Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Chestiunea

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista enunțată… Mai mult

18.10.2017

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

de Marin Pana 16.8.2017

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2016. Această contraperformanță a fost consemnată pe fondul unui avans economic de 5,9% brut (+5,7% ajustat sezonier). Ceea ce ridică întrebarea cui îi foloseşte, de fapt, stimularea consumului prin creşterea exagerată a veniturilor unei părţi a populaţiei.

Pe fondul majorării cu aproape 15% a salariilor şi încă înainte de atingerea aceleiaşi cote de majorare a pensiilor (survenită de la 1 iulie 2017, prin adăugarea unei majorări de 9% la cea de 5% deja aplicată la începutul anului în curs), producţia internă nu a putut ţine pasul cu cererea sporită iar o bună parte din beneficiile potenţiale ale banilor acordaţi în plus s-au îndreptat către ţările din care facem importuri.

Astfel, deficitul pe segmentul de bunuri a urcat în prima jumătate a anului cu 25% după ce încasările semnificativ mai bune la export (+2,6 miliarde euro) nu au putut ţine pasul cu avansul importurilor (+3,6 miliarde euro). Acest milliard în plus a dus rezultatul net de la -4,2 miliarde euro la -5,2 miliarde euro.

Capacitatea de a compensa acest deficit cronic pe partea de servicii s-a plafonat undeva sub 3,8 miliarde euro şi din acest mix a rezultat, în principal, creşterea deficitului de cont curent ( vezi tabelul).

De reținut, dacă ieşirile de bani pe segmentul veniturilor primare s-au diminuat cam cu 20% ( ceea ce a avut un efect favorabil de circa o jumătate de milliard de euro faţă de prima jumătate a anului anterior), pe partea de venituri secundare ( a se citi, în principiu, sumele trimise în ţară de cei plecaţi la muncă în străinătate) s-a produs o diminuare tot de 20%, care a diminuat contribuţia netă a acestor bani la contul curent sub pragul de un milliard de euro pe semestru.

Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat în primul semestru pe partea de bunuri un minus de aproape trei procente din PIB estimat pentru anul în curs, minus care a fost atenuat de servicii şi de banii căpşunarilor spre 1,5% din PIB.

Evoluţiile recente sugerează un minus la mărfuri la finalul anului de aproape 7% din PIB, atenuat undeva la peste 3% din PIB la nivelul deficitului de cont curent prin servicii şi banii trimişi în ţară.

În context, ar fi de reținut și faptul că depozitele pe termen lung ale nerezidenților s-au redus considerabil în ultimele șase luni (-16%), de la 3,79 miliarde euro la finele anului trecut până la 3,20 miliarde euro. Plățile aferente acestor depozite au însumat 0,89 miliarde de euro, sumă care a determinat cam o treime din deficitul de cont curent. Astfel, a continuat în ritm susținut procesul de retragere a unor capitaluri plasate anterior în lei pentru o fructificare superioară.

Soldul balanței de plăți nu a mai fost susținut suficient nici prin investițiile directe ale nerezidenților, care au totalizat în primele șase luni din acest an doar 1,84 miliarde de euro faţă de 2,12 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Atenţie, deşi pe partea de participaţii de capital (inclusiv profitul reinvestit) rezultatul a fost relativ bun (2,18 miliarde euro), creditele intragrup au ieşit pe net la minus 338 milioane euro. În traducere, filialele din România au creditat firmele-mamă cu această sumă.

Cum se gestionează nesăbuit o creștere economică mare: în loc de consolidare, îndatorare

După ce a scăzut sistematic în ultimii cinci ani, datoria externă pe termen mediu şi lung a început să crească înapoi spre pragul de 70 de miliarde de euro.

Datoria externă pe termen scurt şi-a mai temperat ritmul de creştere dar se duce spre 25 de miliarde de euro iar suma lor a urcat înapoi spre nivelul din 2014 după ce reuşisem în 2015 să coborâm puţin peste nivelul de 90 miliarde de euro ( vezi tabelul).

Una peste alta, creşterea economică robustă a fost slab gestionată în plan financiar şi fiscal. În loc să profităm de situaţie pentru a consolida situaţia macroeconomică bună în care am ajuns după ani de sacrificii, am dat drumul la consum de o manieră exagerată, cu mărirea costurilor ce vor fi suportate în viitor pentru plata datoriilor.

