Mai multe mii de manifestanţi au protestat sâmbătă după-amiază la Chemnitz, în estul Germaniei, în două marşuri distincte – unii și-au exprimat nemulţumirea față de imigranți, iar ceilalţi, susținerea lor faţă de politica guvernului în acest domeniu.
Nouă persoane au fost rănite în ciocnirile dintre extremiști și forțele de ordine.
Orașul, situat în landul Saxonia, este de o săptămână scena mai multor demonstrații, devenind epicentrul mobilizării împotriva solicitanţilor de azil în Germania.
Protetele au fost organizate după uciderea unui german cu lovituri de cuţit weekendul trecut, de către suspecți printre care se află un irakian şi un sirian.
Circa 6.000 de persoane au defilat la apelul diverselor mişcări ale dreptei radicale, dar şi al partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) şi al mişcării anti-islam şi anti-Merkel Pegida.
S-a scandat „Noi suntem poporul” sau „Merkel trebuie să plece”, s-au fluturat steagurile germane și s-a defilat cu fotografii mari ale „victimelor” atacurilor comise, în opinia lor, de solicitanţi de azil.
Mai devreme în cursul după-amiezii, la apelul mai multor asociaţii şi partide politice progresiste, aproximativ 8.000 de persoane, potrivit poliţiei, au defilat sub sloganul „Inimă, şi nu ură”.
O pancartă uriașă pe care scria „Chemnitz nu este nici gri, nici brun”, a fost depusă sub impozantul bust al lui Karl Marx situat în faţa primăriei oraşului (în perioada comunistă Chemnitz s-a numit Karl Marx Stadt).
„Nu îi vom lăsa pe extremiştii de dreapta să ne distrugă ţara şi democraţia. Nici la Chemnitz, nici în Saxonia, nici în altă parte în Germania. Constituţia noastră trebuie să primeze. Trebuie să o apărăm. Acum!”, a declarat unul dintre liderii Verzilor, Cem Özdemir, într-un mesaj pe Twitter însoţit de fotografia sa înconjurat de manifestanţi.
Guvernul, prin ministrul de externe Heiko Maas, şi-a manifestat sprijinul pentru acest din urmă marş.
„Al Doilea Război Mondial a început acum 79 de ani. Germania a provocat Europei suferinţe de neimaginat. Dacă în prezent, indivizi defilează din nou pe străzi făcând salutul nazist, istoria noastră trecută ne obligă să apărăm cu fermitate democraţia”, a scris el pe Twitter.
Manifestațiile din cursul săptămânii organizate de extrema dreaptă s-au soldat însă cu mai multe incidente.
Gunter Pilz, un academician german specializat în studierea fenomenelor sociale în care se intersectează extremismul și sportul a declarat pentru Observer că există o problemă reală și în creștere:. „Noua scenă a huliganilor este destul de clar orientată spre aripa dreaptă”.
„Spre deosebire de anii 1980, grupările de azi sunt foarte bine organizate și conectate”, a explicat Pilz, adăugând că domină „huliganii ruși care organizează evenimente de arte marțiale”.
