Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României o „revizuire cuprinzătoare a sistemului fiscal”, potrivit raportului anual pe 2018 al instituției.
Recomandarea a fost emisă în contextul nevoii de concentrare a politicii fiscale pe îmbunătăţirea eficienţei acesteia, „pentru a susţine consolidarea şi (respectiv) îmbunătăţirea structurii bugetului”, prin:
- Eficienţa colectării veniturilor, prin „raţionalizarea exceptărilor şi reforma administraţiei fiscale, mai ales în cazul TVA”.
FMI a insistat, inevitabil, în privinţa priorităţii refacerii infrastructurii IT a sistemului fiscal, „îmbătrânită şi fragilă” , în contextul în care finanțarea aprobată încă din 2013 de Banca Mondială în acest scop NU a dus la reformele necesare.
- Eficienţa cheltuielilor, mai ales a proiectelor de mari investiţii, care „ar trebui întărită şi reflectată în bugetele anuale”;
- Eficienţa sporită a absorbţiei fondurilor europene, „mai ales pentru proiectele de infrastructură majore”.
În plus, „structura organizațională a ANAF are nevoie să fie îmbunătățită pentru a produce reforme, simplificând legea și procedurile”, mai spune raportul FMI.
Totodată, FMI recomandă respectarea Legii responsabilităţii fiscale, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. Opinia Consiliului Fiscal, care a observat marile lacune în această privinţă, „ar trebui mai bine integrată în procesul construirii bugetului” (de stat).
FMI estimează un deficit bugetar de 3,6% din PIB pentru 2018 și atrage atenția că sunt necesare măsuri de echilibrare (creșteri de venituri sau reduceri de cheltuieli) echivalente cu 0,6% din PIB.
Aşa se facă că ţintirea actuală a unui deficit bugetar la limita maximă de 3% „nu este suficient susţinută de măsuri fiscale”, ceea ce face mai potrivită o ţintă de 2% a deficitului bugetar, în concordanţă cu poziţia în care se situează economia pe curba ciclului de creştere, potrivit raportului citat.
Tabloul indicatorilor macroeconomici româneşti arată astfel:
FMI mai propune, printre altele, următoarele măsuri posibile de consolidare fiscală :
- amânarea sau implementarea graduală a majorării punctului de pensie – cu impact de 0,3% din PIB (cash)
- reprioritizarea cheltuielilor actuale (de exemplu sistemul de achiziții centralizate anunțat intre timp de Ministerul Finanțelor) – impact 0,2% din PIB
- eficientizarea colectării veniturilor statului și extinderea bazei de impozitare – impact 0,1% din PIB
- raționalizarea rezervei de 10% din cheltuieli, constituită la nivelul fiecărui minister – impact 0,5% din PIB
- alte măsuri (de exemplu accelerarea atragerii de fonduri UE) – impact 0,5% din PIB
FMI recomandă şi „clarificarea modificărilor potenţiale al Pilonului 2 al sistemului de pensii (administrate privat) pentru a elimina incertitudinea”.
Riscul „supraîncălzirii”
Recomandarea FMI ca Guvernul să țintească un deficit bugetar de 2% anul acesta și de 1,5% în 2019, vine pe fondul riscului de supraîncălzire a economiei.
Creșterea rapidă a inflației, ca și cea a deficitului bugetar şi a celui de cont curent, faptul că investiţiile au rămas în urma consumului, iar absorbţia de fonduri europene este slabă sunt tot atâtea „semne de supraîncălzire a economiei”, faţă de care conducerea FMI şi-a exprimat „îngrijorarea”.
În aceste condiții, economia ar face față cu maimari dificultăți unor eventuale „șocuri adverse” din exterior.
În plus, „există riscul ca traiectoria actuală a politicilor să crească volatilitatea macroeconomică, să submineze capacitatea de a rezista la eventualele şocuri adverse şi, în cele din urmă, să încetinească convergenţa către ţările avansate ale UE”.
