Fondul Suveran – proiectul oficial. Problemele de investiții, de vânzare de acțiuni, de ajutor de stat, de guvernanță politică

de Victor Bratu | 31.8.2017 .

La 8 luni după anunțul inițial privind înființarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții- măsură cuprinsă în programul de guvernare adoptat de Parlament în ianuarie 2017- Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică, miercuri seara, proiectul de lege de înființare a acestuia.

Din documentele oficiale, reiese că statul român va fi acționar unic al FSDI şi îşi exercită calitatea de acţionar prin intermediul Ministerului Finantelor Publice.

Capital social subscris la data constituirii fondului este format din aport în natură reprezentat de pachetele de acțiuni a unor companii în care statul este acționar şi din aport în numerar în sumă de 1,85 miliarde lei.

De precizat: Lista societățile de stat care vor trece în portofoliul FSDI nu a fost publicată de Ministerul de Finanțe, foarte probabil aceasta făcând obiectul unor negocieri intense.

Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, fondul urmează să devină operaţional în 2019.

Lista neoficială a companiilor de stat ce trec în portofoliul FSDI

Singura listă disponibilă cu companiile din portofoliul FSDI se găsește într-un proiect de lege pe care cursdeguvernare.ro l-a publicat în iulie 2017, la scurt timp după ce acesta fusese discutat în primă lectură de guvern.

(Citiți și: Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor)

Potrivit acelui document, FSDI va ”înghiți” 27 de companii la care statul deține participaţii minoritare sau majoritare, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro). Acestea ar fi:

  1. Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni)
  2. Electrica (48,78%)
  3. Delgaz Grid (13,51%)
  4. E.ON Energie România (31,82%)
  5. Biofarm (1,16%)
  6. Chimcomplex (12,89%)
  7. OMV Petrom (20,63%)
  8. Telekom România Communications (45,99%)
  9. Antibiotice (53,02%)
  10. Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%)
  11. Loteria Română (100%)
  12. Societatea Naţională a Sării (51%)
  13. IAR SA (72,19%)
  14. Oil Terminal (59,62%)
  15. Cupru Min (100%)
  16. Unifarm (100%)
  17. Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%)
  18. Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%)
  19. Compania de Investiţii pentru Turism (100%)
  20. Romgaz (70%)
  21. Hidroelectrica (80,05%)
  22. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%)
  23. Nuclearelectrica (82,49%)
  24. Imprimeria Naţională (100%)
  25. Administraţia Porturilor Maritime (80%)
  26. Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%)
  27. Conpet (58,72%)

Cea mai suspectă problemă: FSDI poate vinde acțiuni din portofoliu

FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.

(Descărcați AICI proiectul de act constitutiv al FSDI)

În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, FSDI poate:

  • să înfiinţeze societăţi ca asociat unic sau împreună cu alţi participanţi, în orice formă de societate
  • să participe la finanțarea societăților în care este acționar prin participarea la majorarea capitalului social, prin împrumuturi sau alte forme de finanțare
  • să vândă acţiuni din portofoliu, în condițiile legii
  • să vândă, să achiziționeze și să mențină în propriul portofoliu instrumente financiare în conformitate cu politicile investiționale proprii.

Structura de conducere: Cum ar putea deveni Fondul Suveran al PSD

FSDI ar urma să fie administrat într-un sistem dualist, de către un Directorat format din 7 membri, sub supravegherea unui Consiliu de supraveghere format din 9 membri.

Membrii Consiliului de supraveghere sunt numiți de adunarea generală a acționarilor. Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere are o durată de 4 ani și se poate prelungi conform prevederilor legale. Consiliul de supraveghere alege dintre membrii săi un preşedinte al consiliului.

Primii membri ai Consiliulului de supraveghere sunt numiți prin hotărâre a Guvernului, la propunerea acționarului, având ca mandat numirea Directoratului și organizarea activității FSDI. Durata mandatului primilor membri ai Consiliului de supraveghere este de 18 luni.

Directoratul este format din 7 membri numiţi şi revocaţi de Consiliul de supraveghere. Membrii Consiliului de supraveghere numesc preşedintele Directoratului și membrii acestora. Mandatul membrilor Directoratului este acordat pe o perioadă de 4 ani.

Primele investiții ale FSDI anunțate PSD ar putea fi realizate totuși cu banii UE

Ideea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții este conținută de programul de guvernare al PSD votat de Parlament, acesta fiind și principalul argument cu care este susținută, în Expunerea de motive ce însoțește proiectul, înființarea FSDI.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimată la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Liviu Dragnea a mai vorbit și de implicarea Fondului în dezvoltarea infrastructurii rutiere.

