Deficitul bugetar de anul viitor, estimat de Comisia Europeană la 3,8% din PIB (metodologie ESA), va plasa traiectoria datoriei publice a României pe o pantă ascendentă abruptă, fiind unul dintre cele două riscuri majore la adresa stabilității economice identificate de delegația Fondului Monetar Internațional (FMI).
Pentru a nu reversa progresele făcute de România în ceea ce privește echilibrarea finanțelor publice, FMI recomandă amânarea prevederilor de relaxare fiscală prevăzute a intra în vigoare începând cu 2017, potrivit formei actuale a Codului Fiscal.
Amânarea măsurilor în cauză, printre care se numără reducerea TVA la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanți sau a taxei pe construcțiile speciale, ar permite reducerea deficitului la 2% din PIB (pe metodologie cash) și ar acomoda și constituirea unor economii bugetare care să poată fi folosite fie pentru ”zile negre”, fie pentru cheltuielie de ”calitate”(în educație, sănătate sau pentru a acomoda impactul legii salarizării unitare din sectorul bugetar), a explicat luni, șeful misiunii FMI, Reza Baqir (foto stânga).
”Anul viitor, pentru a atinge ținta de deficit de 2% din PIB, unul dintre cele mai bune moduri este, în opinia noastră, amânarea acele prevederi ale Codului Fiscal care ar urma să intre în vigoare în 2017 și mă refer în special la reducerea TVA și a accizelor.
Când creșterea consumului este puternică, nu există o nevoie de a acorda alte facilități fiscale ci de a economisi pentru momentele în care mersul economiei se va schimba.
Amânarea prevedilor Codului Fiscal ar genera, în opinia noastră, economii de circa trei sferturi de punct procentual din PIB.
Este important de menționat că aceste economii pot fi folosite pentru două lucruri: pentru reducerea deficitului, dar și pentru a fi folosite pentru alte cheltuieli mai valoroase precum educație sau sănătate, unde există o nevoie sau pentru salarizarea unitară”, a declarat Reza Baqir, în cadrul unei conferințe de presă găzduită de Banca Națională a României (BNR).
Șeful misiunii FMI în România a precizat că în opinia Fondului există două mari riscuri la adresa stabilității economice și financiare, riscuri care ar putea duce la reversarea ajustărilor făcute de România în ultimii ani:
evoluția deficitului bugetar și legea dării în plată, care ar putea avea efecte nedorite la nivelul sectorului financiar.
”Dacă nu vor fi luate măsuri, deficitul fiscal de anul viitor va depăși, potrivit evaluărilor misiunii, ținta autorităților. Există un risc că alte măsuri de creștere a deficitului să fie adoptate într-un an electoral, măsuri care ar pune datoria publică pe o traiectorie în sus mai abruptă.
A doua zonă care ne îngrijorează este sectorul financiar. Recentele inițiative, cum ar fi actuala formă a legii dării în plată, conțin dispoziții care ar amenința dreptul la proprietatea privată, ar submina încrederea investitorilor și ar îngreuna accesul la credite pentru companiile și gospodăriile din România. Există moduri mai bune de a-i sprijiniii pe debitorii supraîndatorați”, a explicat Reza Baqir.
FMI prognozează o creștere economică de 4,2% din PIB pentru acest an, respectiv de 3,6% din PIB în 2017.
Reza Baqir a precizat că o politică fiscală adecvată ar trebui să fie anti-ciclică (statul să ofere stimulente fiscale atunci când economia scade, pentru a impulsiona mediul de afaceri sau viceversa) și să ducă la scăderea datoriei publice, criterii pe care actualele măsuri din Codul Fiscal nu le îndeplinește, scenariu care pune presiune pe datoria publică.
Din calculele FMI reiese că un deficit de 1,5% din PIB (cash) ar fi de natură să ducă la scăderea datoriei publice, iar această țintă ar putea fi atinsă până în 2018, prin reducerea deficitului cu 0,5 puncte procentuale din PIB în fiecare an.
