Grecia, în fierbere, mai are de aşteptat pentru împrumutul FMI. Miniştrii de finanţe din ţările zonei euro au amânat luarea unei decizii referitoare la o nouă tranşă, de 12 miliarde de euro, din împrumutul acordat Greciei, până când guvernul de la Atena nu va lua măsuri suplimentare de austeritate. Miniştrii au declarat că pachetul financiar ar urma să fie plătit de UE şi FMI până la mijlocul lunii iulie, dar depinde de Parlamentul grec dacă va aproba sau nu reformele economice şi reducerea chetuielilor, în valoare de 28 de miliarde de euro, propuse de Executiv. Oficialii europeni s-au angajat să ia în considerare acordarea unui nou ajutor Greciei, pentru ca ţara să nu intre în faliment, în următorii ani. Guvernul grec speră ca acest nou împrumut să aibă aceeaşi valoare ca primul. Atena spune că are nevoie de aceşti bani până în iulie. Mii de oameni s-au adunat pe străzi, în faţa Parlamentului, săptămâna trecută, pentru a se opune măsurilor reformiste. Purtând steagul Greciei şi bannere, ei au strigat „Hoţii! Trădătorii!”, în timp ce premierul Georgios Papandreou le cerea parlamentarilor să accepte programul de creştere a taxelor, reducere a chetuielilor şi privatizarea companiilor de stat, pentru a aduna 50 miliarde de euro la buget, până în 2015. „Falimentul sau ieşirea bruscă din zona euro ar afecta populaţia, băncile şi credibilitatea ţării”, a explicat prim-ministrul. Parlamentarii vor vota, marţi, o moţiune de încredere în guvernul remaniat săptămâna trecută de Papandreou. (BBC News)
Medvedev neagă că va candida contra lui Putin. Dimitri Medvedev, care a ajuns preşedinte după ce Vladimir Putin nu a mai putut candida pentru al treilea mandat, în 2008, a fost acuzat că e doar o marionetă a ex-liderului de la Kremlin, care va fi înlăturată de predecesorul său, acum prim-ministru, când acesta se va întoarce. Recent, însă, Medvedev părea să se distanţeze de Putin, să-l critice şi să sublinieze nevoia de schimbare, avertizând asupra pericolului dictaturii. A alimentat speculaţile că cei doi ar fi abandonat tandemul ce i-a consacrat şi ar putea candida unul contra celuilalt. Medvedev a declarat acum, într-un interviu, că acest lucru nu se va întîmpla, cel puţin dintr-un motiv: amândoi reprezintă una şi aceeaşi forţă politică. „Competiţia între noi ar submina scopurile pe care le-am atins în ultimii ani”, a spus Medvedev (45 de ani). Preşedintele rus a insistat că între el şi predecesorul său (58 de ani) nu au existat conflicte. „Este absolut greşit să credeţi că avem o dispută care se adânceşte. Nu cred că neînţelegerile dintre noi sunt din ce în ce mai profunde”, a precizat şeful statului, subliniind că el a dorit mereu doar o schimbare a legislaţiei, pentru separarea puterilor în stat. Medvedev a mai spus că va anunţa, în curând, dacă mai candidează sau nu pentru un al doilea mandat, de data aceasta unul de 6 ani. (The Telegraph)
Zeci de mii de spanioli au protestat la Madrid. Zeci de mii de persoane, tineri şi pensionari, angajaţi şi şomeri, au mărşăluit, duminică, la Madrid, contra politicienilor, pe care îi consideră incompetenţi, a perspectivelor economice dificile şi a şomajului ridicat. Demonstraţii similare au avut loc şi în alte oraşe din ţară, inclusiv Barcelona, Valencia şi Sevilia. Poliţiştii au împânzit străzile, după ce, miercurea trecută, protestele s-au încheiat cu violenţe. La aproape doi ani de la începerea recesiunii, Spania are o rată a şomajului de 21,3%, cea mai mare dintre cele 17 state membre ale zonei euro, şi este adâncită în datorii. Rata şomajului s-a dublat din 2007 până acum, depăşeşte 35% pentru tinerii cu vârste între 16 şi 29 de ani. Poliţia a estimat la 35.000 numărul demonstranţilor care au pornit din şase puncte ale oraşului către piaţa centrală, către Parlamentul spaniol. Pe bannere scria „Haideţi să manifestăm împreună contra crizei”. (The Washington Post)
