Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Chestiunea

Document / Unde sunt banii pe care guvernul încearcă să-i stoarcă din privat: 36% din datorii sunt la companiile de stat. Și la PSD

Un număr de 10 companii de stat sau ale administrației  însumează peste 36% din totalul contribuțiilor sociale restante înregistrate la 30 septembrie 2017. Datele apar… Mai mult

10.11.2017

Chestiunea

Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația

Echilibrele macroeconomice suferă o deteriorare semnificativă ca urmare a politicii prociclice guvernamentale de stimulare a consumului. Politica prociclică a dus la creşterea deficitului comercial şi… Mai mult

09.11.2017

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

de Adrian N Ionescu 6.8.2017

FOTO: bogleheads.org

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda listării la Bursa de Valori București (BVB) ale unor companii precum Hidroelectrica, Aeroporturi București, Adminitrația Porturilor Maritime și altele.

Între timp, companiile menționate au fost incluse în proiectul de portofoliu al FSDI, colosul prin care statul va administra cele 27 de pachete de acțiuni pe care le-ar putea deține la tot atâtea companii, potrivit unui proiect de portofoliu neconfirmat oficial.

„Înstrăinarea de către FSDI, a unor acțiuni sau alte active aflate în proprietatea sa ori în proprietatea societăților în care FSDI deține capital, nu este supusă prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, precum și nici prevederilor Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare” – spune proiectul legii de înființare a FSDI, la Articolul 7.

Nici proiectul de lege de înființare și nici cel al actului constitutiv al FSDI nu pomenește nimic de bursă.

Iar renunțarea la listarea Hidroelectrica ar bloca unul din pașii pe care România speră an de an să-i facă pentru atragerea de investiții masive: ar amâna indefinit de mult promovarea pieței de capital românești de la statutul de piață periferică la statutul de piață emergentă. (detalii pricind contițiile de trecere la statutul de piață emergentă – cu beneficiile aferente – AICI-LINK). Atât BVB cât și investitorii mizează pe contribuția pe care prezența companiei la cota bursei ar avea-o la îndeplinirea unui criteriu esenţial de promovare: lichiditatea pieţei.

(Citiți și: ”Upgradarea finanțării economiei: Tranziția BVB de la piață de frontieră la piață emergentă: Ce măsuri presupune”)

Hidroelectrica

Hidroelectrica ar urma, toptuși să se listeze, potrivit unor declarații recente ale ministrului Toma Petcu, date în toiul unor schimbăr de conducere contestate de al doilea mare acționar al companiei, Fondul Proprietatea.

„Vom adopta cât de curând o Hotărâre de guvern prin care vom modifica un singur lucru: procentul de listare. Nu vom modifica metoda, se va modifica doar procentul de listare, în sensul că de la 15%, cât doreşte să listeze statul român, dorim doar 10%, pentru a vedea cum funcţionează în piaţă, cum se manifestă în piaţă Hidroelectrica ca şi companie listată şi să avem posibilitatea la un moment ales de stat să se listeze restul de 5%, pentru a maximiza banii care se iau din această listare”, a spus Toma Petcu.

Banii de pe listare vor intra în companie şi „ne interesează să vedem dacă putem să dezvoltăm noi capacităţi”, a adăugat ministrul Energiei, care aşteaptă concluziile consorţiului de listare ca să poată fi demarat IPO-ul.

Miza

Miza promovării în categoria piețelor emergente (de la cea actuală, de piață periferică) este intrarea României în vizorul marilor fonduri de investiții globale, ceea ce va crește cererea de acțiuni ale companiilor listate la București și respectiv creșterea valorii lor de piață.

Astfel, companiile româneşti ar avea acces la finanţări mai mari, la costuri mai reduse.

Lucian Anghel, preşedintele BVB

Obţinerea statutului de piaţă amergentă este un obiectiv strategic pentru BVB, în condiţiile în care pe piaţa globală „este o competiție intensă pentru fonduri. Când România va fi upgradată vom avea acces la o dimensiune a fondurilor de circa 20-25 de ori mai mare”, declara în februarie Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB, pentru Cursdeguvernare.ro.

„România ar avea şanse să obţină statutul de piaţă emergentă în 2020, în contextul în care îndeplinește criteriile calitative, dar are nevoie de creșterea lichiditatii și de listarea Hidroelectrica”, potrivit lui Lucian Anghel. Oficialul BVB nu a dorit să comenteze draftul legii FSDI.

Companiile româneşti ar căpăta acces la miliarde de euro de care au nevoie pentru capitalizare, bani care o ocolesc acum din cauză că piața românească nu are statutul de piață de emergentă.