”Un deficit de 1,5% din PIB pe metodologie cash ar pune evoluția datoriei publice pe o traiectorie în scădere și ar permite constituirea unor buffere care să fie folosite când e nevoie. În al doilea rând reduce vulnerabilitatea statului (…) În opinia noastră, o ajustare graduală a deficitului, către 1,5% din PIB, ar atinge acest scop. Recomandarea noastră este un deficit pe cash de 2,5% din PIB anul acesta, care să coboare la 2% din PIB anul viitor, respectiv cu jumătate de punct procentuale din PIB, iar pasul următor ar fi reducerea la 1,5% din PIB în 2018”, a arătat șeful misiunii FMI.
FMI: Am vorbit cu politicienii, le-am făcut recomandările, întrebați-i pe ei ce vor face
Întrebat de cursdeguvernare.ro dacă actualul guvern sau partidele politice care ar urma să formeze după alegerile din toamnă noul guvern și-au asumat, în discuțiile cu reprezentanții Fondului reducerea țintei de deficit, reprezentantul FMI a precizat că ”după cum știți, la finele anului vor avea loc alegeri. Nu știm exact când va fi format noul guvern și unul dintre primele lucruri de pe agenda sa ar fi bugetul pe 2017. Prin urmare, momentul adecvat pentru a lua această decizie ar fi în acel punct. Cât despre noi, noi ne-am dorit să inițiem acest dialog din timp. Am stat de vorbă cu actorii principali, ne-am văzut și cu partidele politice și le-am împărtășit punctul nostru de vedere și în legătură cu părerile lor, ar fi mai bine să le direcționați întrebările lor”.
O delegație a FMI s-a aflat la București în ultimele două săptămâni pentru a efectua consultarea anuală în baza Articolului IV din statutul instituției. Șeful misiunii a precizat că autoritățile române nu au nicio obligație de a implementa recomandările făcute de reprezentanții Fondului, iar principala lor misiune este de a încerca să își susțină argumentele și să demonstreze că acestea vor aduce ”mai multe beneficii decât costuri”.
”Munca noastră poate fi pe atât de eficientă pe cât de calitative sunt recomandările pe care le facem, iar dacă autoritățile vor vedea că există mai multe beneficii decât costuri cu privire la recomandările noastre, vor vedea că acestea sunt în interesul lor, că aceste recomandări sunt benefice, dar nu sunt obligați”. a comentat Reza Baqir, întrebat în ce măsură autoritățile din România sunt obligate să ia în considerare recomandările Fondului.
Raport complet al staff-ului FMI va fi făcut public în luna mai, după ce documentul va fi aprobat de boardul instituției.
Alte aspecte abordate de delegația FMI
- România a făcut progrese semnificative în adresarea dezechilibrelor economice și a restabilirii creșterii economice. Cu toate acestea, politicile macroeconomice au fost slăbite recent, iar progresele obținute cu greu riscă să fie anulate.
- Riscurile la adresa perspectivei finanțelor publice sunt legate în special de climatul pre-electoral și de incertitudinile externe. Alte măsuri de stimulare fiscală într-un an electoral poate duce la creșterea consumului pe termen scurt, însă vor submina sustenabilitatea finanțelor publice și ar putea ”știrbi” încrederea investitorilor.
- Fără o analiză adecvată a impactului, măsurile care vizează sectorul financiar ar putea afecta intermedierea de credite și de investiții și ar putea submina stabilitatea financiară. Pe latura externă, o deteriorare bruscă a percepției privind riscurile de piață ar putea declanșa deprecierea monedei și creșterea ponderii datoriei publice.
- Misiunea recomandă menținerea dobânzii cheie de politică monetară, dar și începerea ciclului de reducere a diferenței dintre dobânda BNR și dobânzile de pe piața bancară.
- Misiunea a salutat progresele realizate în ceea ce privește lupta împotriva corupției și încurajează la o vigoare continuă în abordarea provocărilor rămase. Îmbunătățirea guvernanței și lupta împotriva corupției nu sunt doar probleme socio-economice, fiind și critice din punct de vedere macroeconomic. Reducerea corupției duce la scăderea evaziunii fiscale și la risipa cheltuirii banului public, promovând totodată și îmbunătățirea mediului de afaceri și atragerea investițiilor străine.
