Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

de Adrian N Ionescu | 6.8.2017 .

FOTO: bogleheads.org

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda listării la Bursa de Valori București (BVB) ale unor companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi București, Adminitrația Porturilor Maritime și altele.

Între timp, companiile menționate au fost incluse în proiectul de portofoliu al FSDI, colosul prin care statul va administra cele 27 de pachete de acțiuni pe care le-ar putea deține la tot atâtea companii, potrivit unui proiect de portofoliu neconfirmat oficial.

„Înstrăinarea de către FSDI, a unor acțiuni sau alte active aflate în proprietatea sa ori în proprietatea societăților în care FSDI deține capital, nu este supusă prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, precum și nici prevederilor Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare” – spune proiectul legii de înființare a FSDI, la Articolul 7.

Nici proiectul de lege de înființare și nici cel al actului constitutiv al FSDI nu pomenește nimic de bursă.

Iar renunțarea la listarea Hidroelectrica ar bloca unul din pașii pe care România speră an de an să-i facă pentru atragerea de investiții masive: ar amâna indefinit de mult promovarea pieței de capital românești de la statutul de piață periferică la statutul de piață emergentă. (detalii pricind contițiile de trecere la statutul de piață emergentă – cu beneficiile aferente – AICI-LINK). Atât BVB cât și investitorii mizează pe contribuția pe care prezența companiei la cota bursei ar avea-o la îndeplinirea unui criteriu esenţial de promovare: lichiditatea pieţei.

(Citiți și: ”Upgradarea finanțării economiei: Tranziția BVB de la piață de frontieră la piață emergentă: Ce măsuri presupune”)

Hidroelectrica

Hidroelectrica ar urma, toptuși să se listeze, potrivit unor declarații recente ale ministrului Toma Petcu, date în toiul unor schimbăr de conducere contestate de al doilea mare acționar al companiei, Fondul Proprietatea.

„Vom adopta cât de curând o Hotărâre de guvern prin care vom modifica un singur lucru: procentul de listare. Nu vom modifica metoda, se va modifica doar procentul de listare, în sensul că de la 15%, cât doreşte să listeze statul român, dorim doar 10%, pentru a vedea cum funcţionează în piaţă, cum se manifestă în piaţă Hidroelectrica ca şi companie listată şi să avem posibilitatea la un moment ales de stat să se listeze restul de 5%, pentru a maximiza banii care se iau din această listare”, a spus Toma Petcu.

Banii de pe listare vor intra în companie şi „ne interesează să vedem dacă putem să dezvoltăm noi capacităţi”, a adăugat ministrul Energiei, care aşteaptă concluziile consorţiului de listare ca să poată fi demarat IPO-ul.

Miza

Miza promovării în categoria piețelor emergente (de la cea actuală, de piață periferică) este intrarea României în vizorul marilor fonduri de investiții globale, ceea ce va crește cererea de acțiuni ale companiilor listate la București și respectiv creșterea valorii lor de piață.

Astfel, companiile româneşti ar avea acces la finanţări mai mari, la costuri mai reduse.

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Obţinerea statutului de piaţă amergentă este un obiectiv strategic pentru BVB, în condiţiile în care pe piaţa globală „este o competiție intensă pentru fonduri. Când România va fi upgradată vom avea acces la o dimensiune a fondurilor de circa 20-25 de ori mai mare”, declara în februarie Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB, pentru Cursdeguvernare.ro.

„România ar avea şanse să obţină statutul de piaţă emergentă în 2020, în contextul în care îndeplinește criteriile calitative, dar are nevoie de creșterea lichiditatii și de listarea Hidroelectrica”, potrivit lui Lucian Anghel. Oficialul BVB nu a dorit să comenteze draftul legii FSDI.

Companiile româneşti ar căpăta acces la miliarde de euro de care au nevoie pentru capitalizare, bani care o ocolesc acum din cauză că piața românească nu are statutul de piață de emergentă.

În prezent, BVB (şi implicit România) este clasificată ca piață de frontieră, mai ales din cauza lichidității reduse și a absenţei a cel puţin încă unui emitent mare de acţiuni. Agenția de clasificare FTSE Russell spune că piața de capital din România îndeplinește opt din cele nouă criterii ale FTSE Russell pentru a trece la categoria de piață emergentă, al noulea fiind unul dintre cele mai importante, lichiditatea pieţei.

„Listarea Hidroelectrica ar ajuta foarte mult piața să îndeplinească acel criteriu legat de free float” (acțiuni aflate în circulație liberă pe piață), spunea şi Jim Stewart, vicepreședintele Raiffeisen Bank, tot în februarie, la o conferinţă despre dezvoltarea pieţei româneşti.

La rândul său economistul-șef la BNR, Valentin Lazea, spunea că „listările unor companii private pe piața de capital nu sunt în măsură să asigure lichiditatea necesară pentru promovarea la statutul de piață emergentă. Este nevoie de companii de stat”.

FTSE Russell a inclus BVB pe lista de monitorizare (watchlist) în vederea promovării, dar marii investitori ai lumii se uită mai ales la clasificările MSCI, care are criterii mai aspre.

Listările recente ale MedLife şi Digi nu au adus progresele necesare.

Este nevoie ca bursa să aibă listate cel puțin trei companii cu câte o capitalizare bursieră de 1,26 miliarde dolari și cu un free-float de 630 milioane dolari, și care să aibă și un rulaj mediu zilnic de tranzacționare confortabil pentru a asigura ieșirea investitorilor în numai câteva zile.

(Citiți și: ”Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor”)

„Un adevăr nespus se referă la faptul că avem nişte criterii minime pe care companiile listate trebuie să le atingă, ca să conteze: aproape 1,3 miliarde dolari – dimensiunea companiei. Criteriul cel mai dificil de atins pentru noi este dimensiunea free-float-ului, care ar trebui să fie de peste 600 milioane dolari, respectiv 630 milioane. Acestea sunt criteriile minimale. Cuvântul cheie în evaluare este „depăşirea confortabilă” a criteriilor minime, la fel cum sunt criteriile de convergenţă nominală şi reală la aderarea la zona euro. Informal, acest „confortabil” ar însemna un minim 20% peste criteriile minime. Cam asta ar însemna informal upgradarea. Nu găsim nicăieri acest lucru”, mai spunea, în februarie, preşedintele BVB, referindu-se la nevoia ca Hidroelectrica să se listeze.

Consultaţi AICI – link, un proiect de portofoliu FSDI

Publicat la data de 6.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română