Discuţiile dintre Eurogrup şi Grecia s-au încheiat abrupt în noaptea dintre luni spre marţi fără niciun rezultat, după doar câteva ore, în condiţiile în care reprezentantul Atenei a catalogat ca inacceptabile condiţiile omologilor din zona euro.
Acordul actual cu creditorii internaţionali se termină în 28 februarie, iar timpul rămas pentru o decizie care să salveze Grecia de la colapsul financiar, sau părăsirea zonei euro, este extrem de scurt.
După un week end liniştit şi optimism afişat mai degrabă de greci decât de partenerii din zona euro, discuţiile din noaptea de luni seara s-au încheiat la puţină vreme după ce au început. Nici măcar în plină criză în zona euro reuniunile miniştrilor de finanţe nu s-au încheiat atât de prost. Iar unii experţi europeni susţin că, la un moment dat, reuniunea a părut chiar o farsă.
Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a spus că este pregătit să facă „tot ce e nevoie” pentru ajungerea la un acord, dar a catalogat oferta eurogrupului de extindere a actualului acord drep absurdă şi inacceptabilă.
Grecia se arată deschisă unui nou deal, dar în condiţii diferite, a mai spus ministrul.
În schimb, preşedintele Eurogrupului, omologul olandez Jeroen Dijsselbloem, a pasat mingea în terenul Greciei. Acesta a afirmat că „depinde de Grecia” dacă decide că vrea finanţare sau nu.
„Eu aş spune cu tărie că are nevoie şi are nevoie de o extindere a programului şi cred că asta este încă posibil”, a spus ministrul olandez.
În schimb, Yanis Varoufakis arată că promisiunile Eurogrupului privind „oarecare flexibilitate” în program este o „nebuloasă” căreia îi lipsesc detaliile.
Medierea Comisiei Europene – dată la o parte
Ministrul grec a afirmat, potrivit BBC, că a primit iniţial o declaraţie întocmită de comisarul Pierre Moscovici, pe care intenţiona să o semneze, însă acele condiţii au fost retrase înaintea întâlnirii.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a vrut să medieze discuţiile pentru a se ajunge la un acord, după o discuţie telefonică avută duminică cu premierul grec Alexis Tsipras.
Pierre Moscovici a spus că miniştrii de finanţe ai ţărilor zonei euro trebuie să fie „logici, nu ideologici” în timpul negocierilor. Iar Greciei i-a transmis să ceară o extindere a programului.
Însă miniştrii statelor membre ale zonei euro au respins, în final, varianta de mediere propusă de Comisie. Nu se ştie ce a determinat această poziţie, însă se remarcă unitatea în bloc a eurogrupului.
Propunerile guvernului grec
Grecia a propus un nou program de bailout, un program-punte pentru şase luni, astfel încât guvernul să se poată finanţa şi să poată plăti datoria de 7 miliarde de euro, la care se ridică ajungerea la scadenţă a unora dintre bondurile greceşti.
Partea a doua a planului ar viza refinanţarea datoriei ţării, care ar putea fi făcută prin bonduri legate la PIB – rata lor de dobândă să fie legată de creşterea economică.
În plus, Grecia vrea o reducere a ţintei de surplus pe care guvernul trebuie să îl genereze, de la 3% la 1,49% din PIB.
Această politică a Atenei, deşi inaccetabilă în opinia partenerilor europeni, are încrederea deplină a grecilor. Două sondaje de opinie din ultima săptămână arată că 79% dintre greci susţin politicile guvernului, în timp ce 74% cred că strategia de negociere va funcţiona.
Mai multe manifestaţii de sprijin a guvernului Tsipras au avut loc la Atena săptămâna trecută, de obicei înaintea rundelor de negocieri.
Din culisele negocierilor: o prăpastie între cele două părţi
Eurogrupul a pus în faţa ministrului de Finanţe Yanis Varoufakis un proiect de declaraţie înainte de întânire. Iar documentul a provocat furia delegaţiei din Grecia, care a decis să o „scurgă” presei şi să o catalogheze drept „inacceptabilă”, „nerezonabilă” şi să afirme că nu ar putea exista o înţelegere în termenii prezentaţi.
