Reuniunea miniștrilor de Finanțe și a liderilor băncilor centrale din cele mai dezvoltate 20 de țări ale lumii se desfășoară la Buenos Aires, sub presiunea deciziilor protecționiste ale Casei Albe și a grijilor privind viitorul economiilor lumii după ce „politica banilor ieftini” se va fi încheiat, curând.
Miniştrii de Finanţe participanţi au susţinut, luni, emiterea unui angajamant în favoarea comerţului liber, cu excepția oficialilor Administrației Trump, care au spus că nu pot sacrifica interesele naţionale ale SUA, potrivit Reuters.
Un război comercial ar evapora circa 470 de miliarde de dolari din economiile lumii, până în 2020, potrivit Bloomberg.
Președintele Donald Trump a decis chiar înaintea reuniunii G20 să retragă SUA din discuțiile regulate cu China, care păstrează de 10 ani „pacea” în relațiile economice dintre cele două ţări.
Totodată, este de așteptat ca Donald Trump să anunţe, vineri, noi tarife vamale aplicate produselor tehnologice şi de consum chineze, în valoare de 60 de miliarde de dolari anual, pentru a sancţiona tendinţa Chinei de a achiyiţiona proprietate intelectuală americană.
Astfel că rămâne de văzut cât de mult ar fi respectate angajamentul de a nu recurge la practici comerciale incorecte, prefigurat într-un proiect de declarație comună a liderilor financiari ai G20, care va fi discutat la reuniunea de luni şi marţi.
Liderii G20 ar mai putea promite că vor evita devalorizările de monede în scop competitiv și ar putea discuta şi căile prin care monedele virtuale ar putea fi monitorizate internaţional, din cauza potenţialului lor evazionist și în domeniul spălării de bani și al finanțării terorismului.
Altceva îi frământă însă şi mai mult pe finanţiştii lumii: sunt preocupaţi şi de eventualitatea unei aterizări dure a economiei lumii, după ce Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) și-a ajustat în sus prognoza creştereii economice globale la 3,9% în 2018 şi 2019.
Economia lumii a egalat sau a întrecut acest prag de creştere de 8 ori din 1990 încoace, dar de fiecare dată ascensiunea sincronizată (ca aceea din acești ani) a fost urmată de câte un șoc abrupt. Cel mai înalt ritm de creștere, de 5,6% în 2007, a fost urmată, un an mai târziu, şi de cea mai gravă criza financiară din 1929 încoace, observă o notă HSBC, citată de Bloomberg.
„Când o mulţime de ţări cresc cu putere, economia globală este în faza sa cea mai vulnerabilă, din cauza ameninţării creştereii dobânzilor şi a riscurilor financiare”, spune un economist al grupului financira HSBC, potrivit sursei citate.
Un studiu HSBC remarcă ciclicitatea prăbuşirii pieţe creditelor după perioade de cerere globală poternică: în 1990, când piaţa obligaţiunilor a colapsat, sau în 1994, după un alt avans de creştere. Boom-ul din 1997 a venit după criya asiatică, iar creşteera entuyiastă dintre 2004 şi 2007 a fost urmată de cea mai grea recesiune de după „Marea Depresie” din 1929.
