Grecia va încheia, luni, ultima dintre cele trei scheme de restructurare a datoriei, parte a celui mai mare program de asistenţă financiară străină din istorie.
Programul a presupus împrumuturi de 260 de miliarde de euro de la partenrii din Zona Euro și FMI.
În cei nouă ani de la declanșarea crizei datoriilor, care au dus-o în pragul falimentului, Grecia și-a văzut produsul intern brut redus cu 26% şi a fost obligată să implementeze măsuri dureroase de austeritate, potrivit Reuters.
Patru guverne succesive s-au luptat să evite intrarea în incapacitate de plată de la izbucnirea crizei datoriilor, la începutul anului 2010.
În prezent, semnele revenirii la normalitate sunt certe: economia a reînceput să crească, turismul a revenit pe o tendință ascendentă iar șomajul a început să se reducă, deocamdată doar până la 19,5%, dar de la un vârf de aproape 28%.
Cicatricile crizei sunt vizibile: băncile sunt împovărate cu portofolii mari de credite neperformante, iar datoria publică a Greciei este în continuare cea mai mare din zona euro, de aproximativ 180% din PIB.
„Dacă este o lecţie pe care am învăţat-o de pe urma crizei este că, în orice condiţii, trebuie să încerci să protejezi stabilitatea macroeconomică”, spune Panos Tsakloglou, economist şef al precedentului guvern de coaliţie, citat de Reuters.
Fostul oficial grec a avertizat: „Politicile populiste care pot să câştige voturi astăzi, dar au efecte dezastruoase după câţiva ani și trebuie evitate cu orice preţ. Altfel, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge din nou în situaţia în care suntem astăzi”.
„Sfârșitul terapiei intensive”
Economia Greciei a înregistrat al cincilea trimestru consecutiv de creştere (+2,3% în ritm anual) în perioada ianuarie-martie 2018, semn că relansarea economică prinde viteză, susținută de exporturi.
Comisia Europeană prognozează pentru acest an o creştere de 1,9% a economiei Greciei, iar Fondul Monetar Internaţional – de 2% şi de 2,4% în 2019.
Autorităţile de la Atena s-au angajat să atingă un surplus bugetar primar, care exclude sumele alocate pentru serviciul datoriei, de 3,5% din PIB până în 2022 şi de 2,2% din PIB până în 2060.
În schimb, partenerii din Zona Euro au acceptat să prelungească maturităţile pentru unele credite şi să reducă rata dobânzilor pentru altele, ceea ce va uşura revenirea Greciei pe pieţele internaţionale.
Aceste măsuri de relaxare a datoriei, la care se adaugă o rezervă de lichidităţi în valoare de 24 miliarde euro, ar trebui să îmbunătăţească sustenabilitatea datoriei Greciei pe termen mediu.
Cu toate acestea, FMI este de părere că sustenabilitatea datoriei pe termen lung rămâne incertă şi este nevoie de o regândire realistă a ipotezelor cu privire la ţintele de excedent bugetar şi creştere economică
„Nu văd nici un motiv de a jubila pentru că ieșim din programul de asistență… Cea mai mare parte a Greciei a fost secată de taxe, cu puțini bani rămași pentru a fi angajați în afaceri, pentru a crește”, spune Thanos Veremis, profesor la Univestitatea din Atena.