De precizat; acest tip de proiecte ar putea fi realizate cu fonduri europene- Comisarul european Corina Crețu reclamând în repetate rânduri în trecut că așteaptă proiectele pentru finanțarea spitalelor regionale, iar Master Planul pe Transporturi așteaptă doar demararea proiectelor.

(Citiți și: Comisia, preocupată de întârzierile în accesarea fondurilor pentru sănătate. Studiile pentru cele 3 spitale regionale – amânate până în toamnă)

Ministrul Economiei, Mihai Fifor, spunea, de exemplu, că Autostrada Pitești-Sibiu, cu finanțare europeană asigurată, va fi realizată totuși cu banii FSDI.

(Citiți și: Dar fondurile europene gratuite? Ministrul Economiei: Autostrada Piteşti – Sibiu va fi finanţată de Fondul Suveran)

Important: Proiectul nu prezintă nicio strategie de investiții clară care ar urma să fie urmărită de Fond.

Proiectul de act constitutiv conține doar următoarele aserțiuni:

  • ”Criteriile activitatii de investitii ale FSDI trebuie sa fie clare si conforme cu obiectivele asumate de FSDI, cu gradul de toleranta la risc, cu strategia investitionala aprobata de adunarea generala a actionarilor”.
  • ”AGA aprobă strategia investiţională a FSDI care include obiectivele de randament şi risc pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a FSDI, precum şi indicatorii de performanţă”.
  • ”Consiliul de supraveghere avizează strategia investiţională, planul de activitate al FSDI şi planul de investiţii de cheltuieli de capital, inclusiv politicile investiţionale ale FSDI şi finanţarea proiectelor de investiţii”.

Proiectul poate fi blocat de la nivelul Comisiei Europene

În expunerea de motive, guvernul face două afirmații care nu sunt deplin acoperite:

1.În primul rând, se afirmă că proiectul de lege nu are niciun impact asupra mediului concurențial și asupra domeniului ajutoarelor de stat și

2.Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influență va fi recuperată în anii următori primului an de funcționare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acționar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acționarilor de repartizare a profitului și stabilire a dividendelor.

Aceste afirmații tranșante sunt amenințate de o declarație eliptică făcută de către premierul Mihai Tudose, marți seara, la România TV.

”Ministerul de Finanţe a întreprins demersurile pentru aprobarea de la Bruxelles. Vorbim la general despre Bruxelles, de toate instituţiile financiare de acolo. Aşteptăm răspunsul. Termenul este în jur de 60 de zile. Este o condiţie obligatorie pentru că altfel ne bagă pe deficit. Nu vom sta însă degeaba să aşteptăm răspunsul de la Bruxelles. În septembrie o să mai avem discuţie cu colegii şi la nivel politic, cu partidul, şi îl vom trimite la Parlament”, a afirmat Mihai Tudose, citat de News.ro.

Ce trebuie reținut din această declarație este:

”Bruxelles-ul” nu aprobă niciun proiect de lege al vreunui stat membru, deci autoritățile române trebuie să fi urmărit alt scop trimițând documentul la Bruxelles.

Motivele care ar putea sta în spatele acestui demers pot fi, la prima vedere, două:

  • guvernul vrea să se asigure că nu încalcă reglementările europene privind ajutorul de stat– în fond FDSI, adică statul, utilizează resurse publice pentru a dezvolta activitatea unor companii de stat
  • guvernul cere permisiunea să modifice modul de calcul al deficitului, în încercarea de a scoate din acest calcul minusul bugetar reprezentat de valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul fondului

O eventuală opinie contrară emisă de instituțiile europene poate bloca proiectul impus de alianța PSD-ALDE.

Aurelian Dochia: Cam sună a ajutor de stat…

”Orice utilizare a fondurilor publice poate fi analizată din perspectiva ajutorului de stat, ce poate genera reacții ferme ale Comisiei Europene. Cred că declarația premierului poate fi înțeleasă ca un demers de asigurare că nu se va întâmpla așa ceva. În esență, Fondul va folosi banii companiilor din portofoliu și banii furnizați de Ministerul de Finanțe pentru a investi în alte companii de stat, or asta sună a ajutor de stat”, declară economistul Aurelian Dochia.

”Există destule puncte sensibile în acest proiect, eu sesizând inclusiv o problemă de guvernanță, atât în ceea ce privește companiile din portofoliu, dar mai ales la Fond”, mai precizează Aurelian Dochia.

Mircea Coșea: Dacă renunți la maniera europeană de a promova politici, sigur că poți să faci ce vrei

Profesorul Mircea Coșea, un adversar declarat al proiectului după cum singur recunoaște, ridică o problemă de principiu: ”Eu înțeleg așa- bani de la buget sunt transferați în alt cont, al Fondului, deci controlul banilor îl va avea altcineva. Aici e ceva ce nu este corect. De ce trebuie cineva să ia bani din buget și să decidă singur ce investiții face? Dacă vorbim de investiții, ce ne împiedică să le facem direct, cu alocări transparente bugetare? De ce avem nevoie de un fond să facă asta?”

Suplimentar, Mircea Coșea spune: ”Adevăratele fonduri sunt constituite în țări care dețin petrol, Norvegia, de exemplu, sau înregistrează un semnificativ excedent de comerț, cum este China. Prin definiție, un fond este înființat cu bani care rămân statului, în niciun caz din deficit. Rămân la ideea că FSDI nu e ceea ce ar trebui să fie. Sigur, dacă renunți la maniera europeană de a promova politici, dacă renunți la tratate, atunci poți să faci ce vrei…”

Publicat la data de 31.8.2017 .

4 comentarii

  1. Caliman I. Eugen consultant independent - dezvoltare industriala
    1.9.2017, 8:40 am

    1.Fondul Suveran de Investitii care “ameninta” sa schimbe pozitiv Romania nu are nici cap nici coada.Nu are cap, fiindca nu porneste de la analiza si evaluarea generala a starii economice si (mai ales) industriale a tarii, in raport cu care sa stabileasca prioritatile si directiile pe care urmeaza sa evolueze tara, pentru a asimila a “patra revolutie industriala” in cadrul UE.Nu are trup (si nici coada), fiindca-i lipseste “fundamentul programatic” pe termen scurt, mediu si lung, care este “programul de reindustrializare” ce urma sa fie sustinut de un astfel de fond de dezvoltare generala.Cu alte cuvinte, se creaza un fond de investitii, al carui scop, tehnici, directie si finalitate concreta inca nu s-au stabilit!
    2.Din viziunea guvernantilor cit si din sugestiile economistilor lipseste referirea la aceasta anomalie – a lipsei de articulare a fondului national de investitii (de dezvoltare) cu un proiect de tara pe baza caruia acesta sa investeasca in zonele prioritar “dezvoltatoare industrial” – iar nu dupa parerile si deciziile politice haiducesti ale unora aflati înafara unei culturi economice (minimale) in domeniu dezvoltarii.
    3.”Daca vorbim de investitii, ce ne impiedica sa le facem direct, cu alocari transparente de la Buget?” – intreaba prof. Mircea Cosea!
    Romania n-a facut investitii si nici nu le va face vreodata cu directie dezvoltatoare economica si nici transparente, pentru simplul motiv ca nu are un “proiect de tara”, spre a stabili necesarul si prioritatile investitionale pe diferite termene – asa cum am aratat mai sus.Iar situatia nu este cu nimic schimbata prin constructia a unui fond de investitii – care poate sustine financiar investitii majore – dar nu poate indica obiectivele de construit.