Guvernul britanic cere UE noi sancţiuni contra Belarus. Guvernul de la Londra cere UE să impună o serie de noi sancţiuni, inclusiv un embargo total asupra comerţului cu arme, ca răspuns la continuarea înăbuşirii violente a revoltelor şi măsuri contrare drepturilor omului. La reuniunea Consiliului Afacerilor Externe al UE de la Luxembrug, ministrul britanic de externe William Hague a cerut miniştrilor sănu acorde vize de intrare în UE preşedintelui Alexander Lukaşenko şi apropiaţilor săi, şi să îngheţe conturilor acestora din străinătate. Măsurile, care vor fi cel mai probabil adoptate, vor fi cele mai dure de până acum, împotriva puterii din fosta republică sovietică, după contestatele alegeri prezidenţiale de anul trecut. Sancţiunile au fost cerute după publicarea unui raport al OSCE, care dezvăluie noi dovezi ale violărilor constante ale drepturilor omului în Belarus. (The Independent)
Procesul ex-preşedintelui tunisian începe azi. Judecarea, în lipsă, a lui Zine al-Abidine Ben Ali va începe luni, la o zi după ce fost preşedinte tunisian a negat toate acuzaţiile ce i se aduc. Ben Ali a fugit în Arabia Saudită, în 14 ianuarie, după protestele masive contra regimului său. El riscă 20 de ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat de numeroasele acuzaţii ce i se aduc, printre care corupţie şi trafic de droguri. Avocaţii acestuia spun că este vorba de o modalitate prin care guvernul interimar încearcă să distragă atenţia de la eşecul de a restabili ordinea în ţară. Autorităţile saudite nu au răspuns încă cererii de extrădare a fostului preşedinte tunisian şi a soţiei acestuia şi nu sunt prea multe şanse ca ei să fie aduşi în faţa justiţiei. Procesul care începe azi se referă la armele, banii şi drogurile care ar fi fost găsite în palatul prezidenţial. (BBC News)
Jurnalist pakistanez, bătut de forţele de securitate. La doar cinci zile după ce a publicat informaţii despre un caz de răpire şi tortură de care se fac vinovaţi agenţii secreţi pakistanezi, jurnalistul Waqar Kiani, corespondentul publicaţiei britanice “The Guardian”, a fost bătut cu sălbăticie de oameni în uniformă. Aceştia au declarat că vor să dea un exemplu pentru toţi cei care se “comportă” în acest fel. Atacul asupra ziaristului ridică, din nou, semne de întrebare privind libertatea presei în Pakistan, una dintre cele mai periculoase ţări din lume pentru jurnalişti. În urmă cu trei săptămâni, un alt reporter, Saleem Shahzad, a fost ucis în bătaie, după ce a fost răpit din capitala ţării. Bărbaţi în uniforme l-au oprit pe Kiani (32 de ani) pe stradă, în timp ce conducea prin Islamabad, sâmbătă noaptea, şi i-au ordonat să coboare din maşină. Patru dintre ei au început apoi să-l lovească cu pumnii, picioarele, bastoane de cauciuc şi de lemn, iar alţi doi priveau din interiorul unui jeep. Au spus: “Vrei să fii erou? Te facem noi erou!”, a povestit Kiani. A fost pentru a doua oară când jurnalistul a fost ţinta răzbunării forţelor de ordine. Săptămâna trecută, publicaţia britanică a scris despre răpirea sa, în iulie 2008, când a fost legat la ochi, dus într-o cameră de interogatoriu, bătut cu cruzime şi ars cu ţigara. (The Guardian)
