Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Fitch: Deficitul structural face România mai vulnerabilă la şocuri. Deficitul bugetar – estimat cu 0,6% peste pragul UE

de Adrian N Ionescu , 13.2.2018

Fitch Ratings avertizează că politica fiscală expansionistă a României, nemodificată odată cu schimbarea premierului, „va spori dezechilibrele macroeconomice. Deficitul structural considerabil va face finanţele publice mai vulnerabile la şocuri”.

„Politica fiscală pro-ciclică a sprijinit creşterea, dar a sporit riscul supraîncălzirii economiei. Un impuls fiscal solid a contribuit la creşterea economiei, al cărei motor a fost consumul robust”, spune un comunicat al Fitch Ratings, una dintre cele mai importante trei agenții de evaluare financiară și clasificare a riscului din lume.

PIB-ul României a urcat anul trecut cu aproape 7%, cel mai ridicat nivel din UE.

„În timp ce economia operează peste capacitate, noile măsuri de relaxare fiscală:

  • riscă să sporească dezechilibrele macro-economice,
  • majorează potenţialul presiunilor inflaţioniste,
  • slăbesc competitivitatea şi
  • adâncesc deficitul de cont curent, pe care îl estimăm în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016”, apreciază Fitch.

De asemeni, Fitch invocă ca argumente intențiile Guvernului, care includ:

  • majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an până în 2020,
  • creşteri anuale ale pensiilor în sectorul public,
  • exceptări de la taxe pentru medici din 2019 şi
  • eliminarea impozitului pe dividende,
  • reducerea suplimentară a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendată de precedentul premier pentru a îndeplini ţintele fiscale.

Efecte

Deja Banca Naţională a României (BNR) s-a văzut nevoită să crească rata de dobândă de referință de două ori de la începutul anului cu câte 25 de puncte de bază, până la la 2,5%, pentru că „presiunile inflaţioniste se dezvoltă mai rapid decât se aştepta BNR”.

Fitch estimează o creştere de cel puţin 50 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară a BNR în anul acesta.

„În acest context, Guvernul ar putea fi înclinat să menţină politica fiscală relaxată, deşi în următorii ani România are ca obiectiv un deficit bugetar sub plafonul impus de UE de 3% din PIB, iar acesta rămâne o importantă ancoră politică”, spune Fitch.

Funcționarea ancorei UE privind deficitul bugetar „a fost evidentă în 2017, când Guvernul a redus cheltuielile de capital pentru a atinge ţinta. Totuşi, în condiţiile în care nu sunt propuneri pentru noi taxe în programul guvernamental, iar măsurile existente de majorare a veniturilor sunt dependente de îmbunătăţirea respectării obligaţiilor fiscale, riscul unor derapaje fiscale a sporit”, avertizează Fitch.

Estimările noastre prevăd o încetinire a consumului gospodăriilor şi o înăsprire a politicii monetare, care va duce la scăderea ritmului de creştere al economiei până la 3,8% în 2018 şi la 3,3% în 2019, ceea ce va avea un impact negativ asupra veniturilor guvernamentale”.

Deficitul bugetar

Fitch recunoaște că previziunile sale sunt mai scăzute decât ale Guvernului şi „aceasta explică parţial de ce agenţia crede că deficitul bugetar din 2018 şi 2019 va depăşi limita stabilită de UE, urcând la 3,4% din PIB anul acesta şi apoi la 3,6% din PIB anul viitor”.

Pentru 2018, ţinta României este un deficit fiscal de 2,97% (cash) și de 2,96% din PIB (ESA 2010).

Proiecţiile privind creşterea economiei şi a veniturilor sunt considerate optimiste de Fitch, iar lipsa unei estimări privind impactul măsurilor privind cheltuielile discreţionare au determinat agenţia să estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB.

Comisia Europeană a estimat deficitul fiscal structural al României la 3,3% din PIB în 2017, în creștere accentuată cu trei puncte procentuale în doi ani și a stabilit o limită de 1%.

Bugetul pe 2018 va avea ca rezultat o deteriorare suplimentară, contrară reglementărilor fiscale şi ale UE, România riscând să reintre în procedura de deficit excesiv, din care a ieşit abia în 2013.

La sfârşitul lui 2017 s-a înregistrat o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB a României la 38%, de la 37,6% în 2016, conform estimărilor Fitch.

Rating

Fitch a confirmat în urmă cu o lună ratingul României  „BBB- cu perspectivă stabilă” pentru datoria suverană pe termen lung în valută şi monedă locală, dar comunicatul emis luni este un averisment neoficial adresat clientului său, Guvernul României.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar clasificarea pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.

Acordarea ratingului de tip investment grade (recomandabil investițiilor) s-a sprijinit pe „nivelul moderat al datoriei publice şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi guvernanţa care sunt în linie cu intervalul ‘BBB’. Cu toate acestea, relaxarea fiscală pro-ciclică şi creşterea rapidă a salariilor, care depăşeşte creşterea productivităţii, reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice“, susţine Fitch.

Perspectiva stabilă asociată ratingului “BBB minus” atribuit României reflectă opinia Fitch potrivit căreia riscurile în creştere şi în scădere la adresa ratingului sunt deocamdată echilibrate.

Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt „deficitele fiscale ridicate, care să ducă la o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB şi la o supraîncălzire a economiei, care să prezinte un risc la adresa macrostabilităţii economice”, spune Fitch.

În sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o decizie pozitivă de rating sunt:

  • reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică,
  • implementarea unei consolidări fiscale care să îmbunătăţească traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentală/PIB şi
  • o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor externe.

Agenția de clasificare a riscului amintește și instabilitatea politică, manifestată prin a doua schimbare de guvern în numai șapte luni și într-un an de la victoria în alegeri, „cauzată de dezacordurile din interiorul Partidului Social Democrat (PSD), care face parte din coaliţia de guvernare PSD-ALDE”.

Instalarea fără probleme a premierului Viorica Dăncilă „a evitat perspectiva imediată a alegerilor parlamantare anticipate dar nu a eliminat tensiunile politice, în condițiile nemulțumirilor publice privind legile justiției și a apropierii alegerilor prezidențiale din 2019”, mai spune documentul citat.

Clasificările celorlalte două mari agenții de rating sunt:

Moody’s: Baa3 stabil pentru datoria în valută  pe termen lung, Baa3 pentru lei pe termen lung și P3 pentru datoria pe termen scurt în lei

S&P: BBB- stabil pentru datoria în valută  pe termen lung, BBB- pentru lei pe termen lung și A3 pentru datoria pe termen scurt în lei și în valută

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Sondaj în PSD, prezentat de aripa anti-Dragnea. Popularitatea Dragnea & PSD: 4%, respectiv sub pragul critic de 30%

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea nu ar obține decât 4% din voturi dacă ar candida duminica viitoare la alegerile prezidențiale, potrivit sondajului prezentat de Adrian Țuțuianu la forul… Mai mult

Europa

Atentat în Iran cel puțin 29 de morți, în principal din Gărzile Revoluționare: Implicațiile în ecuația de putere din regiune

Adrian N Ionescu

Un atentat a ucis, sâmbătă, în Iran cel puțin 29 de oameni, din care jumătate erau membri ai Gărzilor Revoluționare, cea mai puternică forță militară… Mai mult

Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult