Gazoductul Iaşi-Ungheni, primul pas spre eliminarea dependenţei energetice a Republicii Moldova față de Rusia, a fost inaugurat, miercuri, în prezenţa premierilor Iurie Leancă și Victor Ponta, precum și a comisarului european european pentru Energie, Gunther Oettinger.
„Aceste proiecte nu sunt orientate împotriva altcuiva, ci sunt în interesul Republicii Moldova (…). Asta înseamnă că vom fi mult mai siguri că nimeni nu va putea să ne creeze probleme, să ne ameninţe, dar vom avea o relaţie absolut normală, absolut civilizată”, a declarat miercuri premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, citat de agenţia MEDIAFAX.
„Cred că prin inaugurarea de azi dăm un mesaj pentru toată lumea şi aş vrea să fim prieteni cu toată lumea, dar mesajul să fie foarte clar: Moldova şi România, ca să fie cu adevărat independente, au nevoie şi de energie, aşa cum avem nevoie şi de toate celelalte resurse. Sunt convins că acest gaz va fi nu doar mai ieftin, dar va fi sigur şi în felul ăsta niciodată Moldova nu va sta cu frica că rămâne fără energie”, a declarat premierul Victor Ponta, citat de agenţia MEDIAFAX.
Proiectul – câteva detalii
Interconectorul are o lungime de 43 kilometri şi a costat aproximativ 26 de milioane de euro. Finanţarea necesară pentru segmentul de pe teritoriul Republicii Moldova, de 8,29 milioane de euro, a fost asigurată de România (5,29 milioane de euro) şi Uniunea Europeană – 3 milioane de euro. Contribuţia totală a UE a fost de şapte milioane de euro.
În anul 2010 a fost anunțată finanțarea proiectului de către președinții României și Moldovei, în același an premierii celor 2 țări semnând protocolul de colaborare în construcția obiectivului.
Conducta va putea transporta între 1,5 şi 2 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, adică va putea asigura volumul actual al consumului Moldovei, ţară total dependentă, până acum, de importurile din federaţia Rusă.
Fără regiunea separatistă Transnistria, statul de peste Prut importă anual din Rusia 1,1 miliarde metri cubi de gaze naturale. Transnistria importă o cantitate similară – 1 miliard de metri cubi pe an.
Gazoductul inaugurat miercuri, cu o capacitate de 14.000 – 15.000 metri cubi pe oră, deocamdată, reprezintă doar prima etapă a proiectului de interconectare a Republicii Moldova la piaţa energetică a Uniunii Europene, via România.
Asigură doar 10% din necesarul de gaze naturale al ţării, adică volumul consumat de un oraş cu 35.000 de locuitori.
Livrările vor începe pe 1 septembrie.
În următorii doi ani urmează construirea celor 100 de kilometri de conductă până la Chişinău şi a două staţii de creştere a presiunii (care costă aproximativ 120 de milioane de euro).
Securitatea energetică
Această primă conectare directă la piaţa gazelor din UE face parte dintr-un proiect mai complex de creştere a securităţii energetice a Republicii Moldova prin diversificarea surselor de energie şi şi reducerea riscurilor asociate creşterii preţurilor.
Gozoductul, care oferă o alternativă la importurile ruseşti, va permite Republicii Moldova, într-un context internaţional normalizat, negocierea unei reduceri a preţului la gazele naturale livrate de Gazprom.
Proiectul mai conţine şi liniile de interconexiune electrică Iaşi – Ungheni- Străşeni, instalarea convertoarelor back-to-back pe liniile Bălţi-Suceava şi Vulcăneşti-Isaccea.
Gazoductul şi interconectarea reţelelor de energie electrică au fost privite de toate părţile implicate ca fiind un proiect politic, în primul rând, unul de diminuare a dependenţei acestui partener al UE de Federaţia Rusă.
Ideea conductei a apărut încă din anul 1998, dar abia în 2010 s-au făcut primele demersuri concrete – preşedinţii celor două state au anunţat asigurarea finanţării gazoductului, iar premierul moldovean şi ministrul român al Economiei au semnat Protocolul de colaborare moldo-român.
Aceste demersuri s-au făcut după ce, la 1 ianuarie 2009, Federaţia Rusă a oprit livrările de gaze către Ucraina pentru neplata datoriilor, iar de la 7 ianuarie acelaşi an, toate livrările către Europa făcute prin conducta ce traversa spaţiul ucrainean.
Kievul, acuzat de Moscova că „fură” gaz, a refuzat atunci preţul de 250 de dolari propus de Gazprom. Cu puţin înainte ca rezervele energetice ale ţărilor din Europa Centrală şi din Balcani să se epuizează şi la o zi după semnarea unui acord privind preţul gazelor şi costurile aducerii lor în Europa, Gazpromul a redeschis robinetele, la 20 ianuarie.
Lucrările au demarat în luna august anul trecut şi ar fi trebuit finalizate până la finalul anului 2013. Cu câteva luni întârziere, conducta a fost inaugurat miercuri, 27 august, o dată simbolică, doarece marchează 23 de ani de la independenţa Republicii Moldova.
În august 2013, când au început lucrările, premierul moldovean, Iurie Leancă, îi mulţumea premierului de dinaintea sa, Vlad Filat, pentru faptul că în anul 2010 „a dat dovată de viziune” inițiind proiectul de construire a Gazoductului Iași-Ungheni.
Importanţa gazoductului a devenit şi mai evidentă după ce Rusia a început presiunile economice asupra statelor din fostul URSS care au parafat anul trecut, la Vilnius, Acordul de Parteneriat cu UE, şi mai ales după izbucnirea conflictului din Ucraina.
