Vestea bună este că deficitul bugetului general consolidat consemnat pe primul trimestru din acest an a fost de numai 0,14% din PIB față de 0,67% în aceeași perioadă a anului trecut.
Veste proastă, însă, rezultatul nu a fost obținut pe calea majorării veniturilor bugetare, care au scăzut cu o zecime de punct procentual din PIB ci prin diminuarea cheltuielilor cu aproximativ 0,6% din PIB.
Datele furnizate de Ministerul Finanțelor confirmă trendul bizar concretizat anul trecut în reducerea sistematică a veniturilor încasate de stat, în pofida rezultatelor peste aștepări de creștere economică. De altfel, pentru aceasta din urmă, se conturează un scenariu similar celui de anul trecut, când cele 2,2% prognozate inițial au devenit 3,5% până la final.
Pentru a nu complica expunerea, am prezentat doar mărimea relativă a principalelor surse de venit ale bugetului general consolidat. Se poate observa reducerea corelată a singurelor impozite colectate care au scăzut nu doar ca procentaj în PIB, dar și în termeni absoluți (-204,3 milioane lei la impozitul pe salarii și venit și -60,8 milioane lei la TVA).
Din moment ce contribuțiile de asigurări și-au păstrat ponderea în PIB, rezultă că nu salariile au fost mai mici, ci veniturile declarate și impozitate, ceea ce este ciudat pentru o economie în creștere semnificativă.
Cert este că în pofida majorării taxelor ( fapt reflectat în colectarea sporită pe partea de accize chiar înainte de introducerea accizei suplimentare la carburanți), avansul slab al consumului a limitat încasările bugetare.
Pe cale de consecință, pentru continuarea procesului de echilibrare bugetară, cheltuielile au fost vizibil mai reduse în primul sfert al lui 2014 decât în aceeași perioadă a lui 2013 (-0,53% din PIB).
Reducerea sumelor alocate pentru dobânzi ( -20,4% în termeni nominali, ca urmare a reducerii ponderii datoriei publice în PIB și a dobânzilor la creditele ”rostogolite”) și pentru subvenții (-14,1%) au reprezentat evoluții pozitive.
Cu toate acestea, scăderea sumelor destinate cofinanțării proiectelor cu finanțare din fonduri nerambursabile ( -14,7% în expresie nominală) și diminuarea puternică a cheltuielilor de capital (-48,5% în termeni nominali, respectiv circa 0,3% din PIB) sunt elemente de natură să afecteze creșterea economică și perspectivele de dezvoltare.
Un rol decisiv în aceste evoluții l-au jucat obligațiile de protecție socială asumate de stat, păstrate la nivelul trimestrial de 2,7% din PIB. A rezultat un deficit de aproximativ 3,5 miliarde lei, acoperit în cea mai mare parte prin transferuri de la bugetul de stat și aproximativ egal cu sumele aflate în scădere pe partea de investiții angajate de stat, cu sau fără sprijin european.
Una peste alta, avem de făcut trecerea de la rezultatele macroeconomice bune pe hârtie la materializarea lor în nivelul de trai.
De la consemnarea contabilă a echilibrării finanțelor publice la efecte palpabile în achiziții personale și servicii sociale mai bune, fie ele în sănătate, învățământ sau administrație.
Dar până nu resorbim ”stimulentele” electorale din 2008, reiterate recent, cei care asigură creșterea economică nu vor simți mai nimic.
