FMI a emis miercuri cel mai detaliat avertisment privind problemele financiare care se amplifică pe piețele emergente anul acesta, apreciind că unele state trebuie să-și înăsprească politica monetară și să realizeze reforme economice structurale, transmite Dow Jones Newswires, citat de AGERPRES.
Deși a observat o creștere periculoasă a inflației în statele în curs de dezvoltare, FMI a avertizat Europa că se confruntă cu riscuri din cauza fenomenului invers – deflația. Potrivit economiștilor, deflația- scăderea cronică a prețurilor- afectează întreaga economie deoarece consumatorii evită să facă achiziții în așteptarea unor noi reduceri de prețuri. Acest lucru afectează cererea și forțează companiile să-și reducă cheltuielile și angajările, creând astfel un efect în spirală.
Estimările generale ale FMI privind evoluția economiei mondiale în acest an rămân neschimbate, se arată într-un raport pregătit pentru reuniunea G20 (grupul celor mai mari economii ale lumii), care va avea loc în Australia, în perioada 22-23 februarie.
Săptămâna trecută, președintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, Mark Mobius, a dat asigurări că retragerile masive de capital, care au dus la cel mai slab început de an pentru piețele bursiere din statele emergente, se apropie de final, deoarece prețul activelor începe să arate atractiv.
”Suntem aproape de punctul în care oamenii încep să spună că prețul activelor începe să arate destul de bine”, a afirmat Mark Mobius, care supraveghează active de peste 50 miliarde de dolari pe piețele emergente, la Templeton Emerging Markets.
Perspectiva lui Mobius, care face investiții pe piețele emergente de peste 40 de ani, este diferită de cea a lui Jim O’Neill, creatorul sintagmei BRIC pentru principalele patru mari economii în curs de dezvoltare, care a declarat recent că turbulențele au creat oportunități de cumpărare.
Retragerea capitalurilor
În ultimele săptămâni, investitorii au retras peste 12 miliarde de dolari din fondurile de equity din statele emergente, cele mai semnificative ieșiri de capital din ianuarie 2008, susțin analiștii de la Morgan Stanley, care citează datele EPFR Global.
Mark Mobius a găsit oportunități de cumpărare pe piețele de frontieră, pe cele care sunt prea mici sau prea puțin dezvoltate pentru a fi incluse în indicii piețelor emergente.
Templeton Emerging Markets Group a efectuat investiții în companii din Africa, inclusiv Kenya și Nigeria, estimând că avansul acestora va fi mai puțin afectat de turbulențele din economiile mai mari.
Și președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunțat recent că BCE va urmări cu atenție evoluțiile de pe piețele emergente, care ar putea afecta redresarea zonei euro.
Deprecierea monedelor și cererea mai slabă pe piețele emergente riscă să se adauge presiunilor inflaționiste din zona euro, care are o expunere mai mare pe aceste piețe decât SUA și Japonia.
Turbulențele s-au amplificat, după ce Rezerva Federală a Statelor Unite a anunțat că va reduce în februarie ritmul achiziționării de obligațiuni pentru a doua lună consecutiv, pe fondul nivelului scăzut al ratei șomajului și al evoluției solide a economiei americane.
Achizițiile de obligațiuni derulate de Fed se împart astfel: 35 de miliarde de dolari pentru bonuri de Trezorerie și 30 de miliarde de dolari pentru titluri cu garanții imobiliare.
După ședința de politică monetară din 31 ianuarie, Fed a anunțat că va reduce cu aproximativ zece miliarde de dolari pe lună programul de achiziționare de obligațiuni, destinat stimulării activității economice și menținerii unei rate scăzute a dobânzilor.
Decizia Fed privind reducerea achiziționării de obligațiuni pentru a doua lună consecutiv vine în pofida turbulențelor de pe piețele emergente, afectate de perspectiva majorării ratelor dobânzilor pe plan mondial.
Reacțiile țărilor emergente
Băncile centrale din India, Argentina, Rusia, Turcia și Africa de Sud au decis fie să majoreze agresiv dobânda de bază, fie să controleze achizițiile de valută sau să injecteze lichidități pe piață, în ideea de a frâna fenomenul de fugă a capitalurilor, care a condus la deprecierea monedelor lor în ultimele luni.
Cea mai recentă decizie a venit de la Banca Centrală a Africii de Sud care a majorat dobânda repo cu 50 de puncte de bază, până la 5,5%, în condițiile în care moneda națională (rand-ul) este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani.
Anterior, Banca Centrală a Turciei a majorat puternic dobânda de politică monetară până la 10%, de la 4,4%, în încercarea de a opri deprecierea lirei în raport cu dolarul și moneda euro. Însă, toate aceste măsuri adoptate de băncile centrale nu au avut decât un efect temporar, rubla rusească reluându-și scăderea, iar lira turcească a revenit la nivelul la care era înainte de anunțarea majorării dobânzii de bază.
Începând din vara anului trecut, investitorii renunță masiv la monedele emergente, spre care s-au orientat anterior în încercarea de a absorbi o parte din lichiditățile în exces injectate de Rezerva Federală americană (Fed) pentru a susține economia SUA.
Perspectiva reducerii injecțiilor masive de lichidități ale Fed a declanșat o degringoladă în rândul monedelor emergente, tendința accelerându-se la sfârșitul lui 2013, când oficialii Fed au confirmat că o primă reducere de la 85 la 75 de miliarde de dolari a achizițiilor de active va fi pusă în aplicare în luna ianuarie 2014.
