După ce protestele au cuprins toată Franţa, manifestanţii au prezentat şi o listă de revendicări, transmisă deja presei şi oficialilor francezi. Sunt 42 de solicitări, multe adresând probleme socio-economice și inegalitatea socială.
Situația extrem de tensionată din țară l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să își amâne cu ”câteva săptămâni” vizita de două zile, care urma să o înceapă miercuri, în Serbia, transmite Reuters.
Preşedintele francez este în prezent acuzat de lipsa totală de reacţie publică după gravele violenţe produse sâmbătă,în special în Paris, în al treilea weekend de proteste ale ‘”vestelor galbene’”.
Și o vizită la Paris a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a fost amânată. Jean Claude Juncker urma să rostească un discurs în Parlamentul Franței, dar studierea listei de revendicări a protestatarilor și discuții pe marginea acesteia a fost considerată de Parlament ca având prioritate.
De exemplu, potrivit AFP, ”vestele galbene” cer ca salariul minim să fie majorat cu 150 de euro, să ajungă la 1.300 de euro și cer să se stabilească prin lege un plafon maxim al remunerației care să nu depășească 15.000 de euro.
De asemenea, vor să fie create mai multe locuri de muncă pentru șomeri.
Manifestanții sunt nemulțumiți de legea pensiilor, în vigoare din 2010, care prevede creșterea progresivă a vârstei de pensionare în funcție de anul nașterii, de la 60 de ani, la 67 de ani, și vor ca această măsură să fie retrasă.
Protestatarii sunt nemulțumiți și de învățământ și vor ca numărul elevilor dintr-o clasă să nu depășească 25.
”Vestele galbene” cer și extinderea mandatului președintelui de la 5 ani la 7 ani, așa cum a mai fost.
Efectele revoltei populare
Protestele au fost generate de scumpirea carburanților, iar blocajele prelungite a mai multor depozite petroliere de pe teritoriul Franţei – din Normandia până în regiunea mediteraneană – au dus luni la primele penurii de benzină.
În Bretania (vest), numeroase staţii de benzină erau rupte total sau parţial de aprovizionările cu carburanţi luni dimineaţa, determinând autorităţile locale să ia măsuri de raţionalizare. Depozitele petroliere din Mans (centru), Grand-Quevilly (nord-vest) erau de asemenea blocate, precum şi cel din portul Fos-sur-Mer (sud-est).
Blocajele depozitelor petroliere din Donges şi La Rochelle, în vestul Franţei, au fost ridicate luni dimineaţa după intervenţia forţelor de ordine.
Traficul rămânea de asemenea perturbat pe mai multe axe rutiere, unde manifestanţii au ridicat baraje. Circulaţia era de asemenea foarte îngreunată pe autostrăzile A7 şi A9 din sudul Franţei. La frontiera cu Spania s-au creat cozi kilometrice, cu mii de camioane blocate.
Întreprinderile de transport rutier au estimat luni la 400 de milioane de euro pierderile pe care le-au suferit de la începutul manifestaţiilor, în 17 noiembrie.
Mai mult de o sută de licee erau de asemenea blocate luni, parţial sau total, de o mişcare de protest împotriva reformelor în educaţie şi în unele cazuri pentru susţinerea ”vestelor galbene”, potrivit Ministerului Educaţiei.
Regiunea Toulouse (sud-vest), unde activitatea a circa 40 de instituţii de învăţământ era perturbată – este cea mai afectată, urmată de regiunea pariziană, cu circa 20 de licee vizate. O maşină a fost incendiată şi un magazin de telefonie a fost vandalizat lângă un liceu din Aubervilliers, la nord de capitala Franţei.
La Dijon (centru-est), în jur de 500 de elevi au defilat pe străzi şi s-au confruntat cu forţele de ordine, primii aruncând cu pietre şi poliţiştii ripostând cu gaze lacrimogene.
De asemenea, cel puţin o mie de ambulanţieri au blocat luni dimineaţa unele drumuri de acces spre Place de la Concorde, în centrul Parisului, cerând suspendarea unei reforme în sistemul de finanţare a transporturilor sanitare, reformă care ameninţă, potrivit acestora, întreprinderile mici şi mijlocii din sector.
Preşedintele Emmanuel Macron nu a avut nicio reacţie publică de la revenirea sa duminică de la summitul G20, desfăşurat în Argentina, el preferând să-l trimită pe premierul Edouard Philippe în prima linie pentru a încerca să rezolve cea mai gravă criză cu care executivul se confruntă de la începutul mandatului său.