  2. Nelu Stiuca
    1.9.2017, 8:45 am

    PARTIDELE SAU FORMATIUNILE POLITICE DIN RO SUNT GRUPARI INFRACTIONALE DE CRIMA ORGANIZATA CARE DUPA LOVITURA DE STAT din 1989 AU CAPRTURAT TARA distrugand economia si avutia nationala.Au distrus padurile, au alungat populatia din tara, au instrainat resursele solului si subsolului(ceea ce nu s-a facut pana dupa 1989).
    LEGILE IN RO AU FOST ELABORATE DE BANDITII POLITRUCI ,nu in interesul general sau NATIONAL cum spunea IZMENARUL Oprea, ci in favoarea HOTILOR.
    Singura solutie pana la iscarea unei revolte sau a unei ciomageli sociale este SOLUTIONAREA RAPIDA SI SIMULTANA A DOSARELOR REVOLUTIEI SI MINERADELOR ocazie cu care sa se identifice vinovatii si clanurile lor si sa li se aplice pedeapsa PENALA cuvenita. Totodata CA SI CONSECINTA SE VA PUTEA APLICA PRINCIPIUL LUSTRATIEI in cadrul institutiilor statului. FARA SA FIE SOLUTIONAT DOSARUL REVOLUTIEI IN ROMANIA EXISTA CRIMINALI carora li s-au atribuit titluri de REVOLUTIONARI SI CU MERITE DEOSEBITE carora li se platesc INDEMNIZATII CONSISTENTE DE PESTE 7.000 de lei lunar dar si facilitati (terenuri, spatii comerciale, reduceri de taxe si impozite, etc). .
    Toate aceste anomalii sociale au dus la conducerea tarii in stil AFRICAN, TRIBAL, MAFIOT si duc la ingroparea Romaniei. .
    Prin rezolvarea dosarului LOVITURII DE STAT din 89, se va constata ca putere politica de dupa 1989 a fost si ESTE ILEGITIMA! !
    Prin rezolvarea dosarelor mineriadelor se va constata ca putere politica a fost si ESTE ILEGITIMA deoarece a organizat mineriadele pentru reprimarea opozantilor si ingroparea Ro!
    Prin rezolvarea dosarelor “privatizarilor frauduloase” se va constata ca ROMANIA A FOST JEFUITA CU SUTE DE MILIARDE DE DOLARI! CLASA POLITICA POSTCOMUNISM TREBUIE SA PLATEASCA PENTRU ESCROCHERIILE SI HOTIILE COMISE IN DETRIMENTUL POPORULUI ROMAN!
    UNDE IN LUME MAI EXISTA PESTE 1500 DE LEGI NECONSTITUTIONALE elaborate DE HOTI PENTRU HOTI SI C.C.R. sau AVOCATUL POPORULUI sa taca ca porcii in papusoi???
    Datoria țării a crescut de la ZERO IN 1990 la peste 100 de miliarde de euro, iar peste 4 milioane de romani au emigrat.
    De ce SI CUM s-a ajuns aici? Este poporul roman un popor de sinucigasi…???
    Numai o REVOLTA POPULARA GENERALA ca in Coreea de Sud intreprinsa in anii ’90 mai poate NORMALIZA viata publica si cea sociala din Ro. Atunci sud – coreenii au optat si au infaptuit o republica prezidentiala. I-au condamnat prin JUDECARE PUBLICA pe POLITICIENII, GUVERNANTII, DEMNITARII si pe cei cu FUNCTII PUBLICE vinovati de MAREA CORUPTIE intretinuta de acestia cateva decenii. Totodata au dispus si confiscarea averii acestora pana la rude de gradul doi.
    De atunci gradul de fericire al poporului sud coreean creste constant. HAIDETI ROMANI la REVOLTA POPULARA GENERALA cat mai avem oportunitatea necesara, adica cat mai avem si noi romanii TARA, sa inlocuim HAZNAUA sau TROACA POLITICA din Ro PLINA de ZOI, LATURI , GUNOAIE si REZIDUURI UMANE cu ELITE adevarate NATURALE si DEMNITATI umane de CARACTER si cu HAR DUNEZEESC care sa aduca fericirea mult asteptata si BINE meritata poporului roman. Ro din 1990 este capturata de MAFIOTI, BANDITI, TALHARI, etc si trebuie recuperata cat mai avem ce.
    Numai o diagnosticare profunda si riguroasa a cauzelor nocive existente in calea PROGRESULUI NATIEI ROMANE ne va conduce la ELABORAREA unor STRATEGII si PROGRAME eficiente DE DEZVOLTARE in interes general.
    UNDE SUNTETI VOI ADEVAR si DREPTATE PODOABE SFINTE ALE EXISTENTEI UMANITATII PT CA OCHII ROMANILOR PLANSI si TRISTI VOR SA VA VADA…???…