În prezent, BVB (şi implicit România) este clasificată ca piață de frontieră, mai ales din cauza lichidității reduse și a absenţei a cel puţin încă unui emitent mare de acţiuni. Agenția de clasificare FTSE Russell spune că piața de capital din România îndeplinește opt din cele nouă criterii ale FTSE Russell pentru a trece la categoria de piață emergentă, al noulea fiind unul dintre cele mai importante, lichiditatea pieţei.

„Listarea Hidroelectrica ar ajuta foarte mult piața să îndeplinească acel criteriu legat de free float” (acțiuni aflate în circulație liberă pe piață), spunea şi Jim Stewart, vicepreședintele Raiffeisen Bank, tot în februarie, la o conferinţă despre dezvoltarea pieţei româneşti.

La rândul său economistul-șef la BNR, Valentin Lazea, spunea că „listările unor companii private pe piața de capital nu sunt în măsură să asigure lichiditatea necesară pentru promovarea la statutul de piață emergentă. Este nevoie de companii de stat”.

FTSE Russell a inclus BVB pe lista de monitorizare (watchlist) în vederea promovării, dar marii investitori ai lumii se uită mai ales la clasificările MSCI, care are criterii mai aspre.

Listările recente ale MedLife şi Digi nu au adus progresele necesare.

Este nevoie ca bursa să aibă listate cel puțin trei companii cu câte o capitalizare bursieră de 1,26 miliarde dolari și cu un free-float de 630 milioane dolari, și care să aibă și un rulaj mediu zilnic de tranzacționare confortabil pentru a asigura ieșirea investitorilor în numai câteva zile.

(Citiți și: ”Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor”)

„Un adevăr nespus se referă la faptul că avem nişte criterii minime pe care companiile listate trebuie să le atingă, ca să conteze: aproape 1,3 miliarde dolari – dimensiunea companiei. Criteriul cel mai dificil de atins pentru noi este dimensiunea free-float-ului, care ar trebui să fie de peste 600 milioane dolari, respectiv 630 milioane. Acestea sunt criteriile minimale. Cuvântul cheie în evaluare este „depăşirea confortabilă” a criteriilor minime, la fel cum sunt criteriile de convergenţă nominală şi reală la aderarea la zona euro. Informal, acest „confortabil” ar însemna un minim 20% peste criteriile minime. Cam asta ar însemna informal upgradarea. Nu găsim nicăieri acest lucru”, mai spunea, în februarie, preşedintele BVB, referindu-se la nevoia ca Hidroelectrica să se listeze.

Consultaţi AICI – link, un proiect de portofoliu FSDI

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.8.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Alianță a Opoziției cu mișcările civice, pentru a opri tăvălugul anti-justiție

Vladimir Ionescu

Fostul premier Dacian Cioloș, președintele PNL, Ludovic Orban, cel președintele USR, Dan Barna, s-au întâlnit duminică după-amiază cu reprezentanții mai multor ONG-uri și asociații civice, pentru a… Mai mult

Stiri

Proteste antiguvernamentale de amploare în toată țara – zeci de mii de demontranți protestează față de schimbările din Justiție

Razvan Diaconu

Peste 10.000 de persoane erau adunate duminică seară, la ora 20,00, în faţa Guvernului,  la noile proteste faţă de modificarea legilor justiţiei. Întrucât numărul protestatarilor… Mai mult

Stiri

Cum s-a asigurat Ministerul Finanțelor că întârzierea plății contribuțiilor poate avea caracter penal

Vladimir Ionescu

Ministerul de Finanțe a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță ce stabilește că neplata către buget, cu intenție, a impozitelor și contribuțiilor supuse… Mai mult

Stiri

Miniștrii de externe UE prezintă luni cele 17 proiecte comune de apărare europeană

Victor Bratu

Miniștrii de Externe ai statelor membre UE vor anunța luni o listă a proiectelor comune pe care le doresc implementate în cadrul noii strategii de… Mai mult

Stiri

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020

Razvan Diaconu

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocați programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condițiile în care state precum Bulgaria și Polonia au… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș: Din Platforma România 100 se va desprinde un partid

Victor Bratu

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat duminică, la o reuniune a Platformei România 100, că din această organizație pe care o conduce se va desprinde… Mai mult

Stiri

Tudorel Toader, invitat de Comisia de la Veneţia să prezinte modificările aduse legilor justiţiei

Razvan Diaconu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, anunţă, într-un scurt mesaj pe Facebook, că a prezentat sâmbătă Comisiei de la Veneţia, în cadrul unei sesiuni de lucru, modificările… Mai mult