Valoarea totală a activelor financiare personale din lume s-a ridicat, în 2014, la 135.700 de miliarde de euro (brut), în creştere cu 7,1% faţă de anul anterior.
Suma este de trei ori mai mare decât datoria publică de la nivel global, reiese din raportul Global Wealth 2015, realizat de Allianz.
România se află pe locul 41 dintre cele 53 de state analizate în ceea ce priveşte „averea” populaţiei, valoarea medie a activelor financiare personale fiind de 4.227 de euro net pe cap de locuitor, cel mai scăzut nivel de regiune.
Activele financiare personale luate în calcul pentru realizarea acestui raport se referă la depozite bancare, la titlurile de valoare deţinute (spre exemplu, acţiuni la companii), precum şi participaţiile la fondurile de asigurare şi de pensii.
Efectele crizei se resimt încă în zona euro
În Asia, valoarea brută a activelor financiare a crescut cu 16,6% în 2014. În spatele acestei evoluţii a stat trendul din China, unde populaţia a fost încurajată să cumpere acţiuni. Mai mult, activele financiare personale din China le-au depăşit, pentru prima dată în istorie, pe cele din Japonia.
În 2014, statele din vestul Europei au raportat creşteri mai mari decât Statele Unite, de 6,7% faţă de 4,8% în SUA, pentru prima dată de la începutul crizei, în special ca urmare a evoluţiei din clasa de active asigurări şi pensii.
Gospodăriile din economiile avansate au economisit semnificativ mai mult în 2014 decât în trecut. În ciuda dobânzilor foarte mici, valoarea depozitelor bancare a crescut cu 16%. Economiile din vestul Europei se află la jumătatea nivelului înregistrat înainte de criză, dar la un nivel similar consemnat în alte regiuni dezvoltate ale lumii înainte de 2008.
„Faptul că Europa de vest este încă în urmă la acest capitol este un indicator clar al faptului că efectele crizei din zona euro se resimt în continuare”, notează analiştii Allianz.
Valoarea activelor financiare personale din regiunile emergente, respectiv din America Latină, din Europa de est şi din Asia (mai puţin Japonia), au avut o pondere de 20% în total, în creştere cu 1,3% faţă de 2013. Ponderea este de trei ori mai mare decât cea din 2000.
Vest-europenii vor să scape de datorii
Pasivele globale ale gospodăriilor, respectiv datoriile, au ajuns la 35.200 de miliarde de euro în 2014, în creştere cu 4,3% faţă de anul anterior. Analiştii notează că acesta este cel mai ridicat nivel de la instalarea crizei, dar şi că populaţia este în continuare reticentă în ceea ce priveşte îndatorarea.
„Gospodăriile private au rămas foarte prudente în ceea ce priveşte îndatorarea, iar trendul (de creştere, n.r.) nu poate fi descris ca o revenire la stau quo-ul de dinainte. În nicio altă regiune nu este mai evident acest lucru decât în Europa de vest, unde gospodăriile din multe state au rămas concentrate pe reducerea datoriilor„, se arată în raport.
Prin urmare, valoarea netă a activelor financiare personale din lume s-a ridicat în 2014 la 100.600 de miliarde de euro. Gospodăriile din America de Nord sunt cele mai bogate din lume, cu active medii de 132.540 de euro pe cap de locuitor. La polul opuse se află gospodăriile din Europa de est, cu 2.700 de euro pe cap de locuitor.
71% din populaţie deţine sub 5% din totalul activelor financiare personale
Pe de altă parte, analiştii Allianz punctează că deşi valoarea totală a activelor financiare personale este foarte ridicată, aceasta nu este distribuită egal.
Clasa globală de mijloc a numărat un miliard de persoane în 2014, pentru prima dată în istorie. Din anul 2000, circa 600 de milioane de persoane catalogate ca având o „avere scăzută” au avansat către clasa de mijloc. Valoarea activelor personale ale clasei de mijlc au avut o pondere de 17% în totalul general.
În 2014, 3,5 miliarde de persoane sau 71% din populaţie s-a încadrat în categoria cetăţenilor cu averi mici. Valoarea activelor din această categorie a avut o pondere de sub 5% în totalul global. Pe de altă parte, cei 420 de milioane de „bogaţi” deţineau peste 80% din activele globale.
România: fonduri, economii, active financiare – comparativ cu regiunea
- Fondurile de asigurări şi pensii au consemnat o creştere de 10,7% în Uniunea Europeană, cel mai rapid ritm fiind consemnat în România, unde valoarea acestor active a crescut cu 23% în 2014, însă, pornind de la un nivel foarte scăzut. În România s-a investit, în medie, 290 de euro pe cap de locuitor în fondurile de sănătate şi de pensii, în timp ce media din regiune este de 1.400 de euro pe cap de locuitor.
- Totodată, ponderea acestor tipuri de economii în activele personale totale este foarte scăzută în România, de numai 5%, faţă de Slovacia, spre exemplu, unde ponderea este de 23%. Media la nivelul regiunii a fost de 13,5% anul trecut, însă aceasta ar fi ajuns la 21% dacă nu ar fi fost naţionalizate fondurile de pensii din Ungaria şi Polonia.
- La finele anului trecut, valoarea medie a activelor financiare nete din statele est-europene a fost de 6.870 de euro pe cap de locuitor. Liderul regiunii este Slovenia, cu o medie de 12.630 de euro care întrece chiar şi Grecia (11.640 de euro). Cu toate că activele financiare nete ale populaţiei din România au consemnat creşteri semnificative, ţara noastră se află pe ultimul loc în regiune, cu un medie de 4.227 de euro pe cap de locuitor).
- România şi Slovacia sunt sigurele state din regiune încadrate la LWC – low walth countries, state cu averi scăzute. Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Polonia sunt o clasă mai sus, la MWC – state cu averi medii.
De ce oferta de capital este mult mai generoasă decât cererea
Evoluţia activelor persoanle de la nivel global a fost alimentată în 2014 de eforturile de economisire ale populaţiei.
„Confruntaţi cu guverne supraîndatorate şi societăţi care îmbătrânesc, fiecare individ a fost încurajat să facă mai mult, să îşi facă provizii pentru viitorul său”, scriu analiştii Allianz.
Raportul punctează faptul că nu suma în sine este relevantă ci încercarea de a răspunde la întrebarea care conturează motivele ce au stat în spatele acestei evoluţii: de ce este cererea de capital atât de mică în raport cu oferta?.
„Rădăcina problemei pare să fie faptul că pieţele globale de capital nu îşi execută funcţia de alocare a resurselor la cea mai bună capacitate. Aici trebuie acţionat, spre exemplu, prin înlesnirea accesului pe piaţă, prin consolidarea rolului investitorilor instituţionali şi prin eficientizarea pieţelor. După ani în care siguranţa a fost principalul obiectiv al reglementatorilor şi supraveghetorilor, a sosit momentul să se concentreze mai mult pe asigurarea unor pieţe complet funcţionale”, scrie Oliver Bate, preşedintele Allianz, în prefaţa raportului.
