Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

de Adrian N Ionescu | 6.8.2017 .

FOTO: bogleheads.org

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda listării la Bursa de Valori București (BVB) ale unor companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi București, Adminitrația Porturilor Maritime și altele.

Între timp, companiile menționate au fost incluse în proiectul de portofoliu al FSDI, colosul prin care statul va administra cele 27 de pachete de acțiuni pe care le-ar putea deține la tot atâtea companii, potrivit unui proiect de portofoliu neconfirmat oficial.

„Înstrăinarea de către FSDI, a unor acțiuni sau alte active aflate în proprietatea sa ori în proprietatea societăților în care FSDI deține capital, nu este supusă prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, precum și nici prevederilor Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare” – spune proiectul legii de înființare a FSDI, la Articolul 7.

Nici proiectul de lege de înființare și nici cel al actului constitutiv al FSDI nu pomenește nimic de bursă.

Iar renunțarea la listarea Hidroelectrica ar bloca unul din pașii pe care România speră an de an să-i facă pentru atragerea de investiții masive: ar amâna indefinit de mult promovarea pieței de capital românești de la statutul de piață periferică la statutul de piață emergentă. (detalii pricind contițiile de trecere la statutul de piață emergentă – cu beneficiile aferente – AICI-LINK). Atât BVB cât și investitorii mizează pe contribuția pe care prezența companiei la cota bursei ar avea-o la îndeplinirea unui criteriu esenţial de promovare: lichiditatea pieţei.

(Citiți și: ”Upgradarea finanțării economiei: Tranziția BVB de la piață de frontieră la piață emergentă: Ce măsuri presupune”)

Hidroelectrica

Hidroelectrica ar urma, toptuși să se listeze, potrivit unor declarații recente ale ministrului Toma Petcu, date în toiul unor schimbăr de conducere contestate de al doilea mare acționar al companiei, Fondul Proprietatea.

„Vom adopta cât de curând o Hotărâre de guvern prin care vom modifica un singur lucru: procentul de listare. Nu vom modifica metoda, se va modifica doar procentul de listare, în sensul că de la 15%, cât doreşte să listeze statul român, dorim doar 10%, pentru a vedea cum funcţionează în piaţă, cum se manifestă în piaţă Hidroelectrica ca şi companie listată şi să avem posibilitatea la un moment ales de stat să se listeze restul de 5%, pentru a maximiza banii care se iau din această listare”, a spus Toma Petcu.

Banii de pe listare vor intra în companie şi „ne interesează să vedem dacă putem să dezvoltăm noi capacităţi”, a adăugat ministrul Energiei, care aşteaptă concluziile consorţiului de listare ca să poată fi demarat IPO-ul.

Miza

Miza promovării în categoria piețelor emergente (de la cea actuală, de piață periferică) este intrarea României în vizorul marilor fonduri de investiții globale, ceea ce va crește cererea de acțiuni ale companiilor listate la București și respectiv creșterea valorii lor de piață.

Astfel, companiile româneşti ar avea acces la finanţări mai mari, la costuri mai reduse.

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Obţinerea statutului de piaţă amergentă este un obiectiv strategic pentru BVB, în condiţiile în care pe piaţa globală „este o competiție intensă pentru fonduri. Când România va fi upgradată vom avea acces la o dimensiune a fondurilor de circa 20-25 de ori mai mare”, declara în februarie Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB, pentru Cursdeguvernare.ro.

„România ar avea şanse să obţină statutul de piaţă emergentă în 2020, în contextul în care îndeplinește criteriile calitative, dar are nevoie de creșterea lichiditatii și de listarea Hidroelectrica”, potrivit lui Lucian Anghel. Oficialul BVB nu a dorit să comenteze draftul legii FSDI.

Companiile româneşti ar căpăta acces la miliarde de euro de care au nevoie pentru capitalizare, bani care o ocolesc acum din cauză că piața românească nu are statutul de piață de emergentă.

În prezent, BVB (şi implicit România) este clasificată ca piață de frontieră, mai ales din cauza lichidității reduse și a absenţei a cel puţin încă unui emitent mare de acţiuni. Agenția de clasificare FTSE Russell spune că piața de capital din România îndeplinește opt din cele nouă criterii ale FTSE Russell pentru a trece la categoria de piață emergentă, al noulea fiind unul dintre cele mai importante, lichiditatea pieţei.

„Listarea Hidroelectrica ar ajuta foarte mult piața să îndeplinească acel criteriu legat de free float” (acțiuni aflate în circulație liberă pe piață), spunea şi Jim Stewart, vicepreședintele Raiffeisen Bank, tot în februarie, la o conferinţă despre dezvoltarea pieţei româneşti.

La rândul său economistul-șef la BNR, Valentin Lazea, spunea că „listările unor companii private pe piața de capital nu sunt în măsură să asigure lichiditatea necesară pentru promovarea la statutul de piață emergentă. Este nevoie de companii de stat”.

FTSE Russell a inclus BVB pe lista de monitorizare (watchlist) în vederea promovării, dar marii investitori ai lumii se uită mai ales la clasificările MSCI, care are criterii mai aspre.

Listările recente ale MedLife şi Digi nu au adus progresele necesare.

Este nevoie ca bursa să aibă listate cel puțin trei companii cu câte o capitalizare bursieră de 1,26 miliarde dolari și cu un free-float de 630 milioane dolari, și care să aibă și un rulaj mediu zilnic de tranzacționare confortabil pentru a asigura ieșirea investitorilor în numai câteva zile.

(Citiți și: ”Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor”)

„Un adevăr nespus se referă la faptul că avem nişte criterii minime pe care companiile listate trebuie să le atingă, ca să conteze: aproape 1,3 miliarde dolari – dimensiunea companiei. Criteriul cel mai dificil de atins pentru noi este dimensiunea free-float-ului, care ar trebui să fie de peste 600 milioane dolari, respectiv 630 milioane. Acestea sunt criteriile minimale. Cuvântul cheie în evaluare este „depăşirea confortabilă” a criteriilor minime, la fel cum sunt criteriile de convergenţă nominală şi reală la aderarea la zona euro. Informal, acest „confortabil” ar însemna un minim 20% peste criteriile minime. Cam asta ar însemna informal upgradarea. Nu găsim nicăieri acest lucru”, mai spunea, în februarie, preşedintele BVB, referindu-se la nevoia ca Hidroelectrica să se listeze.

Consultaţi AICI – link, un proiect de portofoliu FSDI

Publicat la data de 6.8.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română