  3. Nelu Stiuca
    1.9.2017, 4:28 pm

    CELE MAI IMPORTANTE OPERATIUNI SUNT; DEPOLITIZAREA FUNCȚIILOR DE CONDUCERE ȘI DE-SECRETIZAREA TUTUROR H.G.-URILOR DE DUPĂ 90 ACOLO SE AFLĂ CHEIA DIN SPATELE NENOROCIRII ȚĂRII ĂSTEIA, ÎN CARE POLITICUL A FĂCUT PARTE-N-PARTE CU CEI DIN AFARĂ! ”LEGISLAŢIA SECRETĂ după care este condusă România, fără ca PUBLICUL să ŞTIE CEVA. Nimeni nu poate spune ce conţin aproape 500 de HOTĂRÂRI de GUVERN cu PUTERE de LEGE care au fost SECRETIZATE | DEZVĂLUIRI Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern. Foarte interesant este faptul că nici măcar unii demnitari înalţi din Executiv nu cunosc prevederile hotărârilor secrete luate de givernele din care ei au făcut parte. Codru Vrabie, unul dintre ONG-iștii cu stadii vechi, a observat, în urmă cu câțiva ani, faptul că multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. „Căutam un număr de HG și am văzut că precedentul lipsește. Am întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Niciodată nu am știut despre ce e vorba, chiar am devenit curios”, spune acesta. Ceea ce a descoperit Vrabie este „legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern care nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă.În 1990, cârmuire cu HG-uri clasificate-Spunea Andrei Zaharescu – ”Când ajungea în dezbatere un proiect clasificat, noi, funcționarii, ieșeam din sală.” Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului. Declasificarea se realizează printr-un act normativ de același nivel” , ni s-a precizat de la Biroul de Presă al Guvernului. Altfel spus, tot printr-o Hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează.”
    În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse”.„Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a mai transmis de la Palatul Victoria. Adoptarea unui astfel de HG pleacă cu proiectul. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către ile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a transmis de la Guvern. Adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie. Urmează analiza inițiativei în ședință. „Funcționarii ieșeau din sală și rămâneau doar miniștrii și premierul”, a rememorat procedura Andrei Zaharescu, fostul purtător de cuvânt de la Palatul Victoria.
    Să luăm pe rând GROPARII: 1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este una care nu a fost publicată. Numărul HG clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604: 1990=479 H.G. secrete; 1991=95 H.G. secrete; 1992=30H.G.secrete. 2. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat Numărul HG clasificate a fost de 70, iar în perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri (1993=29, 1994=69,1995=78, 1996=75, 1997=39, 1998=70, 1999=74) 3. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru perioada următoare, vârful a fost de 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (2000=66, 2001=39, 2002=56, 2003=97, 2004=88, 2005=39, 2006=27) 4. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c., a însumat 340 H.G.-uri secrete:2007=13, 2008=32, 2009=43, 2010=117, 2011=25, 2012=17, 2013=32, 2014=23, 2015=38) Destinatarul știe „secretul” Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei. Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, ne-a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul noii hotărâri care sigur a schimbat ceva în România, așa cum glumește fostul ministru cu care am vorbit, „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, ni s-a mai explicat de la Biroul de Presă al Executivului. Vânzarea Romtelecom, „ascunsă” Desecretizarea unor HGuri este o procedură destul de rară. „Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate. HG 947 din 2006, Conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.”

  4. Caliman I.Eugen consultant independent - dezvoltare industriala.
    2.9.2017, 6:37 pm

    1.Un fond national de investitii fara un proiect de tara este potrivit poate unei tari dezvoltate, pentru a accelera dezvoltarea sa industriala – high-teck si cu inalta valoare adaugata – mai ales ca lumea intra in a “patra revolutie industriala”.
    Un astfel de fond intr-o tara dezintegrata industrial si lipsita de economie nationala ca Romania, trebuia OBLIGATORIU sa fie parte a unui “proiect de tara”, cu obiective economice, industriale si agricole concrete, care sa prezinte indiciile si directia de utilizare investitionala nationala viitoare.Ce dezvoltare economica viitoare poate fi fara banci nationale puternice, fara societati nationale de asigurari?Ce anume vizeaza fondul sa dezvolte, fara un proiect national pe care sa-l sustina?
    2.In lipsa unui proiect de tara care sa prevada parcursul economic si industrial national pe diverse termene atit pentru “administrarea bugetara” cit si separat (dar conex) pentru “administrarea DEZVOLTARII INDUSTRIALE”, (careia-i este alocat fondul de investitii), lipseste orice logica investitionala si scara de prioritati investitionale.Din aceasta cauza, pina la constructia (sau adoptarea) proiectului de reindustrializare (propus de mine d-lui Dragnea), Fondul ramine unul fara finalitate in dezvoltarea Romaniei.Asa se intimpla intotdeauna in cazul lucrurilor facute pe JUMATATE, adica resurse financiare majore mobilizate fara proiectul economic care sa stabileasca directia de evolutie industriala a tarii, prioritatile investitionale cu nominalizarea de obiective, costuri, termene, aportul la dezvoltare si responsabilitati ministeriale concrete.Banii se vor cheltui dupa ureche si muschii (politici) ai celor care vor propune niste obiective economice inutile, minore sau fara efectul accelerarii dezvoltarii tarii…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

Victor Bratu

S-au găsit banii pentru viitoarea rectificare bugetară: Armata a cheltuit doar 8,15 % din bugetul de înzestrare

Situația drepturilor salariale din MApN a fost cea care, oficial, a provocat demisia ministrului Adrian Țuțuianu. Blocați în controversa disponibilităților financiare pentru plata soldelor,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română