Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Fitch: Deficitul structural face România mai vulnerabilă la şocuri. Deficitul bugetar – estimat cu 0,6% peste pragul UE

de Adrian N Ionescu , 13.2.2018

Fitch Ratings avertizează că politica fiscală expansionistă a României, nemodificată odată cu schimbarea premierului, „va spori dezechilibrele macroeconomice. Deficitul structural considerabil va face finanţele publice mai vulnerabile la şocuri”.

„Politica fiscală pro-ciclică a sprijinit creşterea, dar a sporit riscul supraîncălzirii economiei. Un impuls fiscal solid a contribuit la creşterea economiei, al cărei motor a fost consumul robust”, spune un comunicat al Fitch Ratings, una dintre cele mai importante trei agenții de evaluare financiară și clasificare a riscului din lume.

PIB-ul României a urcat anul trecut cu aproape 7%, cel mai ridicat nivel din UE.

„În timp ce economia operează peste capacitate, noile măsuri de relaxare fiscală:

  • riscă să sporească dezechilibrele macro-economice,
  • majorează potenţialul presiunilor inflaţioniste,
  • slăbesc competitivitatea şi
  • adâncesc deficitul de cont curent, pe care îl estimăm în medie la 3,4% din PIB în 2018-2019, de la 2,3% din PIB în 2016”, apreciază Fitch.

De asemeni, Fitch invocă ca argumente intențiile Guvernului, care includ:

  • majorarea salariului minim cu 100 de lei net pe an până în 2020,
  • creşteri anuale ale pensiilor în sectorul public,
  • exceptări de la taxe pentru medici din 2019 şi
  • eliminarea impozitului pe dividende,
  • reducerea suplimentară a TVA cu un punct procentual din ianuarie 2019, propunere care fusese suspendată de precedentul premier pentru a îndeplini ţintele fiscale.

Efecte

Deja Banca Naţională a României (BNR) s-a văzut nevoită să crească rata de dobândă de referință de două ori de la începutul anului cu câte 25 de puncte de bază, până la la 2,5%, pentru că „presiunile inflaţioniste se dezvoltă mai rapid decât se aştepta BNR”.

Fitch estimează o creştere de cel puţin 50 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară a BNR în anul acesta.

„În acest context, Guvernul ar putea fi înclinat să menţină politica fiscală relaxată, deşi în următorii ani România are ca obiectiv un deficit bugetar sub plafonul impus de UE de 3% din PIB, iar acesta rămâne o importantă ancoră politică”, spune Fitch.

Funcționarea ancorei UE privind deficitul bugetar „a fost evidentă în 2017, când Guvernul a redus cheltuielile de capital pentru a atinge ţinta. Totuşi, în condiţiile în care nu sunt propuneri pentru noi taxe în programul guvernamental, iar măsurile existente de majorare a veniturilor sunt dependente de îmbunătăţirea respectării obligaţiilor fiscale, riscul unor derapaje fiscale a sporit”, avertizează Fitch.

Estimările noastre prevăd o încetinire a consumului gospodăriilor şi o înăsprire a politicii monetare, care va duce la scăderea ritmului de creştere al economiei până la 3,8% în 2018 şi la 3,3% în 2019, ceea ce va avea un impact negativ asupra veniturilor guvernamentale”.

Deficitul bugetar

Fitch recunoaște că previziunile sale sunt mai scăzute decât ale Guvernului şi „aceasta explică parţial de ce agenţia crede că deficitul bugetar din 2018 şi 2019 va depăşi limita stabilită de UE, urcând la 3,4% din PIB anul acesta şi apoi la 3,6% din PIB anul viitor”.

Pentru 2018, ţinta României este un deficit fiscal de 2,97% (cash) și de 2,96% din PIB (ESA 2010).

Proiecţiile privind creşterea economiei şi a veniturilor sunt considerate optimiste de Fitch, iar lipsa unei estimări privind impactul măsurilor privind cheltuielile discreţionare au determinat agenţia să estimeze un deficit mai ridicat, de 3,4% din PIB.

Comisia Europeană a estimat deficitul fiscal structural al României la 3,3% din PIB în 2017, în creștere accentuată cu trei puncte procentuale în doi ani și a stabilit o limită de 1%.

Bugetul pe 2018 va avea ca rezultat o deteriorare suplimentară, contrară reglementărilor fiscale şi ale UE, România riscând să reintre în procedura de deficit excesiv, din care a ieşit abia în 2013.

La sfârşitul lui 2017 s-a înregistrat o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB a României la 38%, de la 37,6% în 2016, conform estimărilor Fitch.

Rating

Fitch a confirmat în urmă cu o lună ratingul României  „BBB- cu perspectivă stabilă” pentru datoria suverană pe termen lung în valută şi monedă locală, dar comunicatul emis luni este un averisment neoficial adresat clientului său, Guvernul României.

Plafonul de ţară al României a fost confirmat la „BBB plus”, iar clasificarea pe termen scurt în valută şi monedă locală a fost confirmat la „F3”.

Acordarea ratingului de tip investment grade (recomandabil investițiilor) s-a sprijinit pe „nivelul moderat al datoriei publice şi indicatorii privind PIB-ul per capita şi guvernanţa care sunt în linie cu intervalul ‘BBB’. Cu toate acestea, relaxarea fiscală pro-ciclică şi creşterea rapidă a salariilor, care depăşeşte creşterea productivităţii, reprezintă un risc la adresa stabilităţii macroeconomice“, susţine Fitch.

Perspectiva stabilă asociată ratingului “BBB minus” atribuit României reflectă opinia Fitch potrivit căreia riscurile în creştere şi în scădere la adresa ratingului sunt deocamdată echilibrate.

Principalii factori de risc care, individual sau colectiv, ar putea duce la o acţiune negativă de rating sunt „deficitele fiscale ridicate, care să ducă la o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB şi la o supraîncălzire a economiei, care să prezinte un risc la adresa macrostabilităţii economice”, spune Fitch.

În sens invers, principalii factori care, individual sau colectiv, ar putea duce la o decizie pozitivă de rating sunt:

  • reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică,
  • implementarea unei consolidări fiscale care să îmbunătăţească traiectoria pe termen lung a raportului datorie guvernamentală/PIB şi
  • o îmbunătăţire sustenabilă a finanţelor externe.

Agenția de clasificare a riscului amintește și instabilitatea politică, manifestată prin a doua schimbare de guvern în numai șapte luni și într-un an de la victoria în alegeri, „cauzată de dezacordurile din interiorul Partidului Social Democrat (PSD), care face parte din coaliţia de guvernare PSD-ALDE”.

Instalarea fără probleme a premierului Viorica Dăncilă „a evitat perspectiva imediată a alegerilor parlamantare anticipate dar nu a eliminat tensiunile politice, în condițiile nemulțumirilor publice privind legile justiției și a apropierii alegerilor prezidențiale din 2019”, mai spune documentul citat.

Clasificările celorlalte două mari agenții de rating sunt:

Moody’s: Baa3 stabil pentru datoria în valută  pe termen lung, Baa3 pentru lei pe termen lung și P3 pentru datoria pe termen scurt în lei

S&P: BBB- stabil pentru datoria în valută  pe termen lung, BBB- pentru lei pe termen lung și A3 pentru datoria pe termen scurt în lei și în valută

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.2.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult