La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Fondurile europene: un capăt de listă pentru noii miniștri

de Victor Bratu , Adrian N. Ionescu, Răzvan Diaconu 29.1.2018

”Houston, we have a problem”: Asta e conluzia generală – configurată de suma numeroaselor și tenacelor probleme din mecanismele de absorbție a fondurilor europene – la conferința organizată luni, 29 ianuarie, de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Băncii Naționale a României.

De la Comisarul european Corina Crețu și guvernatorul Mugur Isărescu (a căror prezență la eveniment trage o tușă groasă asupra gravității faptului că pierdem cu ușurință bani ieftini și indispensabili) și până la beneficiarii care luptă zilnic cu birocrația, anomaliile și lipsa de eficiență a sistemului, cursdeguvernare.ro a filtrat despre fondurile europene câteva adevăruri pentru care experții prezenți bagă mâna în foc :

  • consecințe macroeconomice: lipsa fondurilor europene compromite PIB-ul potențial din cauza lipsei de investiții, produce dezechilibre pe termen mediu și compromite deficitul de cont curent.
  • bugetul multianual al UE va suferi modificări, Brexitul așează lucrurile altfel decât până acum, politica de coeziune va privi, cu precădere, la statele eficiente în a absorbi și a folosi inteligent banii
  • trend devastator: administrațiile locale preferă banii alocati politic de la administrația centrală, în locul fondurilor europene. de ce:
  • spre deosebire de o țară ca Polonia, de pildă, unde proiectele publice au aceleasi criterii de eligibilitate și pentru finanțarea internă și pentru finanțare cu bani europeni, în România parametri sunt diferiți. e vorba tocmai de lipsa exigenței, care compromite eligibilitatea unui proiect și pentru fonduri europene.
  • Trebuie eliminate suprareglementările de la nivel local pentru a ușura procesul de absorbție
  • Sistemul de achiziții publice trebuie îmbunătățit – e vag, ușor contestabil și generator de anomalii
  • Atenție, începeți să pregătiți portofoliul de proiecte pentru exercițiul 2020-2027
  • MySMISA încă nu este deplin funcțional
  • ”Informatizați trezoreria. Dacă nu reușiți, lăsați-ne să lucrăm cu bănci comerciale”

Spicuim mai jos din abordările speakerilor, cu mențiunea că în zilele următoare cursdeguvernare.ro va publica prezentările acestora, atât în format document cât și în format video în pagina specială a conferinței: evenimentul a fost transmis live și poate fi urmărit AICI-LINK.

***

Mugur Isărescu / Banii europeni rezolvă multe lucruri – de la dezvoltare sustenabilă la problemele contului curent, de la înzestrarea cu factori de producție la echilibrul din piața valutară

Șansa unei creșteri economice sănătoase stă în investiții, iar pentru asta ”e nevoie să ne orientăm spre o creştere calitativă şi nu doar cantitativă, care să determine inclusiv o convergenţă a structurilor de producţie şi a dotării cu infrastructura, nu doar a veniturilor” – a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, în deschiderea conferinței.

Potrivit guvernatorului, estimările FMI arată că fondurile europene atrase în intervalul 2007-2016 au produs un efect cumulat situat între 1,2 și 1,6 pp pe creșterea economică, efect care s-a văzut în convergență: PIB-ul pe locuitor a ajuns de la 39% la 52% din media europeană la cele două capete ale intervalului.

Însă absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă și sustenabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni – a spus Mugur Isărescu.

În lipsa acestor investiții, comprimitem PIB-ul potențial și ”dacă forţăm creşterea economică peste ce poate să dea economia rezultă pe termen scurt creştere de venituri dar şi acumularea de dezechilibre şi de tensiuni.”

Fondurile europene atenuează – atunci când sunt atrase, iar banii chiar intră în țară – și problema deficitului de cont curent. Și au influență vizibilă și pe cursul de schimb:

Ca observator zilnic al situaţiei de pe pieţele valutare pot să vă fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară”, a declarat Mugur Isărescu.

Corina Crețu: ”Există în continuare pericolul de a fi pierduți bani”

Corin Crețu, Comisar european pentru Politică regională, a prezentat mai întâi contextul european al problematicii, anunțând că ”pentru a prezerva acțiunile curente și pentru a face față noilor priorități”, Comisia Europeană va solicita statelor membre să își crească contribuțiile la bugetul comunitar. ”Am avea nevoie de 1,1% din bugetul celor 27- această cifră va fi discutată în februarie, la Consiliul European”, a anunțat Corina Crețu.

Chiar și cu alocările suplimentare, devine clar că structura bugetului multianual al UE va suferi modificări, comisarul european asigurând că va lupta ca ”politica de coeziune să rămână principalul instrument”, dar, spune Corina Crețu, ”pentru asta trebuie să demonstrăm eficiență”.

”Avem nevoie de continuarea reformelor structurale în conformitate cu direcțiile europene (…) Analizăm și noi, la nivelul Comisiei, cum putem reduce piedicile administrative pentru că trebuie eliminate suprareglementările de la nivel local pentru a ușura procesul de absorbție. (…) În cazul României, s-au făcut progrese. Eforturile trebuie continuate şi chiar intensificate pentru a se putea evita dezangajarea unei părţi din fondurile europene. Din punctul nostru de vedere, procesul de implementare a proiectelor pe teren este încă mult prea lent. (…) Transmit un semnal autorităților locale și Ministerului Fondurilor Europene, apreciez eforturile depuse, dar există în continuare pericolul de a fi pierduți bani. Dincolo de vorbe, cel mai important este că trebuie să vedsem rezultate concrete în teren”, au fost mesajele comisarului european Corina Crețu.

Adrian Moraru: Există România cu investiții din fonduri europene și cea cu investiții de la buget- fiecare cu lista ei de priorități

Adrian Morearu, director IPP, spune apăsat: ”Problema noastră, ca administrație, este că nu înțelegem ce e cu fondurile europene”. ”Ne preocupă cum să accelerăm absorbția de fonduri europene ca să mai reducem deficitul. Nu asta e ideea, fondurile europene sunt pentru dezvoltarea României”, a explicat Adrian Moraru.

Directorul IPP a scos în evidență o altă eroare de abordare: ”Există o Românie în care se fac investiții cu fonduri europene, alta în care se fac investiții cu bani de la buget. Sunt, pentru fiecare, priorități diferite, liste diferite de investiții. Polonia, de exemplu, nu face așa. Ei tratează investițiile la fel, impune ca proiectele să respecte criterii de eligibilitate după standarde europene, și asta are două consecințe: dacă începi un proiect cu bani de la buget și nu mai poți continua poți să îl finalizezi cu bani europeni și, foarte important, nu risipești banii pe proiecte care se suprapun, sau care sunt de scăzută importanță”.

Adrian Moraru a scos în evidență și problema personalului care se ocupă cu gestionarea proiectelor cu finanțare europeană dar și pe cea a ”plăcerii de a găsi nereguli” în derularea proiectelor de acest gen.

Directorul IPP a ridicat și problema ONG-urilor, care au posibilitatea să meargă singure la Bruxelles pentru a accesa finanțări europene, avantaj anulat practic de stat, care neînțelegând că are oricum de câștigat, ”nici nu se gândește să cofinanțeze proiectele acestor ONG”.

Ionuț Simion: Sistemul de achiziții publice trebuie îmbunătățit

Ionuț Simion, PwC, a trecut în revistă factorii care, de 11 ani, au îngreunat absorbția de fonduri europene și a făcut o serie de recomandări:

  • Elaborarea unui plan corelat de acțiune în baza strategiei naționale
  • Îmbunătățirea sistemului de achiziții publice
  • Întărirea capacității administrative la nivel central și local
  • Crearea unei Bănci de Dezvoltare care să susțină eforturile de finanțare a programelor cu fonduri europene

Propunerile sunt formulate în condițiile în care, pentru Ionuț Simion, o cifră are o semnificație deosebită: Pentru exercițiul 2014-2020, gradul de absorbție al fondurilor europene până în decembrie 2017 era de 6,4%.

Andreea Paul: Trebuie să pregătim de pe acum portofoliul de proiecte pentru 2020-2027

Andreea Paul, președinte INACO, a folosit statisticile la zi pentru a arăta că cifrele cu care este creditată România la capitolul absorbție de fonduri europene sunt înșelătoare și ascund realități sumbre.

Oficialii spun că rata de absorbție în precedentul exercițiu a fost de peste 90%. O cifră însă foarte puțin vehiculată: S-au dezangajat, adică s-au pierdut, aprox. 3 miliarde euro fonduri structuale și de coeziune în exercițiul 2007-2013

În actualul exercițiu financiar suntem creditați cu locul 19 din UE la gradul de absorbție ( 12%), dar acest procent este obținut în mare parte din plățile directe în agricultură. În rest:

  • La Programul Operațional capital Uman rata de absorbție efectivă este 0 (din 4,3 miliarde euro)
  • La Programul Operațional Regional, rata de absorbție efectivă este de 0,37% (din 6,6 miliarde euro)
  • La Programul Operațional Capacitate Administrativă rata de absorbție efectivă este de 3,74% (din 0,55 miliarde euro)
  • La Programul Operațional Infrastructură Mare rata de absorbție efectivă este de 9,11% (din 9,4 miliarde euro)

Radu Kubinschi: Este nevoie de reformă, este nevoie însă și de stabilitate

Radu Kubinschi, Deloitte, a atras atenția că saltul spoectaculos al gradului de absorbție din exercițiul precedent ”nu se datorează unor minuni ale administrației, ci bunăvoinței Comisiei Europene care a decontat și proiecte finanțate de la bugetul de stat.”

Reprezentantul Deloitte a atras atenția că UE a schimbat filosofia finanțărilor europene, apărând așa numitul ”cadru de performanță”, în care se va verifica utilitatea proiectelor finanțate. Suplimentar, rambursările ar urma să fie făcute către autoritățile naționale în baza indicatorilor de realizare a proiectului și nu pe valoare decontată.

Radu Kubinschi a prezentat o listă de probleme ce trebuie rezolvate, în care se găsesc:

  • Nevoia de asigurare a co-finanțărilor și pre-finanțărilor
  • Fundamentarea proiectelor pe studii de calitate
  • Simplificarea procedurilor de achiziție publică
  • Debirocratizare și introducerea sistemului de ”costuri simplificate”

Radu Kubinshi a încheiat cu următorul apel: ”Da este nevoie de reformă, e nevoie însă și de stabilitate, mai ales la nivelul administrației publice”.

Ionuț Ciurea: De ce sunt blocaje în infrastructură? E prea multă manipulare

Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, a vorbit despre blocajele majore în absorbția de fonduri europene pentru infrastructura rutieră, acestea fiind împărțite, în opinia sa în 2 mari categorii: tehnice și personale/subiective.

La primul capitol, a vorbit de birocrația excesivă, de capacitatea administrativă slabă dar și de pregătirea slabă a proiectelor.

Aceste probleme tehnice par foarte greu de depășit în condițiile în care a doua categorie de blocaje este mult mai gravă.

Ionuț Ciurea vorbește de ingerințele politicului la nivel decizional în CNAIR, de fuga de responsabilitate, de lipsa flagrantă de colaborare între instituțiile statului dar și de dezinformare.

Cel mai semnificativ însă, ”toate proiectele de infrastructură rutieră sunt subfinanțate, dacă aș fi constructor m-aș gândi foarte mult dacă m-aș apuca de o lucrare”, afirmă Ionuț Ciurea.

Sorin Ioniță: Trendul e îngrijorător, autoritățile locale sunt mai interesate de banii PNDL decât de fonduri europene

Sorin Ioniță, Expert Forum, și-a manifestat nemulțumirea față de lipsa de transparență a autorităților.  ”Trei ani după încheierea precedentului exercițiu financiar nu am avut date referitor la gradul de absorbție. Acum am aflat că este peste 90%, dar este fake news, am atins acest procent prin derogare, a afirmat Sorin Ioniță.

În opinia lui Sorin Ioniță ”trendul” este îmgrijorător: în administrațiile locale scade interesul pentru fondurile europene și crește foarte mult interesul pentru investiții din bani de la buget. ”La PNDL regulile sunt mult mai relaxate chiar dacă e vorba de proiecte ce ar putea fi finanțate cu bani europeni. Iar asta ridică o nouă problemă, prea puțin sesizată: cu aceeași sumă de bani,  cumpără mult mai puțin dacă îți vin bani prin PNDL  și nu fonduri europene. Prin PNDL obții bani mai simplu, dar e impredictibilitate mare, e risc mare pentru firme”, spune Sorin Ioniță.

Președintele Expert Forum a atras atenția că România are probleme și cu cofinanțarea proiectelor. ”Alte state, Croația, Polonia, au creat fonduri speciale pentru cofinanțare. Noi, nu. Și cred că nu e o întâmplare că noi avem probleme- miza fondurilor europene, interesul, au scăzut”, afirmă Sorin Ioniță.

Mirela Iovu: Există tendința de a supradimensiona proiectele

CEC Bank este una dintre băncile puternic implicate în susținerea procesului de absorbție al fondurilor europene, vicepreședintele instituției, Mirela Iovu, prezentând activitatea în acest domeniu.

