vineri

29 martie, 2024

19 ianuarie, 2015

insolventa persoana fizicaPNL a cerut luni convocarea în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea Legii insolvenţei persoanei fizice. Solicitarea va fi analizată marți de conducerea Parlamentului, dacă aceasta va primi din partea PNL o solicitare formală, mai ales că premierul Victor Ponta s-a declarat, de principiu, de acord cu solicitarea.  Ridicarea problemei vine în contextul dificultăților pe care le au cei care au contractat credite în franci elvețieni odată cu noua politică a Elveției față de moneda proprie.

O legislație privind insolvența persoanelor fizice va face obiectul unor discuții ale reprezentanților guvernului cu cei ai Troicii creditorilor (FMI-BM-CE), care sunt așteptați să sosească la București săptămâna viitoare. Discuții pe această temă au mai avut loc și anul trecut, FMI, dar și băncile din România, opunându-se adoptării unei legislații a falimentului personal.

Solicitarea PNL și răspunsul premierului

Co-preşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat, luni, într-un comunicat de presă, că o lege a insolvenţei persoanei fizice „este singura reglementare care poate pune clientul aflat în incapacitatea de a-şi achita ratele în poziţia de a nu fi executat silit şi de a putea să îşi ducă la capăt contractul încheiat cu banca, lucru benefic pentru ambele părţi.”


Lider al PSD, premierul Victor Ponta a anunţat luni că va susţine demersul PNL de convocare în sesiune de urgenţă a Parlamentului pentru adoptarea Legii insolvenţei persoanei fizice, în contextul creşterii francului elvețian. „Mă bucur că PNL vine cu o poziţie raţională, voi susţine demersul!”, a scris premierul Ponta pe Twitter.

Liderul PNL precizează în comunicatul de presă: ”Unii spun să-i lăsăm pe debitori să se descurce cum pot cu băncile, cealaltă direcţie este ca statul să acopere pierderile debitorilor. Datoria noastră ca oameni politici este să nu privim nicio situaţie socială cu cinism, şi nici să folosim statul, ca pe o puşculiţă cu resurse nelimitate, mai ales când nu acestea sunt soluţiile constructive. Nu sunt de acord, sub nicio formă, că debitorii erau obligaţi să aibă doctorat în economie înainte de a lua credite în franci şi să plasăm responsabilitatea acestei crize asupra lor. Un instrument cu o maturitate de 20-30 de ani exprimat într-o monedă exotică este complex”.

Potrivit acesteia, ”problema creditelor în franci elveţieni nu este de azi de ieri, datează din 2009, deci de 6 ani această problemă este nerezolvată”.

Fiecare amânare a unei decizii nu a făcut decât să crească pierderea clienţilor şi a băncilor. Comportamentul băncilor, în momentul în care au acordat aceste credite, nu a fost unul adecvat, nici faţă de clienţi, nici faţă de ele însele. În privinţa clienţilor, băncile nu le-au explicat acestora riscurile creditării într-o monedă specială, aşa cum este creditul în franci elveţieni. În privinţa lor, băncile au acţionat fără prudenţă, din păcate, cunoscând riscurile pe care şi le asumă. Statul poate şi trebuie să se asigure că practicile de vânzare înşelătoare sunt penalizate corespunzător indiferent de domeniu”, consideră Alina Gorghiu.

Soluția alternativă propusă de ministrul Finanțelor: Reîncălzirea electoratei


Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, afirmă că o soluţie pentru persoanele care au credite în franci elvețieni ar fi extinderea prevederilor ordonanţei din 2014 privind restructurarea împrumuturilor, denumită atunci „Electorata”, act normativ care nu a atras până acum interesul băncilor şi al debitorilor.

Darius Vâlcov a precizat, după o întâlnire cu oficiali ai BNR, că sunt 75.412 de persoane fizice care au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

Ministrul a adăugat că discuţiile privind identificarea de soluţii după creşterea bruscă a francului elveţian vor continua săptămâna viitoare.

Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului.

Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

Problema

Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a crescut luni cu 1,1%, la 4,4716 lei, un nou maxim istoric, în timp ce referinţa pentru euro a scăzut cu 0,77 bani, la 4,5018 lei, iar cea pentru dolar a coborât de la recordul de 3,8863 lei înregistrat vineri la 3,8815 lei.

Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

Francul s-a apreciat joi pe pieţele externe imeidiat după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda eleveţiană s-a apreciat cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc însemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

Probleme și în Polonia

Guvernul din Polonia ar putea să îi sprijine pe cei care  au credite ipotecare în franci elveţieni, în condiţiile în care cursul de schimb valutar se va menţine la peste 4 zloţi pentru un franc, a declarat luni vicepremierul polonez Janusz Piechocinski.

În acelaşi sens, unul dintre membrii conducerii băncii centrale a Poloniei, Jacek Bartkiewicz, a apreciat că francul se va menţine la peste 4 zloţi pe termen lung şi că statul ar trebui să sprijine persoanele care au credite ipotecare în franci şi zloţi şi ale căror rate lunare depăşesc 40% din salariu.

Ministrul Finanţelor, Mateusz Szczurek, a convocat pentru marţi conducătorii băncii centrale şi ai băncilor comerciale din Polonia pentru o discuţie pe tema cursului valutar.

Moneda elveţiană s-a apreciat joia trecută cu aproximativ 20% faţă de zlot, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de 1,2 euro/franc, potrivit Bloomberg. Cu o zi înainte de anunţul băncii centrale elveţiene, un franc era cotat la 3,6 zloţi.

Luni dimineaţă, francul eleveţian se tranzacţiona pentru 4,3 zloţi.

Totalul creditelor ipotecare în franci se situa la 36 de miliarde de dolari la finalul lunii noiembrie a anului trecut, reprezentând circa 8% din produsul intern brut al Poloniei.

Băncile din Polonia cu cele mai mari portofolii de credite ipotecare denominate în franci sunt Getin Noble Bank, PKO, BPH (deţinută de General Electric), divizia mBank a Commerzbank şi Millennium.

Aprecierea record a francului a avut ca efect şi cel mai mare declin din ultimii trei ani a componentei bancare a principalului indice al bursei de la Varşovia, acţiunile Getin scăzând cu până la 16%.

În aceste condiţii, JPMorgan Chase&Co. a avertizat că băncile din Polonia ar putea avea nevoie să constituie provizioane suplimentare pentru creditele neperformante în franci.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: