marți

26 martie, 2024

2 noiembrie, 2015

ponta opreaFondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, unul dintre cele mai netransparente şi discreţionare fonduri la îndemâna premierului, a fost „alimentat” anul acesta cu peste un miliard de lei, din care au fost cheltuiţi până la ora actuală în jur de 155 de milioane de lei: cea mai mare alocare s-a făcut la final de an.

În Legea bugetului – 135 de mii de euro. Alocările peste an – 240 de milioane

Guvernul a folosit în acest an un subterfugiu : în Legea bugetului trecută prin Parlament a prevăzut o sumă neobișnuit de mică, de doar câteva sute de mii de euro pentru fondul de rezervă aflat la dispoziție, iar celelate alocări – șocant de mari – până la sute de milioane de euro, au fost decise în funcție de necesități lipsite de orice transparență.

Dacă la începutul anului, fondul de rezervă beneficia, potrivit Legii bugetului (structura poate fi consultată AICI), de modesta sumă de 594.000 (cincisutenouăzecișipatru mii) de lei, în urma celor două rectificări bugetare, sumele pe care Guvernul le poate aloca ministerelor sau autorităţilor locale printr-o simplă hotărâre au fost suplimentate cu 1,055 miliarde de lei.
Mai exact, la prima rectificare s-au dat 150 de milioane de lei, iar la a doua, care a fost aprobată de Guvern, dar nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, alte 905,7 milioane de lei, cu doar două luni înainte de finalul anului.


Mai multe instituţii, printre care Curtea de Conturi şi Consiliul Fiscal, au avertizat asupra faptului că legislaţia care reglementează felul în care pot fi alocaţi banii din acest fond este deficitară. Banii pot fi daţi pentru cheltuieli „urgente sau neprevăzute”, fără a se preciza ce tipuri de cheltuieli se încadrează în aceste categorii, iar alocările se fac prin hotărâre de guvern, adică fără să existe un control parlamentar, cum se întâmplă cu legea bugetului. 

Folosire timidă în primele 10 luni ale anului, alimentare masivă pentru ultimele 2 luni

Anul acesta, Guvernul a scos din fondurile de rezervă aflate la dispoziţia sa suma de 154,7 milioane de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza Hotărârilor de guvern din acest an. Cea mai mare parte a banilor au fost alocaţi Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. Administraţia a primit până acum 117 milioane de lei pentru achiziţia de apă grea şi de octoxid de uraniu.

Sume suplimentare au primit şi administraţiile publice locale. În iunie, Guvernul le-a transferat din fondul de rezervă 25,8 milioane de lei pentru plata unor cheltuieli curente şi de capital. În total, zece judeţe au beneficiat de fonduri suplimentare, cei mai mulţi bani fiind alocaţi judeţului Teleorman, respectiv 13,4 milioane de lei.

În tabelul de mai jos puteţi consulta toate HG-urile prin care au fost suplimentate bugetele unor ordinatori de credite din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

fondul de rezerva
Sursa: Camera Deputaţilor

Ultima rectificare: triplarea fondului inițial pentru ultimele 2 luni din an. Consiliul Fiscal: modificare surprinzătoare


Majorarea alocărilor fondurilor de rezervă la cea de-a doua rectificare bugetară a fost pusă sub semnul întrebării de către Consiliul Fiscal.

Specialiştii notează că, de obicei, fondul este alimentat din sumele rămase necheltuite de ministere sau alţi ordonatori de credite, sume care sunt apoi redistribuite unor alţi ordonatori pentru cheltuieli „urgente sau neprevăzute”.

Această modificare apare drept surprinzătoare în condițiile în care în anii trecuți sumele cheltuite prin intermediul fondului de rezervă nu erau neapărat cele stabilite cu ocazia iterațiilor succesive ale BGC, sursele de alimentare ale acestuia fiind reprezentate de sumele rămase necheltuite la nivelul unor ordonatori de credite„, se arată în opinia Consiliului.

De altfel, Consiliul Fiscal a realizat mai multe analize cu privire la modul de utilizare a acestor bani, arătând „lipsa de transparenţă a alocărilor din acest fond, inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor care pot fi finanțate din fondul de rezervă bugetară, lipsa unui control din partea Parlamentului sau a altei instituții cu privire la modalitatea de cheltuire a banilor„.

Anul trecut, alocările din fondul de rezervă s-au ridicat la 1,75 de miliarde de lei, în creştere cu 84,2% faţă de 2013, reiese din calculele Consiliului.

nr hot

Curtea de Conturi: Fondul nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost creat

Curtea de Conturi nota, într-un raport publicat la începutul anului, că sumele din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului sunt primite de ordonatorii de credit fără a exista obligaţia de a fi rambursare şi fără a exista un control din partea Ministerului Finanţelor Publice privind atingerea obiectivului final prevăzut în actul normativ prin care au fost alocate.

Lipsa de transparenţă este dată de faptul că:

  • Fondul de rezervă bugetară şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează prin hotărâri ale Guvernului.

„Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost creat, alocările realizându-se fără criterii transparente, acest fond reprezentând de fapt o modalitate de a suplimenta bugetele unor ordonatori de credite fără a fi nevoie de aprobarea Parlamentului, funcţionând practic ca un buget paralel fără control parlamentar”, avertizează Curtea de Conturi.

  • Dacă în cazul fondului de intervenţie la dispoziţia Guvernului (alimentat din fondul de rezervă bugetară), scopul cheltuielilor este clar definit ca fiind acela de „înlăturare a efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate”, în cazul fondului de rezervă bugetară, exprimarea din lege este vagă, sintagma fiind de finanţare a unor „cheltuieli urgente sau neprevăzute”.

Mai mult, o parte dintre alocările din fondul de rezervă au fost realizate prin derogări de la diferite legi.

Practica internaţională

În practica internațională, bugetele naționale includ un fond de rezervă al cărui nivel este limitat, aflându-se de regulă, între 1% și 3% din cheltuielile publice totale, nivelul acestuia fiind stabilit de Parlamentele naționale care sunt informate periodic de către guvern cu privire la utilizarea fondului, dimensiunea și destinația cheltuielilor angajate din acesta, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.

  • În Marea Britanie, utilizarea fondului de rezervă este reglementată prin intermediul United Kingdom’s Contingency Fund Act 1974, iar nivelul acestuia este limitat la 2% din cheltuielile publice înregistrate în anul precedent.
  • În Spania, sunt definite în mod explicit tipurile de cheltuieli care pot fi accesate din fondul de rezervă. Printre care se numără cheltuielile de personal, serviciul datoriei, transferurile și cheltuielile de investiții; fondul de rezervă nu poate să depășească 2% din cheltuielile publice totale.
  • În Suedia se stabilește anual o sumă fixă pentru cheltuielile care pot fi accesate din acest fond.
  • În Danemarca există o lege care reglementează accesarea fondului de rezervă.
  • În țările nordice – Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia -sunt definite explicit tipurile de cheltuieli care pot fi angajate din acest fond, precum și condițiile privind raportarea ex-post către Parlament.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. He, he…ce fraier şi primul-ministru ăsta…dacă fondul de rezervă ar fi fost propus prin proiect şi aprobat de Parlament prin Legea bugetului în sumă de numai un leu, acum am fi vorbit, nu de cîteva mii de ori, ci de peste un miliard de ori mai mare ca în Legea bugetului, un adevărat record care nu ar fi putut fi depăşit prea repede…şi uitîndu-ne la sumele antecesorilor săi avute în Fond, putem spune că e de două ori mai fraier…iar dacă ne mai gîndim (apropo: mai are rost?) şi la dimensiunea PIB-urilor, respectiv a totalurilor bugetelor avute la dispoziţie: e fraier rău de tot!…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. He, he…ce fraier şi primul-ministru ăsta…dacă fondul de rezervă ar fi fost propus prin proiect şi aprobat de Parlament prin Legea bugetului în sumă de numai un leu, acum am fi vorbit, nu de cîteva mii de ori, ci de peste un miliard de ori mai mare ca în Legea bugetului, un adevărat record care nu ar fi putut fi depăşit prea repede…şi uitîndu-ne la sumele antecesorilor săi avute în Fond, putem spune că e de două ori mai fraier…iar dacă ne mai gîndim (apropo: mai are rost?) şi la dimensiunea PIB-urilor, respectiv a totalurilor bugetelor avute la dispoziţie: e fraier rău de tot!…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: