La numai câteva zile după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a aprobat scoaterea din motoarele de căutare a unor date personale ale unui spaniol, Google a fost invadată cu sute de cereri care invocă „dreptul la uitare” în spaţiul virtual.
Printre acestea se numără o cerere venită din partea unui pedofil condamnat, de la un medic şi de la un politician din Marea Britanie.
Politicianul doreşte să fie eliminate linkurile ce duc la relatări privind comportamentul său în timpul mandatului, pedofilul condamnat pentru posesie de imagini cu abuzuri ale unor copii vrea să dispară informaţiile despre condamnarea sa, iar medicul îşi doreşte să nu mai fie disponibile comentarile pacienţilor nemulţumiţi de modul în care i-a tratat, potrivit The Guardian.
Sute de cereri au sosit deja, din toată Europa, în numai două zile după ce decizia CJUE.
Motorul de căutare Google reprezintă peste 90% din piaţa search-urilor în Europa.
Solicitările au intensificat polemicile referitoare la decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) şi riscul ca acest precedent să ducă la cenzură.
Cazul spaniolului care a câștigat în justiție contra Google
Hotărârea CJUE a fost pronunţată în cazul Google Spain SL, Google Inc. împotriva Agencia Española de Protección de Datos (AEPD), pe marginea plângerii spaniolului Mario Costeja González. Acesta s-a adresat Agenţiei, deoarece în pagina electronică a unui ziar apăreau încă date despre scoaterea la licitaţie a unor imobile ce-i aparţineau, din cauza unor datorii neplătite, deşi aceasta nu era o informaţie relevantă, nu mai era de actualitate (îşi rezolvase situaţia) şi îi afecta imaginea.
Informaţia putea fi accesată prin introducerea în motorul de căutare a numelui persoanei respective.
CJUE a decis că, având în vedere drepturile sale fundamentale prevăzute la articolele 7 și 8 din Carta Drepturilor Omului, atunci când nu este vorba de motive speciale, precum interesul public (în cazul persoanelor publice, de exemplu), prevalează drepturile persoanei care solicite ca informația să nu mai fie pusă la dispoziția marelui public prin intermediul includerii sale într‑o listă de rezultate.
„Ingerința în drepturile fundamentale ale unei persoane este justificată de interesul preponderent al publicului de a avea acces, prin intermediul acestei includeri, la informația în cauză”, a explicat CJUE.
Decizia, care a instituit un precedent, a fost aplaudată de activiştii dreptului la protejarea datelor cu carater personal, şi aspru criticată de marii giganţi ai internetului, precum Google, care o consideră un pas spre cenzură.
CEO Google, Eric Schmidt, a declarat pentru Reuters că decizia îngrijorează, deoarece dezechilibrează balanţa dintre dreptul la uitare pe net şi dreptul la cunoaştere şi informare.
Fondatorul Wikipedia, web-activistul Jimmy Wales, a declarat şi el, pentru BBC Radio 5 Live, că hotărârea CJUE „nu face prea mult sens” şi, probabil, nu va funcţiona mult timp. Argumentul său : nu este firesc să nu existe o instanţă care să decidă dacă informaţia este sau nu relevantă, şi să fie suficient ca cineva să adresesze o cerere Google în care să susţină acest lucru.
