Grevă generală de 48 de ore şi proteste în Atena. Sindicatele au început, marţi, o grevă generală, după ce premierul grec Georgios Papandreou a cerut Parlamentului să suţină un nou pachet de măsuri de austeritate. Zeci de mii de protestatari sunt aşteptaţi pe străzile din Atena, în timp ce transportul public va fi oprit. Papandreou a declarat, luni, că programul de austeritate de 28 de miliarde de euro va repune Grecia pe picioare. Dacă guvernul elen nu reuşeşte să adopte aceste noi măsuri privind creşterea taxelor şi privatizarea unor companii de stat, FMI şi UE ar putea amâna acordarea ultimei tranşe de 12 miliarde de euro din împrumutul de anul trecut, iar Grecia ar putea intra în faliment în câteva săptămâni. Preşedintele francez a anunţat că băncile din ţara sa sunt gata să refinanţeze creditele acordate Greciei, pentru o perioadă de 30 de ani. Alte state europene care au împrumutat bani Greciei ar putea proceda la fel, a spus Nicolas Sarkozy. Peste 5.000 de poliţişti vor fi desfăşuraţi pe străzi, în centrul Atenei, pentru marşul către Parlament la care sunt aşteptaţi greviştii, la ora 10 dimineaţa. (BBC News)
Mandat de arestare CPI pentru Gaddafi. Curtea Penală Internaţională de la Haga a emis mandate de arestare pe numele colonelului Muammar Gaddafi, a fiului său, Saif al-Islam, şi a şefului serviciilor secrete, Abdullah al-Senussi, acuzaţi de crime contra umanităţii. Procurorul CPI Luis Moreno-Ocampo a cerut tribunalului, în luna mai, să emită mandate de arestare pentru uciderea premeditată a protestatarilor din Libia, după ce Consiliul de Securitate al ONU a transmis aceste acuzaţii către instanţa internaţională. Gaddafi deţine controlul absolut şi indiscutabil asupra aparatului de stat din Libia şi a forţelor de securitate, a declarat judecătorul Sanji Mmasenono Monageng, citând pasaje din motivarea Curţii. Ea a adăugat că atât Gaddafi, cât şi Saif al-Islam au conceput şi orchestrat un plan pentru a împiedica, prin orice mijloace, demonstraţiile civililor contra regimului de la Tripoli, iar al-Senussi şi-a folosit poziţia de comandant pentru a duce la bun sfârşit aceste planuri. (The Telegraph)
Premierul chinez Wen Jiabao, în Germania. Prim-ministrul chinez a sosit, marţi, la Berlin, după o vizită de trei zile în Marea Britanie, fiind însoţit de o delegaţie comercială importantă. Schimburile economice vor domina agenda discuţiilor dintre cele două părţi. China doreşte mai multe investiţii din partea companiilor de înaltă tehnologie din Germania, dar firmele nemţeşti nu vor să piardă avantajul cunoştinţelor într-o viitoare competiţie cu piaţa chineză. Cele două state încearcă acum să înţeleagă cum pot beneficia din colaborarea bilaterală. Unele companii nemţeşti doresc să producă bunuri în China, dar îşi dau seama că acest lucru presupune un anumit transfer de tehnologie, învăţând în acelaşi timp ce secrete comerciale trebuie păstrate. China şi-a crescut acţiunile în euro, împrumutând guvernele din zona euroi, iar dacă acest lucru se va schimba, criza europeană s-ar putea înrăutăţi. (BBC News)
Republicana Michele Bachmann s-a lansat în cursa pentru prezidenţialele din SUA. Popularitatea deputatei din Congresul American, reprezentantă a statului Minessota, este în creştere în rândul susţinătorilor republicani, ea fiind o membră de seamă a mişcării conservatoare Tea Party. Bachmann şi-a lansat candidatura în oraşul său natal, Waterloo, din statul Iowa, şi a promis că va reda americanilor “independenţa faţă de guvern”, astfel încât să se poată sprijini din nou pe ajutorul comunităţii. Candidata de 55 de ani se află imediat în urma lui Mitt Romney, potrivit ultimului sondaj de opinie, realizat în rândul a 400 de membri ai Partidului Republican. Dar deşi se declară în favoarea reducerii cheltuielilor bugetare, Bachmann a fost imediat criticată pentru că familia sa a primit sute de mii de dolari în subvenţii pentru ferma sa. “Din cauza politicilor guvernamentale proaste din ultimii ani, visul american este acum extrem de departe de foarte mulţi dintre americani”, a mai spus Bachmann. (The Guardian)
Ministrul de finanţe rus cere reforme interne. Aleksei L. Kudrin, ministrul rus de finanţe, unul dintre cei mai puternici dar discreţi oameni din Rusia, a declarat, de mai multe ori, în ultimele luni, că este nevoie de reforme profunde în ţara sa. Afirmaţiile sale au surprins publicul, pentru că ministrul a fost vreme îndelungată aliatul premierului Vladimir Putin. Rusia trebuie să permită concurenţa în viaţa politică şi economică, altfel va dispărea dintre naţiunile puternice ale lumii, a spus el. Într-o perioadă de incertitudine politică, afirmaţiile lui Kudrin sunt greu de ignorat. Ministrul ocupă această funcţie de 11 ani, în timpul mandatului a 5 premieri, şi va rămâne pe post, aproape sigur, şi în primăvara viitoare, indiferent dacă preşedinte va fi Putin sau Medvedev. Kudrin (50 de ani) vorbeşte în numele unui grup important din Rusia: elita bine poziţionată, care susţine schimbări politice în interiorul sistemului. Într-un interviu pentru The New York Times, înainte de a fi ales în funcţia de decan al Facultăţii de Arte şi Ştiinţe de la Universitatea St. Petersburg, Kudrin a vorbit despre problemele economice pentru următorii 10 ani. (The New York Times)
