vineri

29 martie, 2024

24 octombrie, 2017

Fiecare deținut eliberat prin legea recursului compensatoriu va fi supravegheat de un consilier de probațiune care îl va ajuta să se integreze.

Declarația îi aparține ministrului Justiției, Tudorel Toader, care a sugerat astfel că sunt nefondate îngrijorările celor care cred că va urma o creștere importantă a ratei criminalității, din cauza numărului mare de liberați într-un interval scurt de timp.

Joi, în prima zi de funcționare a legii au fost puși în libertate 529 de deținuți, alți peste 3.000 de condamnați care îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate așteptând să plece imediat din penitenciare.


Sindicatul Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune (SNCSP) îl acuză pe ministru de manipulare a opiniei publice, întrucât atribuțiile de supraveghere sunt prevăzute doar pentru persoanele condamnate în baza noului Cod Penal, intrat în vigoare în 2014, și care la data liberării condiționate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare.

SNCSP dorește să atragă atenția asupra dezinformărilor lansate recent în spațiul public de ministrul Justiției, Tudorel Toader, cu privire la cele câteva mii de deținuți care urmează să fie propuși pentru liberare condiționată în următoarele zile și săptămâni, ca urmare a intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu„, menționează un comunicat al SNCSP.

În opinia SNCSP, afirmațiile ministrului Justiției denotă fie intenția acestuia „de a manipula opinia publică”, lăsând să se înțeleagă că impactul social al eliberării unui număr mare de deținuți într-un timp atât de scurt va fi preluat de serviciile de probațiune, fie „o ignoranță surprinzătoare” privind rolul și atribuțiile consilierilor de probațiune.

Declarațiile ministrului Justiției amenință să perturbe activitatea serviciilor de probațiune, existând deja semnale că unele unități penitenciare au început să trimită liberații condiționat din ultimele zile către serviciile de probațiune pentru a primi ‘asistență post-penală’, pe motiv că ‘așa a declarat domnul ministru’, deși nicio lege în vigoare la acest moment nu prevede o astfel de situație„, se arată în comunicat.


Mai mult, prin rectificarea bugetară operată de Guvern în septembrie, bugetul Probațiunii pentru bunuri și servicii s-a diminuat cu 300.000 de lei, astfel încât, în prezent, nu mai pot fi acoperite decât cheltuielile cu plata utilităților, potrivit unei informări a Direcției Naționale de Probațiune, nemaiexistând bani pentru „rechizite, registre, cartușe, reparații de orice natură (multifuncționale, autoturisme, etc), piese de schimb, cabluri, prelungitoare, prize, materiale de curățenie, etc.”.

În aceste condiții, care se adaugă la subfinanțarea cronică a sistemului de probațiune din România, există posibilitatea reală ca serviciile de probațiune să intre în imposibilitatea de a își desfășura activitatea înainte de finalul acestui an, se mai arată în comunicat.

Legea recursului compensatoriu prevede că deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate la 30 de zile de stat în penitenciar în condiţii improprii.

Acest mecanism de liberare condiționată a fost aprobat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în condițiile în care statul român are de plătit despăgubiri de 1,6 milioane de euro pentru condițiile din penitenciare. Numărul sesizărilor către CEDO a crescut, în 2016, cu 108%.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: