Coaliţia de guvernare s-a format luni dimineaţa în Grecia: Syriza, câștigătoare a alegerilor legislative, și partidul naţionalist Grecii Independenți au convenit să facă împreună guvernul.
Cele două partide au în comun opoziţia faţă de programul de asistență internațională din partea UE și a FMI.
După numărarea a 99,9% dintre voturile exprimate, Syriza a obținut 36% din sufragii și ar urma să dețină 149 (cu două mai puține decât majoritatea absolută) din cele 300 de locuri în parlamentul de la Atena, în timp ce Grecii Independenți (care au obținut 4% din voturi) vor avea 13 mandate parlamentare.
În discursul său după anunțarea victoriei formațiunii Syriza, Alexis Tsipras a promis să coopereze cu liderii țărilor din zona euro pentru ”o soluție corectă și reciproc avantajoasă”, dar a precizat că mai presus de orice vor fi cetățenii greci. „Principala noastră prioritate este ca țara și poporul nostru să își recapete demnitatea pierdută”, a explicat liderul Syriza.
Efectele post-alegeri
Primul efect, accentuat şi de decizia de joi a Băncii Centrale Europene, a fost scăderea euro în raport cu dolarul, la cel mai mic nivel din ultimii 11 ani. Dar a mai câştigat 0,2% pe parcursul zilei.
(Citiţi aici în detaliu despre deprecierea monedei unice europene în urma alegerilor din Grecia: Euro – la minimum-ul ultimilor 11 ani faţă de dolar, după alegerile din Grecia. Monedele est-europene s-au depreciat şi ele uşor în raport cu moneda unică europeană )
Costurile de împrumut ale Greciei au crescut luni, în urma anunţării rezultatelor alegerilor. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani au crescut cu 23 de puncte de bază, adică aproape un sfert de punct procentual, la 8,733%, potrivit platformei de trading electronic Tradeweb.
Benoit Coeure, membru în conducerea executivă a BCE, a declarat luni că instituţia nu va fi de acord cu o reducere a datoriei Greciei şi că guvernele europene trebuie să implementeze reforme, pentru a-şi consolida bugetele naţionale.
Deprecierea monedei europene a determinat şi o scădere a preţurilor petrolului. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în luna martie a coborât luni cu 44 de cenţi, la 48,35 de dolari pe baril, la 04:42 (06:42 ora României), în timp ce preţul petrolului West Texas Intermediate a scăzut la minimul ultimilor aproape şase ani, la 45,02 dolari barilul, potrivit Reuters.
Pe de altă parte, stimulul monetar al BCE a reuşit să contracareze orice cutremure pe pieţe în urma venirii Syriza la putere în Grecia.
După scădere în primele două ore de tranzacţionare, acţiunile europene nu au fost afectate. Cu excepţia indicelul bursei din Atena, care a scăzut.
Indexul FTSEurofirst 300 , format din principalele acţiuni europene, a crescut cu 0,13%, la 1481,46, aproape de cel mai mare nivel din ultimii şapte ani.
Scenarii post-alegeri
Întrebarea care se află pe buzele tuturorcare coincide şi cu titlul care se regăseşte în întreaga presă internaţională este: Ce se întâmplă acum, după victoria Syriza, condusă de Alexis Tsipras.
Scenariile sunt multiple, unele mai probabile, altele mai puţin probabile. Stathis Kalyvas, profesor de ştiinţe politice la Yale, invesntariază pentru Bloomberg trei scenarii:
- Best-case, dar cel mai puţin probabil: Alexis Tsipras primeşte câteva concesii, semnează un noua program de bailout, care va purta însă un alt nume, şi îşi convinge partidul şi partenerii de coaliţie să îl aprobe. Astfel, susţine profesorul de la Yale, liderul Syriza se reinventează ca social-democrat, reformează grecia şi va domina viaţa politică din ţara sa în următorii 10-15 ani.
- Cel mai probabil scenariu este acela potrivit căruia Alexis Tsipras face o coaliţie care va încerca să profite de situaţia economică actuală, îmbnătăţită, dar care va fi destul de confuză în aplciarea de măsuri. Un compromis cu creditorii ar putea duce la o scindare a propriului partid, iar Alexis Tsipras va avea nevoie de sprijinul parlamentarilor din alte forţe politice.
- Worst- case: Nu va face niciun compromis, economia greacă se îndreaptă spre dezastru, chiar ieşirea di zona euro, iar regimul instalat la Atena va fi unul radical populist.
Dincolo de exerciţiul academic, până la urmă precauţia ar putea câştiga. Şi există nişte premise: Syriza este partid radical de stânga, însă, cum mulţi au sesizat, platforma sa electorală a fost una mai moderată şi, după cum arată unii analişti greci, nu este mult diferită de a Noii Democraţii, partidul fostului premier Samaras, din 2012. Acele promisiuni de acum trei ani nu au fost niciodată puse în practică.
Totuşi, nu trebuie uitat că în ciuda orientării spre centru-stânga, Syriza are în rândurile parlamentarilor săi adepţi ai radicalismului de stânga, care vor fi greu de convins să accepte măsuri de austeritate.
Pe de altă parte, diferenţa majoră între Noua Democraţie n 2012 şi Syriza 2015 este electoratul celor două partide. În 2012, Noua Democraţie şi-a atras susţinerea clasei mijlocii, dispuse să facă sacrificii pentru a evita colapsul economiei.
În schimb, Syriza are drept suporteri pe aceia care au pierdut totul: tinerii, oamenii cu venituri mici şi şomerii.
Nu în ultimul rând, spre deosebire de Noua Democraţie 2012, Syriza nu are acum decât un spaţiu de manevră extrem de limitat. Alexis Tsipras a făcut foarte multe promisiuni greu de păstrat: a promis creşterea salariului minim, asisteţă medicală gratuită, tichete de electricitate şi pentru alimente. Însă nu e de ignorat faptul că 3,9 milioane de greci trăiesc sub limita sărăciei, iar 2.5 milioane nu au niciun fel de asigurare medicală.
Varianta cea mai bună după aceste alegeri ar fi, spun unanim analiştii, prelungirea programului de bailout şi după 28 februarie, când va expira programul actual.
- O astfel de decizie ar permite BCE finanţarea băncilor greceşti în condiţii favorabile.
- Într-o perioadă de incertitudine politică, ar ajuta la stăvilirea retragerilor de depozite din bănci, fenomen accentuat încă din perioada pre-electorală, şi de la fuga investitorilor.
- I-ar acorda lui Alexis Tsipras, dar şi creditorilor, o perioadă de respiro, în care să caute modalitatea de a ajunge la un compromis pe termen lung, fără să prejudicieze apartenenţa Greciei la zona euro.
Situaţia din viitorul apropiat pare să se precipite: guvernul grec va trebui să returneze o transă de datorie de 4,3 miliarde de euro în luna martie. Mai mult de 6 miliarde de euro în iulie şi august.
Alexis Tsipras vrea ca Grecia să îşi plătească datoriile potrivit unei formule bazete pe ratele de creştere economică ale ţării. A propus, de asemenea, o conferintă a creditorilor, în care să ceară anualrea sau restructurarea unei mari părţi a datoriei, aşa cum s-a întâmplat cu Germania în 1953.
Efectele în Europa ale victoriei Syriza şi riscul de contagiune
Mulţi analişti consideră că nu doar Grecia, ci şi Europa a primit un mesaj puternic împotriva politicilor de austeritate, prin victoria atât de detaşată a Syriza.
Votanţii europeni se revoltă şi se exprimă împotriva rigorii fiscale, iar victoria partidului lui Alexis Tsipras ar putea contagia alte ţări din zona euro, Iralia, Franţa, Spania, contestatare ale politici germane şi ale leadeshipului german.
Podemos în Spania este pe primul loc în sondaje, Frontul Naţional din Franţa atacă austeritatea şi imigraţia, iar Mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo din Italia vrea o renegociere a datoriei ţării.
Germania, în schimb, se teme că orice concesie făcută Greciei – cea mai stringentă problemă în acest moment – va transmite un semnal gresit şi celorlalte ţări, Franţa şi Italia, care nu se aliniază disciplinei fiscale în termenul aşteptat, dar că va alimenta şi propriul partid populist şi eurosceptic, Alternativa pentru Germania, care este împotriva oricărui program de bailout european şi crede că Angela Merkel a fost prea indulgentă în Europa.
