La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Graficul: Sănătatea creșterii economice românești prin comparație cu creșterea poloneză. Explicații și consecințe

de Adrian N Ionescu , 25.9.2018

Creșterea economiei românești din ultimul deceniu a fost impresionantă în valoare nominală, în fața tuturor celorlalte state UE.

Însă ea are o mare problemă congenitală: România a câștigat în ultimii 10 ani, din salturile de creștere economică, mai puţin decât Polonia din creșterile mai mici, dar mult mai stabile.

Creșterea economică medie anuală a ultimilor 10 ani a fost de 2,5% în România, dar de 3,3% în Polonia, potrivit datelor Eurostat în preţuri curente şi monedele naţionale.

Astfel, evoluţia creşterii economice ilustrează plaja largă de variații în cazul României, cu extreme îndepărtate, în vreme ce creşterile poloneze, au avut extreme mai mici, dar valori exclusiv pozitive.

Creștere ”din salarii” versus creștere sustenabilă

PIB-ul României a crescut cu 8,3% în 2008, pe seama stimulării nesustenabile a consumului prin majorări de salarii.

Urmarea a fost că, dacă pentru România au venit apoi doi ani de recesiune, adâncă în 2009 (-5,9%) și severă în 2010 (-2,8%), Polonia doar și-a corectat ritmul de creștere în 2009 (până la 2,8%, de la 4,2% în 2008).

Și în 2017, creșterea de 6,9% a fost rezultatul aproape exclusiv al majorărilor salariale anterioare, ca și a unei relaxări fiscale care a încurajat consumul.

Corecția negativă a ritmului în 2018 va fi din nou profundă în România (până la aproape jumătate față de 2017 – spun analiștii).

În acelaşi timp, Polonia îşi va mări cadenţa creșterii (de la 4,6% la 4,9, potrivit Erste Group Research).

Calitatea creşterii

La diferenţele statistice se adaugă diferențele de calitate a creșterii, cea a creşterii României afectând serios șansele de progres în viitor.

(Citiți și: Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale)

În 2009, atuurile Poloniei au fost piaţa internă stabilă şi dezvoltată şi capacitatea factorilor de decizie de a ţine în frâu dezechilibrele, potrivit FMI.

În schimb economia României a intrat în colaps economic, dezechilibrată de efectele importurilor masive care au alimentat consumul.

Apoi, România s-a văzut nevoită să taie din salarii şi să majoreze TVA, în timp ce Polonia a știut să folosească fondurile europene pentru a păstra, pe timpul crizei, creşterea în domeniul pozitiv și a putut să reducă impozitul pe venit şi să stimuleze consumul la momentul potrivit.

În 2017 cele două economii au fost stimulate de consum, dar din nou în ponderi care au deteriorat echilibrele în România, respectiv respectând echilibrele în Polonia.

Deficitul bugetar a fost de 1,7% din PIB în Polonia, anul trecut, în timp ce Guvernul României abia a reuşit să se menţină la 2,9% (la un pas de limita maximă acceptabilă în UE.

Polonia a înregistrat excedent de cont curent anul trecut (chiar dacă numai de 0,2%), în vreme ce deficitul de cont curent românesc a fost de 3,3% din PIB.

Riscurile salturilor

Analiştii (inclusiv cei ai Băncii Naţionale şi Consiliului Fiscal) nu obosesc să avertizeze că guvernul îşi va găsi epuizate instrumentele de stimulare a creşterii, atunci când chiar va fi nevoie de ele, pentru că economia se va fi aflat pe panta descendentă a ciclului economic, sau chiar în recesiune.

(Citiți și: ”Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea”)

Dimpotrivă, stimularea creşterii prin majorarea salariilor şi relaxare fiscală atunci când economia este deja pe panta ascendentă a ciclului economic , riscă în plus să provoace rupturi în economie.

Companiile și economia în general își revin mai greu după o cădere, dar își pot spori ritmul de creștere de la niveluri mai mici la unele mai mari.

„Să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi la următoarea fază,  mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”, declara recent, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (foto).

Și, nu întâmplător, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a văzut în situația de a sesiza creșterea importurilor ca urmare a stimulării veniturilor, dând exemplul sugestiv al achizițiilor de carne de porc din Polonia.

În schimb, omologul său polonez dădea, la începutul acestui an, exemplul negativ al creșterii nesustenabile a economiei românești și explica simplu paguba salturilor.

„Nu greșesc dacă spun că, pentru Polonia, ar fi mai bine să aibă o rată de creștere de 3% pentru o lungă perioadă de timp, decât să ne dezvoltăm ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (estimare ad-hoc, n.r.)”, a spus guvernatorul Bancii Poloniei, Adam Glapinsk (foto), într-un interviu pentru Gazeta Prawna.

De ce nu? „Acolo (în România), la un moment dat, creșterea poate încetini puternic și, pe medie, în câțiva ani va fi mai mică”, a explicat guvernatorul băncii centrale a Poloniei.

Adam Glapinsk își poate permite luxul de a amâna intrarea în Zona Euro, pentru că aceasta ar fi „o casă în flăcări”

Mugur Isărescu (foto) se vede nevoit să constate că, pentru România adoptarea „euro nu este o opţiune, este o obligaţie”.

Deși Zona Euro poate fi comparată cu „o casă neterminată”, iar România are lipsuri la pregresul convergenței, guvernatorul BNR a sugerat de mai multe ori, că aderarea la Euro ar obliga România la respectarea unor reguli mai stricte dar mai benefice, așa cum s-a întâmplat cu aderarea la UE.

Semnele pericolelor actuale

Indicatorii economiilor Poloniei și României diferă și acum la fel de periculos pentru economia românească, (păstrând proporțiile statistice).

Evoluţiai sectorului construcţiilor este pe minus în România şi pe plusd în Polonia, în timp ce raportul

Economia Poloniei și-a confirmat ritmul de creștere în trimestrul 2 din 2018 (5,2% an/an, după 5,1% în trimestrul 1).

În Polonia, „scăderea accentuată a investițiilor a fost aproape în întregime compensată de accelerarea exporturilor”, spune un raport Capital Economics, emis marți.

În schimb, Economia României a continuat să-și reducă ritmul de creștere (4,2%) după o prăbușire anterioară a acestuia.

În România, nu numai că investițiile scad, dar exporturile nete sunt negative.

Și în Polonia creșterea salariilor va determina creșterea inflației, dar aceasta deja tinde să se plafoneze (2,0% în august, după 1,9% în iulie).

În România, creșterea salariilor de 14,4% (an/an în mai) a dus la creșterea semnificativă a inflației până la 5,1% în august, față de 4.6% an/an în iulie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Topul firmelor din România – CNIPMMR, ediția 26. Cine-i în top

Consiliul IMM-urilor din România organizează în data de 2 noiembrie Topul Firmelor din România, eveniment ce urmărește recunoașterea meritelor antreprenorilor prin premierea celor mai performante… Mai mult

Stiri

”Fantoma albă” de la protestele din 10 august – propus pentru avansare la gradul de general de către ministrul Carmen Dan

Mariana Bechir

Colonelul Cătălin Răzvan Paraschiv, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei “Vlad Țepeș”, unul dintre cei patru ofițeri care au coordonat intervenția forțelor de ordine… Mai mult

Stiri

Vin CRONICILE!

Cristian Grosu

Cursdeguvernare.ro va avea, începând cu săptămâna care urmează, o soră mai mică, dar într-un anume fel mai mare, într-ale presei: publicația ”CRONICILE Curs de Guvernare”,… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă, întrevedere cu omologul din Kuweit

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a avut duminică o întrevedere cu prim-ministrul Statului Kuweit, şeicul Jaber Mubarak Al-Hamad Al-Sabah, discuţiile celor doi oficiali concentrându-se, anunță Guvernul, pe… Mai mult

Stiri

Criză financiară la Senat – se termină banii de deplasări și de protocol

Razvan Diaconu

Dacă senatorii vor menţine ritmul actual al deplasărilor externe, Senatul va epuiza în luna octombrie bugetul pe tot anul pentru vizitele oficiale în străinătate. Asta,… Mai mult

Stiri

Oficial palestinian: „Interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit” în cazul mutării ambasadei

Iulian Soare

Ahmad Majdalani (foto), consilier al liderului palestinian Mahmoud Abbas, este convins că ”interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit în… Mai mult

Stiri

A murit Ilie Balaci

Vladimir Ionescu

Fosta mare glorie a Universităţii Craiova, Ilie Balaci, a încetat din viaţă duminică dimineaţă la vârsta de 62 de ani. Anunțul a fost făcut la… Mai mult