Premierul spaniol prezintă azi în Parlament noi măsuri economice. José Luis Rodríguez Zapatero va apărea, marţi, în faţa Parlamentului din Madrid, pentru ultimul său discurs în faţa naţiuii, în care va propune măsuri economice ce trebuie luate până la finalizarea mandatului său în fruntea guvernului, anul viitor. Măsurile vizează reactivarea economiei şi scăderea şomajului. Potrivit unor surse apropiate prim-ministrului, aceste măsuri nu includ noi reduceri bugetare. Unul dintre cele mai importante anunţuri va fi introducerea orelor flexibile pentru firmele mari şi mici, astfel încât acestea să fie deschise în anumite zile libere, de sărbători. FMI, ca şi UE şi OECD, au făcut presiuni asupra guvernului spaniol pentru a schimba actuala politică restrictivă în ce priveşte orele de lucru. Zapatero va vorbi despre legislaţia ce aşteaptă încă să fie adoptată până anul viitor. Este vorb, în total, despre 20 de măsuri, inclusiv reforma pensiilor, legea referitoare la drepturile civile şi propunerea de impunere a unei mai mari transparenţe în cadrul agenţiilor guvernamentale, dar şi grăbirea proceselor civile şi penale. (El Pais)
Guvernatorul Băncii Centrale din Afganistan a fugit în SUA. Abdul Qadeer Fitrat a declarat pentru Financial Times că a părăsit ţara pentru că se temea pentru viaţa sa, după ce a dezvăluit numele unor indivizi puternici, care au beneficiat de pe urma unui scandal de la Kabulbank, cea mai importantă instituţie de credit. Fitrat a făcut aceste declaraţii pentru FT, din Virginia de Nord, precizând că şi-a dat demisia şi a fugit din ţară în urmă cu o săptămână, pentru a-şi asigura securitatea. Fitrat a provocat, recent, un scandal bancar, vorbind despre “capitalismul de cumetrie” ce a înflorit în timpul guvernării conduse de preşedintele Hamid Karzai şi care a înrăutăţit relaţiile Afganistanului cu Occidentul. Fitrat, care a fost numit în funcţie în noiembrie 2007, a spus că a primit informaţii conform cărora viaţa sa este în pericol, după o intervenţie televizată în Parlament, în aprilie, în care a citit o listă a persoanelor ce au primit credite din partea băncii respective. (Financial Times)
Ahmadinejad ar putea fi forţat să demisioneze. Imprevizibilul lider iranian ar putea fi nevoit să plece de la putere, în următoarele săptămâni, având în vedere criza politică mai profundă acum decât protestele şi violenţele de stradă ce au avut loc după realegerea sa în funcţia de preşedinte, în 2009. Influenţa extrem de mare a prietenului şi confidentului său Esfandiar Rahim-Mashaee, şeful de personal al preşedintelui, care este acuzat de demiterea a doi miniştri şi de faptul că l-a înfuriat pe Liderul Suprem Ayatollahul Sayed Ali Khamenei, ar putea să-l înfrângă pe Ahmadinejad. Politicienii iranieni deja speculează asupra numelui viitorului preşedinte – Ali Akbar Salehi, ministrul de externe şi fost şef al agenţiei atomice iraniene, fiind favorit. Trei dintre aliaţii apropiaţi ai lui Rahim-Mashaee au fost demişi în ultima săptămînă şi arestaţi de forţele de securitate, iar Ahmadinejad a rămas tăcut, într-un mod ce nu-l caracterizează. (The Independent)
Egiptul încearcă să se “reinventeze”. Un nou „stat” ia naştere în această ţară după revoluţia populară. În timp ce fosta gardă se străduieşte din răsputeri să-şi păstreze influenţa, noi partide se bat pentru putere, inclusiv Frăţia Musulmană, care apelează la diverse tactici pentru a se impune în viaţa politică. Politicieni de toate culorile încearcă să ajungă la putere, într-o competiţie democratică, pe care Egiptul nu a cunoscut-o de generaţii întregi. Disputele dintre aceste formaţiuni demonstrează cât de rapid s-a dezvoltat libertatea de exprimare. Dar visele protestatarilor, care au ieşit în stradă în ianuarie, ar putea fi distruse în lupta pentru putere din interiorul vechii gărzi. La cinci luni după ce Hosni Mubarak, care a condus ţara 30 de ani cu un singur partid şi o clică de lideri corupţi, a părăsit puterea, la 83 de ani, populaţia Egiptului, de circa 80 de milioane, este ţinta unei campanii politice murdare. “Vechea putere controlează încă totul”, scria săptămânalul Al-Fagr. (Der Spiegel)