Din această poziție, Mirela Iovu a prezentat principalele probleme în abordarea proiectelor cu finanțare europeană:

  • Necorelarea criteriilor de eligibilitate impuse de Autoritățile de Management cu cele prevăzute de reglementarile bancare;
  • Implicarea băncii într-un stadiu avansat al proiectului;
  • Neimplicarea beneficiarului alături de consultant în “scrierea proiectului”;
  • Tendința de a supradimensiona proiectul;
  • Necuantificarea tuturor factorilor de risc anterior demarării proiectului (capacitate de cofinanțare, obținere avize etc);
  • Inițierea unor proiecte în care beneficiarii nu au suficientă expertiză.

Vicepreședintele cec a făcut și o serie de recomandări:

  • Demararea colaborării cu Banca din momentul în care proiectul este la nivel de idee pentru realizarea unei structuri de finanțare realiste
  • Colaborarea cu o firmă de consultanță specializată, selectata pe baza experienței acesteia în implementarea proiectelor de fonduri europene
  • Elaborarea unui studiu de piață riguros și folosirea unor previziuni realiste ale evoluției afacerii
  • Demararea proiectului de investiții numai după ce structura de finanțare este clarificată

Cătălin Surdeanu: Programele finanțate de la buget trebuie aliniate cu programele operaționale europene

Cătălin Surdeanu, AmCham, a prezentat o lungă listă de ”provocări” pe care mediul privat le întâlnește în tentativa de a implementa proiecte cu finanțare europeană.

Mai importantă decât această listă a fost apelul reprezentantului Deloitte, care a spus: ”Milităm pentru alinierea programelor finanțate de la buget cu programele operaționale europene- așa am avea complementaritate”.

Oficialul AmCham a sugerat o serie de măsuri de eficientizare, în care se regăsesc:

  • Supra-contractarea liniilor de finanțare capabile să genereze rata de absorbție pe termen scurt și mediu
  • Simplificarea procedurilor de contractare, în sensul utilizării eșantionului de risc, fapt ce evită dubla verificare din partea Autorităților de Management
  • Transferul personalului existent în AM-uri către departamentele de contractare, pentru reducerea timpului de așteptare
  • Simplificarea procesului de evaluare, selecție și contractare pentru beneficiarii publici
  • Adaptarea termenului pentru prezentarea autorizației de construire la cel utilizat în practică de emitenți

Marian Dobrilă: Povara birocratică s-a dublat în 7 ani

Marian Dobrilă, ACRAFE, a avut cea mai pesimistă prezentare, dezamăgit de faptul că cei care lucrează în aparatul de stat în acest domeniu ”fug de responsabilitate”.

Marian Dobrilă spune că inclusiv mediul privat a militat pentru ca salariile celor care lucrează cu fonduri europene din partea statului să fie crescute, pentru a exista motivație. Rezultatul: ”Se resping proiecte pe considerente stupide. Sunt oameni care pierd afaceri, care își pierd firmele pentru că dosarele stau pur și simplu pe masa cuiva”, afirmă Marian Dobrilă.

”Este o schimbare ireversibilă de mentalitate- s-a dublat povara birocratică față de acum 7 ani în ciuda tuturor demersurilor de simplificare făcute la nivel european. Avem tentația să ne culcăm pe o ureche, să credem că la final va fi bine. Dar dacă nu mai merge cu proiectele fazate, ce facem? Mi-e teamă că lucrurile nu vor mai fi salvate ca în exercițiul precedent”, crede oficialul Asociației consultanților pentru accesarea fondurilor europene.

Bianca Muntean: MySMIS trebuie să devină funcțional

Bianca Muntean, director executiv iTech Transilvania Cluster și beneficiar de finanțare europeană, a avansat propria listă de probleme. O listă foarte lungă, din care amintim doar:

  • Lipsa de predictibilitate a lansărilor programelor de finanțare – lipsa unui calendar ferm, nenegociabil pentru lansarea tuturor apelurilor, măcar cu 1-2 ani în avans
  • Documentația stufoasă și birocratică, atât pentru depunerea unui proiect, cât si pentru implementare, mai ales la rambursări
  • Prea multe detalii contabilicești
  • Diseminarea deficitară a oportunităților de finanțare. ”La noi diseminarea e mai degrabă centrată pe rezultate, pe ce s-a făcut, decât pe ce urmează”
  • Evaluarea de formă a proiectelor, în baza unor grile, câteodată chiar subiective, fără o evaluare de fond
  • Lipsa unei viziuni legat de finanțările din Fonduri Structurale pe mai mulți ani
  • Necorelare ghid – cerințe completare cerere de Finantare în MySMIS

Tot din postura de beneficiar, Bianca Muntean a avansat și posibile soluții:

