La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Graficul: Sănătatea creșterii economice românești prin comparație cu creșterea poloneză. Explicații și consecințe

de Adrian N Ionescu , 25.9.2018

Creșterea economiei românești din ultimul deceniu a fost impresionantă în valoare nominală, în fața tuturor celorlalte state UE.

Însă ea are o mare problemă congenitală: România a câștigat în ultimii 10 ani, din salturile de creștere economică, mai puţin decât Polonia din creșterile mai mici, dar mult mai stabile.

Creșterea economică medie anuală a ultimilor 10 ani a fost de 2,5% în România, dar de 3,3% în Polonia, potrivit datelor Eurostat în preţuri curente şi monedele naţionale.

Astfel, evoluţia creşterii economice ilustrează plaja largă de variații în cazul României, cu extreme îndepărtate, în vreme ce creşterile poloneze, au avut extreme mai mici, dar valori exclusiv pozitive.

Creștere ”din salarii” versus creștere sustenabilă

PIB-ul României a crescut cu 8,3% în 2008, pe seama stimulării nesustenabile a consumului prin majorări de salarii.

Urmarea a fost că, dacă pentru România au venit apoi doi ani de recesiune, adâncă în 2009 (-5,9%) și severă în 2010 (-2,8%), Polonia doar și-a corectat ritmul de creștere în 2009 (până la 2,8%, de la 4,2% în 2008).

Și în 2017, creșterea de 6,9% a fost rezultatul aproape exclusiv al majorărilor salariale anterioare, ca și a unei relaxări fiscale care a încurajat consumul.

Corecția negativă a ritmului în 2018 va fi din nou profundă în România (până la aproape jumătate față de 2017 – spun analiștii).

În acelaşi timp, Polonia îşi va mări cadenţa creșterii (de la 4,6% la 4,9, potrivit Erste Group Research).

Calitatea creşterii

La diferenţele statistice se adaugă diferențele de calitate a creșterii, cea a creşterii României afectând serios șansele de progres în viitor.

(Citiți și: Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale)

În 2009, atuurile Poloniei au fost piaţa internă stabilă şi dezvoltată şi capacitatea factorilor de decizie de a ţine în frâu dezechilibrele, potrivit FMI.

În schimb economia României a intrat în colaps economic, dezechilibrată de efectele importurilor masive care au alimentat consumul.

Apoi, România s-a văzut nevoită să taie din salarii şi să majoreze TVA, în timp ce Polonia a știut să folosească fondurile europene pentru a păstra, pe timpul crizei, creşterea în domeniul pozitiv și a putut să reducă impozitul pe venit şi să stimuleze consumul la momentul potrivit.

În 2017 cele două economii au fost stimulate de consum, dar din nou în ponderi care au deteriorat echilibrele în România, respectiv respectând echilibrele în Polonia.

Deficitul bugetar a fost de 1,7% din PIB în Polonia, anul trecut, în timp ce Guvernul României abia a reuşit să se menţină la 2,9% (la un pas de limita maximă acceptabilă în UE.

Polonia a înregistrat excedent de cont curent anul trecut (chiar dacă numai de 0,2%), în vreme ce deficitul de cont curent românesc a fost de 3,3% din PIB.

Riscurile salturilor

Analiştii (inclusiv cei ai Băncii Naţionale şi Consiliului Fiscal) nu obosesc să avertizeze că guvernul îşi va găsi epuizate instrumentele de stimulare a creşterii, atunci când chiar va fi nevoie de ele, pentru că economia se va fi aflat pe panta descendentă a ciclului economic, sau chiar în recesiune.

(Citiți și: ”Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea”)

Dimpotrivă, stimularea creşterii prin majorarea salariilor şi relaxare fiscală atunci când economia este deja pe panta ascendentă a ciclului economic , riscă în plus să provoace rupturi în economie.

Companiile și economia în general își revin mai greu după o cădere, dar își pot spori ritmul de creștere de la niveluri mai mici la unele mai mari.

„Să faci deficite mari în plin boom economic este total contraindicat. Te vulnerabilizezi la următoarea fază,  mai puţin favorabilă a ciclului economic şi avem deja această experienţă în perioada crizei, când deficitul a explodat, iar datoria publică s-a triplat. Aşa se va întâmpla şi în viitor dacă nu ţinem sub control deficitul în perioada de boom economic”, declara recent, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (foto).

Și, nu întâmplător, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a văzut în situația de a sesiza creșterea importurilor ca urmare a stimulării veniturilor, dând exemplul sugestiv al achizițiilor de carne de porc din Polonia.

În schimb, omologul său polonez dădea, la începutul acestui an, exemplul negativ al creșterii nesustenabile a economiei românești și explica simplu paguba salturilor.

