UE a anunţat marţi înfiinţarea unui centru de contraterorism, în care să aibă loc schimbul de informaţii care să ajute cele 28 de state membre să prevină atacurile teroriste, scrie AFP. Puterile sale însă vor fi limitate şi instituţia nu se va compara cu FBI din America.
Prim vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans (foto) a dezvăluit priorităţile Comisiei în materie de securitate pentru următorii 5 ani şi a spus că centrul se va înfiinţa în cadrul Europol.
“Creăm acest centru pentru a vedea dacă statele membre pot să se întâlnească mai des şi dacă pot învăţa să lucreze împreună pe principiul încrederii”, a spus prim vicepreşedintele Timmermans într-un interviu pentru AFP.
“Nu sunt însă naiv, asta nu se va întâmpla peste noapte. Ceea ce va ajuta este sentimentul existent în fiecare stat membru că trebuie să coopereze mai bine serviciile de informaţii pentru a evita ca informaţiile să se piardă între un stat şi altul”, a mai spus oficialul european.
Comisia Europeană încearcă să promoveze cooperarea între statele membre pe tema antiterorismului, după atacurile jihadiştilor din ultimul an, de la Bruxelles, Copenhaga şi Paris.
„Nu se pune problema unui «Patriot act» şi nici a unui FBI european. Nu schimbăm dreptul, nici tratatele şi nici competenţele”, a dat el asigurări. „Pentru state, securitatea este nucleul dur al suveranităţii naţionale. Lansarea unei dezbateri pe tema competenţelor ar fi sterilă”, a continuat vicepreşedintele CE, subliniind că „obiectivul strategiei propuse de către Comisie este îndepărtarea barierelor în vederea unei colaborări mai bune”.
Însă schimbul de informaţii între state nu este uşor, mai ales între state mari, cu resurse, care trebuie să facă schimbul cu unele mai mici, care nu au aceleaşi capacităţi şi resurse.
Factorul de încredere
Statele membre sunt preocupate dacă informaţia pe care o oferă altui stat este pe mâini bune, în mâinile prietenilor sau nu. Spre deosebire de guvernul federal american, Comisia nu poate fi decât un catalizator al cooperării, întrucât securitatea este, aşa cum am mai arătat, o prerogativă a statului membru.
„Este evident că statele au informaţii, prin intermediul serviciilor lor de informaţii, dar nu le împărtăşesc, din cauza lipsei de încredere care domenşte între ele”, a deplâns fostul ministru olandez de Externe. „Serviciile de informaţii practică darea la schimb. Şi îşi pun întotdeauna întrebarea «oare pot să am încredere?»”.
„Centrul european de informaţii vizează să creeze un spaţiu de cooperare între servicii” în cadrul EUROPOL, a subliniat el. Marea Britanie, Irlanda, Ciprul, Malta, România şi Bulgaria nu sunt membre Schengen, dar Londra nu se opune acestei cooperări, afirmă vicepreşedintele CE.
Consolidarea controalelor la frontierele externe
Una dintre solicitările Franţei este consolidarea controalelor la frontierele externe ale spaţiului Schengen de circulaţie liberă, din care fac parte 22 din cele 28 de state membre UE.
Membrii Schengen reclamă totodată un fişier european cu datele pasagerilor companiilor aeriene, similar celui cerut de către Statele Unite. Proiectul PNR este însă blocat în Parlamentul European (PE), care solicită garanţii cu privire la protecţia datelor.
Informare asupra mişcării jihadiştilor
Obiectivul acestor două măsuri este obţinerea de informaţii despre plecarea unor cetăţeni europeni suspectaţi că vor să se alăture mişcărilor jihadiste în Siria şi Irak şi informarea statelor despre întoarcerea lor.
Controalele sistematice ale cetăţenilor europeni sunt interzise prin Codul frontierelor Schengen. „Franţa a cerut să se aibă în vedere amendarea acestei legislaţii. Nu este de exclus. Nu la ora actuală. Pentru moment este necesar să îmbunătăţim ceea ce există”, a insistat Timmermans.
Tentaţia naţională
Frans Timmermans a refuzat să ofere un calendar. Foaia de parcurs în vederea consolidării luptei împotriva terorismului, crimei organizate şi infracţionalităţii cibernetice este supusă aprobării statelor şi PE. „Este necesar să facem mai multe, dar nu sunt naiv. Acest lucru nu se va întâmpla mâine”, a recunoscut el.
