatea va funcţiona sub comandament britanic.

Mesaj direct al SUA

La reuniunea miniștrilor Apărării organizată, 2 zile, la sediul NATO din Bruxelles, a participat și noul secretar american al Apărării, James Mattis, care le-a spus deschis omologilor că aliații trebuie să își asume mai multe obligații financiare.

“America își va respecta obligațiile, dar dacă națiunile voastre nu doresc să vadă cum America își moderează responsabilitățile în Alianță, atunci fiecare dintre capitalele dvs, trebuie să demonstreze sprijin pentru apărarea noastă comună”, a declarat Mattis, citat de Politico.

Rugat să detalieze termenul ”moderat”, oficialul american a răspuns unei ziariste: ”Nu, prefer să nu o fac, doamnă. În primul rând pentru că acesta ar fi un titlu de articol de presă pe care niciodată nu aș vrea să îl citesc”.

După acest refuz, James Mattis a reafirmat că se așteaptă ca aliații să crească cheltuielile de Apărare astfel încât și SUA să își păstreze angajamentele.

La prima sa participare la o întâlnire în acest format, James Mattis a subliniat în repetate rânduri sprijinul pe care SUA îl acordă NATO.

Publicat la data de 16.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Istoria care se scrie în prezent – Procesul Brexit a fost lansat oficial

Ambasadorul Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, i-a înmânat miercuri preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care Londra a invocat Articolul 50...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Textul integral al Declarației de la Roma și hărțile vitezelor reale ale Europei

Uniunea Europeană se va deplasa în continuare pe drumul integrării fără să îi mai aștepte întotdeauna pe cei care se deplasează mai încet –...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Simplu, alb, sec: Guvernul trimite autoritățile locale la bănci să se împrumute pentru atragerea fondurilor europene: liber la depășit limita legală de îndatorare

În plină discuție despre readucerea sub control a deficitului bugetar, periclitat prin măsurile luate deja sau promise, guvernul anunță și prima mare ”tăiere”: Ministerul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UE în sensul giratoriu: 5 propuneri de ieșire, numai 2 fezabile. De la Europa centrifugă la Europa federală

Comisia Europeană a creionat 5 scenarii pentru evoluția viitoare a UE, adunate într-o Cartă Albă prezentată miercuri de președintele Jean Claude Junker. Scenariile sunt...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

CCR admite sesizarea lui C.P. Tăriceanu și scoate procurorii de la Guvern: verificarea legalității Ordonanțelor e de competența CCR. DNA anunțase fals intelectual și distrugere de înscrisuri

Curtea Constituţională a admis luni sesizarea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, sesizare...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5575 lei
4.2232 lei
5.2473 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română