Atenţie, chiar şi dacă se menţin la acelaşi nivel datoriile prin înlocuirea unor credite mai vechi cu unele mai noi, luate în condiţii ( deocamdată, dar nu se ştie pentru cât timp) ceva mai avantajoase, tot plătim dobânzi şi comisioane situate undeva în jur de 1,4 miliarde euro pe semestru (6,05 miliarde lei în sem. 1 2017 faţă de 6,31 miliarde lei în sem. 1 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Dacă ne mai şi creşte datoria externă, obligaţiile de plată vor deveni şi mai mari, cu riscul de ne confrunta şi cu o eventuală creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale de capital. Poate că ar fi fost mai înţelept să ne folosim creşterea economică pentru a mai scădea din aceste obligaţii de plată pe care le vom lăsa generaţiilor viitoare. Sau măcar să folosim o parte din bani pentru investiţii publice cu impact real.

Economia autohtonă a anunțat un nivel aparent performant de majorare a PIB ( stimulat prin sporul de bani acordat hazardat pe un fond de relaxare fiscală) dar tot nu a avut cum să țină pasul cu majorarea fantezistă a veniturilor. De aici, a rezultat şi majorarea consistentă a soldului negativ al balanței de plăți. Se conturează astfel, pericolul expandării deficitelor peste limitele premise şi ajustarea inevitabilă a consumului la posibilitățile reale, date de producția autohtonă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.8.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant independent - dezvoltare industriala
    17.8.2017, 12:53 pm

    La articolul cu acelasi nume, aflat pe ZiareCom am inserat un comentariu, pe care nu are sens sa-l mai reproduc si aici.

Lăsați un comentariu


Stiri

O ”gafă diplomatică” provoacă retragerea militarilor turci de la un exercițiu NATO. Jens Stoltenberg cere scuze

Victor Bratu

Turcia își retrage cei 40 de soldați care participau la un exercițiu NATO în Norvegia, a anunțat vineri președintele Tayyip Erdogan, după ce numele său… Mai mult

Stiri

”Derogare” de la lege: OUG ”pe furiș” – pentru presiune pe companii de-a crește salariile

Adrian N Ionescu

Guvernul a publicat pe neașteptate o ordonanță de urgență prin care încearcă să oblige toate companiile private să crească salariile brute, astfel încât salariile nete… Mai mult

pagina-conferinte

Mediul de afaceri și presiunea impredictibilității legilor fiscale: Cum revenim la normalitate?

Ioana Morovan

București, 14 noiembrie 2017, Camera de Comerț și Industrie a României. Organizator: CursDeGuvernare.ro  Conferința: Mediul de afaceri și presiunea impredictibilității legilor fiscale: Cum revenim la normalitate? 15… Mai mult

Stiri

Documentul care umilește toată Terra civilizată: Cele 10 luni de guvernare Dragnea desființează binomul franco-german, dezvoltarea Chinei și aplombul tigrilor asiatici

Victor Bratu

Conducerea PSD, reunită vineri în şedinţa Comitetului Executiv Naţional (CExN) la Băile Herculane, analizează oficial stadiul implementării programului de guvernare. Neoficial, partidul urmează să decidă… Mai mult

Stiri

România în contratimp: Lucrările de construcţii în scădere spre deosebire de tendinţa europeană

Adrian N Ionescu

România se numără printre cele trei ţări din Uniunea Europeană care au raportat în septembrie scăderi anuale ale lucrărilor de construcţii, alături de Marea Britanie… Mai mult

Stiri

Germania / Angela Merkel intră în prelungirile negocierilor pentru formarea noului guvern

Iulian Soare

Discuțiile exploratorii între conservatorii cancelarului german Angela Merkel și cei doi potențiali parteneri de coaliție s-au blocat în primele ore ale zilei de vineri pe… Mai mult

Stiri

PNL și USR au depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva guvernului Tudose

Vladimir Ionescu

PNL și USR au înregistrat vineri la Parlament moţiunea de cenzură intitulată ”PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, în textul căreia fac inventarul ”minciunilor”,… Mai mult