„Nu greșesc dacă spun că, pentru Polonia, ar fi mai bine să aibă o rată de creștere de 3% pentru o lungă perioadă de timp, decât să ne dezvoltăm ca România, a cărei economie a crescut cu 8% anul trecut (estimare ad-hoc, n.r.)”, a spus guvernatorul Bancii Poloniei, Adam Glapinsk (foto), într-un interviu pentru Gazeta Prawna.

De ce nu? „Acolo (în România), la un moment dat, creșterea poate încetini puternic și, pe medie, în câțiva ani va fi mai mică”, a explicat guvernatorul băncii centrale a Poloniei.

Adam Glapinsk își poate permite luxul de a amâna intrarea în Zona Euro, pentru că aceasta ar fi „o casă în flăcări”

Mugur Isărescu (foto) se vede nevoit să constate că, pentru România adoptarea „euro nu este o opţiune, este o obligaţie”.

Deși Zona Euro poate fi comparată cu „o casă neterminată”, iar România are lipsuri la pregresul convergenței, guvernatorul BNR a sugerat de mai multe ori, că aderarea la Euro ar obliga România la respectarea unor reguli mai stricte dar mai benefice, așa cum s-a întâmplat cu aderarea la UE.

Semnele pericolelor actuale

Indicatorii economiilor Poloniei și României diferă și acum la fel de periculos pentru economia românească, (păstrând proporțiile statistice).

Evoluţiai sectorului construcţiilor este pe minus în România şi pe plusd în Polonia, în timp ce raportul

Economia Poloniei și-a confirmat ritmul de creștere în trimestrul 2 din 2018 (5,2% an/an, după 5,1% în trimestrul 1).

În Polonia, „scăderea accentuată a investițiilor a fost aproape în întregime compensată de accelerarea exporturilor”, spune un raport Capital Economics, emis marți.

În schimb, Economia României a continuat să-și reducă ritmul de creștere (4,2%) după o prăbușire anterioară a acestuia.

În România, nu numai că investițiile scad, dar exporturile nete sunt negative.

Și în Polonia creșterea salariilor va determina creșterea inflației, dar aceasta deja tinde să se plafoneze (2,0% în august, după 1,9% în iulie).

În România, creșterea salariilor de 14,4% (an/an în mai) a dus la creșterea semnificativă a inflației până la 5,1% în august, față de 4.6% an/an în iulie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Guy Verhofstadt, liderul ALDE din PE: Suntem consternaţi de atacurile autorităţilor române asupra Laurei Codruța Kovesi

Vladimir Ionescu

Guy Verhofstadt (foto), liderul grupului ALDE din Parlamentul European, împreună cu europarlamentul Sophie in’t Veld, i-au transmis președintelui PE, Antonio Tajani, o scrisoare deschisă în… Mai mult

Stiri

Opoziția din Bulgaria s-a retras din Parlament – protest față de intenția de a revizui legislației electorale

Vladimir Ionescu

Partidul de centru-drepta aflat la putere în Bulgaria a abandonat planurile de revizuire a legii electorale după ce Partidul Socialist și-a anunțat retragerea din legislativul… Mai mult

Stiri

CFR SA promite finalizarea căii ferate spre Aeroportul Otopeni în iunie 2020

Razvan Diaconu

Reprezentanţii CFR au declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că modernizarea căii ferate pe traseul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni va costa… Mai mult

Stiri

Discuții pentru modificarea OUG 114 / Comitetul de Supraveghere Macroprudențială a prezentat ”scenarii de adaptare”, Ministerul Finanțelor urmează să aleagă

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor (MFP) urmează să decidă dacă și eventual cum va schimba legislaţia privind legarea dobânzilor la credite de un alt indicator, care să înlocuiască… Mai mult

Stiri

Falsul chirurg italian / Direcția de Sănătate Publică a închis o clinică privată și a suspendat activitatea altor 3

Vladimir Ionescu

O clinică privată din Capitală a fost închisă, iar activitatea altor trei a fost suspendată, în urma controalelor declanșate după ce s-a descoperit că italianul… Mai mult

Stiri

Premierul ceh anunță că summit-ul din Israel al Grupului de la Visegrad a fost anulat

Iulian Soare

Prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis (foto), a anunţat că summit-ul Grupului de la Visegrad care trebuia să aibă loc în Israel începând de luni a fost… Mai mult

Stiri

Club România lansează lucrarea „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”

Vladimir Ionescu

„Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, cel de-al patrulea volum din Seria Caiete Documentare realizată din inițiativa Club România, va fi lansat joi, 21 februarie, în… Mai mult