  • Alocarea finanțărilor în funcție de nevoi reale
  • O alocare mai mare pentru sectorul de afaceri
  • Simplificarea procedurilor
  • Curaj din partea autorităților publice care administreaza aceste finanțări
  • MySMIS funcțional
  • Autoritatea de audit trebuie sa respecte standardele internationale Intosai si să facă recomandări pe bază de evidență
  • Modificare strategie de competitivitate
  • Descentralizare la nivel local

Laura Ciuhu: În era digitalizării, trimitem copii pe hârtie

Laura Ciuhu, vicepreședinte al Uniunii Naționale a Pastronatului Român, a evidențiat probleme legate de instrumentele puse la dispoziția mediului de afaceri de către stat.

Cea mai complicată problemă, spune Laura Ciuhu, este: ”MySMIS este până și astăzi incomplet funcțional, insuficient documentat, deține un modul de achiziții rigid, neadaptat situațiilor reale de achiziții.”

Suplimentar, ”nu există un sistem IT care să asigure o verificare corectă și rapidă a întreprinderilor partenere”, iar din acest motiv evaluatorii ”se bazează pe solicitări interminabile de clarificări, nefondate de cele mai multe ori”.

Pentru vicepreședintele Uniunii, grave sunt și problemele de comunicare, existând ”disparități de formă și conținut în funcție de regiunea în care se derulează formalitățile proiectului”.

Iar pentru Laura Ciuhu este de neînțeles de ce, în era digitalizării, ”documentele sunt transmise în copie, și pe hârtie, și electronic, pentru ca ulterior să fie încărcate în MySMIS.”

Dan Hulea: Informatizați Trezoreria, sau lăsați-ne să colaborăm cu bănci comerciale

Dr. Dan Hulea, director executiv al Societății Ornitologice Române, la rându-I beneficiar de finanțare europeană,  a vorbit și el despre neajunsurile sistemului MySMIS, cerând urgentarea accesului beneficiarilor la  aplicația electronică. Argumentele: ”nu se mai printează, se scurtează timpul de verificare, munca se distribuie și la beneficiar nu doar la ofițerul de proiect care are mai multe proiecte în derulare”.

O altă ”provocare”: Termenele din contractul de finanțare cu privire la justificarea cheltuielilor realizate nu sunt realiste (în cazul TVA termenul de la POIM este de 10 zile, nerealist pentru a obține Certificatul de nedeductibilitate a cheltuielilor din proiect emis de ANAF – variază între 15 si 35 zile).

Dan Hulea a cerut și informatizarea Trezoreriei și/sau permiterea colaborării cu băncile comerciale– din cauză că Trezoreria nu lucrează în sistem online sunt întârziate termenele de încasare și de plăți. Suplimentar, Trezoreria nu efectuează tranzacții fără notificarea de plată a beneficiarului din partea Autorității de Management, notificare considerată ”redundantă” pentru că valoarea prefinanțării cerute este estimativă.

Din propria experiență, Dan Culea a mai spus că perioada de achiziții ar trebui să crească la 20 de zile.

Anatol Oprea: Birocrația românească e impredictibilă

Anatol Oprea, și el beneficiar de finanțare europeană, a descris exact modul în care decurge procedura: ”Am depus un dosar în februarie 2016, am primit comunicarea în februarie 2017, iar contractul l-am semnat în august 2017. În toată perioada asta am avut cel puțin o comunicare pe săptămână, în care ni s-au cerut clarificări la lucruri deja explicate, ni se spunea că a expirat nu-ș ce hârtie. Mai rău, eram informați că s-au schimbat regulile, că mai trebuie să completăm ceva. Sincer, îți trebuie nervi, nu glumă să încerci o finanțare europeană”.

Anatol Oprea e conștient că birocrație este și la Bruxelles, dar: ”Birocrația românească este impredictibilă, aia de la Bruxelles rămâne neschimbată, deci acolo e mai ușor căci știi la ce să te aștepți”.

Și Anatol Oprea s-a plâns de calitatea sistemului informatic dedicat: ”Vă rog să verificați, singura semnătură electronică invalidă e semnătura care se află pe documentele emise de MySMIS”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult

Stiri

Bizara piață a muncii: În T4 din 2017 a scăzut numărul joburilor oferite calificaților, dar s-au înmulțit posturile de șef în administrația publică

Vladimir Ionescu

Numărul de locuri de muncă vacante din economie a scăzut în al patrulea trimestru al anului trecut cu 9,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

Stiri

Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 41 miliarde lei

Vladimir Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,04 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2018, în creştere cu 27,57% faţă de… Mai mult