În plus, în timp ce negocierile era în desfăşurare, oficiali greci comentau pentru presă condiţiile, deşi nimic nu era încă decis. Acest comportament a surprins şi a creat confuzie în rândul celorlalţi membri ai zonei euro. În final, întâlnirea s-a înrerupt, apoi s-a încheiat fără să se ajungă la un acord şi fără ca grecia să vină cu propuneri şi alternative.
În Bruxelles, spun unii experţi, este un modus operandi să strecori presei documente, iar jurnaliştii pun preţ pe transparenţă, însă asta nu se întâmplă chiar în momentul în care documentele acelea sunt încă negociate şi nici nu sunt completate cu comentarii ostile.
Tehnica de negociere a delegaţiei Atenei i-a surprins pe mulţi şi asta a arătat o prăpastie între cele două părţi – guvernul grec şi reprezentanţii zonei euro – nu numai la nivelul conţinutului, dar şi în modul în care ele acţionează şi înţeleg negocierile.
Declaraţia Eurogrupului – ce i-a supărat pe greci
Atitudinea reprezentanţilor Atenei a fost însă suscitată nu doar de gândirea politică a noului guvern grec, a Syriza, ci şi de faptul că şi poziţia Eurogrupului a părut destul de puţin conciliantă. Ceea ce doreau europenii să semneze grecii era, practic, inacceptabil.
Presa internaţională citează extrase din documentul pus în faţa delegaţiei condusă de ministrul Varoufakis:
- Autorităţile din Grecia şi-au exprimat angajamentul puternic pentru un proces mai larg şi mai profund de reforme.
- Autorităţile din Grecia au arătat intenţia de a încheia cu succes programul, luând în considerare şi planurile noului guvern. În acest context, intenţionăm să folosim cât mai bine flexibilitatea existentă în actualul program. Autorităţile din Grecia se angajează ferm să se abţină de la orice acţiune unilaterală.
- Am căzut de asemenea de acord ca IMF să continua să îşi joace rolul de până acum.
Toţi cei care au urmărit poziţiile noului guvern de la Atena, promisiunile Syriza din campania electorală şi-au putut da seama că astfel de condiţii ar fi respinse cu siguranţă de guvernul grec.
Tocmai de aceea apare întrebarea dacă, într-adevăr, Eurogrupul a vrut să ajungă la un acord cu Grecia sau doar a intenţionat să obţină refuzul şi furia delegaţiei greceşti.
Contextul şi ce urmează: decizii dificile pentru guvernul de la Atena
Ministrul grec de Finanţe nu a avut altă opţiune decât să se arate optimist şi să considere impasul de luni noaptea ca pe o pauză temporară.
„Europa va face şmecheria obişnuită: va veni cu un acord bun sau cu unnul onorabil din ceea ce pare acum un impas”, a spus acesta.
Numai că timpul nu este de partea Atenei. Există câteva momente semnificative, cel puţin până la finalul acestei luni:
18 februarie – BCE va revizui din nou asistenţa pentru lichiditate de urgenţă, care ţine pe linia de plutire băncile din Grecia. Dacă limita acesteia nu creşte, presiunea se va simţi asupra băncilor din Grecia, întrucât depozitele continuă să fie retrase.
Tot miercuri va fi şi prima rundă a alegerii preşedintelui de către parlamentul de la Atena, guvernul dorind să bifeze cât mai repede această fază, pentru a trece la chestiunile presante.
20 februarie – este termenul limită până la care grecia poate cere o extindere a programului de bailout şi o posibilă nouă întâlnire a eurogrupului
28 februarie – terminarea programului care ar putea duce la imposibilităţi de finanţare, dar, mai mult, şi la lipsa de acces a greciei la finanţarea BCE