Tentaţia este mare, la nivelul statelor, să se adopte măsuri naţionale. Franţa este pe cale să se doteze cu o lege a informaţiilor, criticată între alţii de către Comisia Naţională Consultativă a Drepturilor Omului (CNCDH), îngrijorată de o derivă către o „supraveghere generalizată şi nediferenţiată”. Însă Guvernul francez respinge această acuzaţie.
Timmermans, care nu a dorit să comenteze pe tema acestei legi, a amintit că „CE protejează drepturile fundamentale şi va asigura această protecţie”. „Noi înţelegem necesitatea consolidării securităţii în Franţa, dar este necesar să verificăm ca măsurile să fie proporţionale cu ameninţarea la adresa securităţii”, a insistat el.
„Alegerea este în mâna statelor. Fie avem un sistem unic pentru toţi, fie avem 28 de sisteme diferite. Pentru a asigura o protecţie mai bună, este mai bine să avem un sistem unic european”, a subliniat vicepreşedintele CE. „Încercăm să ajutăm statele să coopereze mai bine. Putem să ducem calul la adăpat, dar nu-l putem obliga să bea apă”, a mai spus Frans Timmermans.
Strategia de securitate a UE
Comisia Europeană a prezentat strategia de securitate a UE, subliniind că asigurarea securităţii este o prerogativă a statelor membre. Însă Bruxelles-ul se vrea un facilitator al cooperării între statele membre.
Celor mai urgente trei provocări pentru securitatea Ue sunt, din punctul de vedere al Comisiei
1) prevenirea terorismului și combaterea radicalizării;
2) combaterea criminalității organizate;
3) combaterea criminalității informatice.
Prin urmare, executivul comunitar a propus:
- combaterea radicalizării: Comisia va înființa un centru de excelență pentru colectarea și difuzarea de cunoștințe de specialitate în domeniul combaterii radicalizării, pe baza Rețelei UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) — o rețea la nivelul întregii UE, lansată în 2011. Se va consolida astfel schimbul de experiență în rândul profesioniștilor direct implicați în prevenirea radicalizării și a extremismului violent la nivel local;
- actualizarea Deciziei-cadru privind combaterea terorismului: se va asigura un cadru juridic mai coerent pentru combaterea fenomenului luptătorilor străini. Se va crea astfel posibilitatea unei cooperări intensificate cu țările terțe în această chestiune;
- tăierea finanțării infractorilor: se va consolida cooperarea dintre autoritățile competente din Europa (în special unitățile naționale de informații financiare, care vor fi conectate la Europol). Comisia va analiza necesitatea unor noi acte normative pentru combaterea finanțării terorismului și pentru amplificarea măsurilor de confiscare a bunurilor obținute din activități infracționale;
- îmbunătățirea dialogului cu sectorul IT: în 2015, Comisia va lansa un forum al UE cu marile companii informatice, în vederea combaterii propagandei teroriste pe internet și în rețelele de socializare și în vederea analizării unor modalități de a lua în considerare îngrijorările exprimate de autoritățile de aplicare a legii cu privire la noile tehnologii de criptare;
- consolidarea cadrului juridic în domeniul armelor de foc: consolidarea acestuia este necesară pentru a se ține cont de traficul ilegal de arme și de reactivarea ilegală a armelor, pentru a se stabili standarde comune, a se intensifica schimbul de informații și a se stimula cooperarea cu țările terțe;
- consolidarea instrumentelor noastre de combatere a criminalității informatice: prioritatea este să se găsească modalități de depășire a obstacolele de care se izbesc anchetele penale în mediul online, în special în ceea ce privește competența judiciară și regulile privind accesul la elementele de probă și informațiile online;
- îmbunătățirea capacităților de care dispune Europol: printre măsurile avute în vedere se numără și crearea unui Centru european de combatere a terorismului, care va ajuta Agenția UE să intensifice sprijinul acordat autorităților naționale de aplicare a legii pentru desfășurarea unor acțiuni de combatere a luptătorilor teroriști străini, a finanțării terorismului, a conținuturilor extremiste violente din mediul online și a traficului ilicit de arme de foc.
