Proiectul oficial al rectificării: Pozitivă – în urma blocării investițiilor locale, Negativă la bugetul de stat

de Adrian N Ionescu | 9.9.2017 .

Ministerul Finanțelor a publicat vineri seară proiectul  de lege privind rectificarea bugetară, care contrazice anunțul ministrului Ionuț Mișa, făcut vineri după-amiază la ora 15,30, potrivit căruia rectificarea ar fi pozitivă.

Bugetul de stat pe 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.236,5 milioane de lei, iar la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane de lei, iar deficitul de majorează cu suma de 978,8 milioane de lei, potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege.

În conferința de presă de vineri, organizată cu câteva ore înainte de publicarea pe siteul MF, ministrul Ionuț Mișa nu a dat detalii despre totalurile bugetare și nici despre dimensiunea diminuărilor operate la câteva ministere.

Bugetul de stat rectificat arată că scad atât veniturile, cât și cheltuielile, singurul care crește nominal fiind deficitul bugetar.

Este drept, rectificarea este însă pozitivă la bugetul general consolidat, care arată mai bine, mai ales ca urmarea  a plusului de la  bugetul asigurărilor sociale de stat (+617,3 mil. lei) și a unui plus aparent neexplicat la „bugetul general centralizat al unităţilor administrativ teritoriale”. Neexplicat doar aparent: el provine din blocarea investițiilor locale.

(Citiți și: ”Cum sunt sacrificate investițiile locale pentru a limita deficitul general: Excedentul bugetelor locale – la cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani”)

Astfel că „veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 1.060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 1.705,1 milioane lei iar deficitul bugetului general consolidat, în termeni cash, se menține la nivelul de 2,96% din PIB” spune nota de fundamentare a proiectului legii de rectificare.

Modificările

Influențele diminuării veniturilor se reflectă, în principal, pe următoarele categorii:

  • Impozitul pe profit: se diminuează cu 1.784,9 milioane lei;
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: se diminuează cu 79,2 milioane lei;
  • Impozitul pe venit se majorează cu 298,4 milioane lei;
  • Impozite și taxe pe bunuri și servicii se diminuează cu 1.395,1 milioane lei;
  • Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 1.974,0 milioane lei din care 1.296,3 milioane lei reprezintă valoarea obligațiilor restante la bugetul general consolidat (mecanism de tip SWAP) transferate către alte taxe și impozite din cadrul bugetului general consolidat conform
    execuției bugetare;
  • Accizele se majorează cu 587,2 milioane lei potrivit impactului bugetar pozitiv estimat ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr.25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal;
  • Veniturile din contribuții de asigurări sociale cresc cu 164,2 milioane lei;
  • Veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr 29/2017;
  • Sume primite de la UE/alți donator în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: se diminuează cu 493,3 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal cresc cu 2.282,2 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri si servicii cresc cu 317,2 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 500,0 milioane lei;
  • Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 313,4 milioane lei;
  • Transferurile între unităi ale administrației publice se diminuează cu 1.370,5 milioane lei
  • Alte transferuri se majorează cu 959,0 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 697,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.529,8 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare, drepturi de creștere copil, indemnizații pentru persoane persecutate din motive etnice);
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 3.480,3 milioane lei;
  • Alte cheltuieli se majorează cu 638,2 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 219,9 milioane lei
  • Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.583,3 milioane lei.

Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

a) din bugetul de stat, sume suplimentare au fost propuse a fi alocate pentru:

  • Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +4.054,0 milioane lei din care 2.464 milioane lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene;
  • Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale: +1.501,2 milioane lei per sold. A fost asigurată suplimentar suma de 1.775 milioane lei pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Această sumă va asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR;
  • Ministerul Afacerilor Interne: +1.160,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor, achiziționare de echipament pentru intervenție, precum și pentru asigurarea drepturilor salariale și pensii militare de stat;
  • Ministerul Sănătății: + 207,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalul medical din unitățile sanitare;
  • Ministerul Muncii și Justiției Sociale: + 95,9 milioane lei per sold. Cheltuielile se majorează cu 795 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare, drepturi de creștere copil, indemnizații pentru persoane persecutate din motive etnice, etc) concomitent cu diminuarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 596,6 milioane lei;
  • Ministerul Finanțelor Publice: +426,6 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum și pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăților;
  • Ministerul Justiției: +357,4 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum și pentru plata hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale;
  • Serviciul Român de Informații: +298,9 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor militare de stat, precum și pentru programe majore de achiziții derulate de instituție;
  • Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +247,9 milioane lei per sold în principal pentru finanțarea programelor de sprijinire întreprinderilor mici și mijlocii (250 milioane lei);
  • Ministerul Public: +203,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale;
  • Secretariatul General al Guvernului: +181,9 milioane lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical aparținând cultelor religioase recunoscute în România.

b) diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite au fost operate în principal de la:

  • Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,
  • Ministerul Transporturilor,
  • Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale,
  • Ministerul Educației Naționale din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an.

Publicat la data de 9.9.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Theresa May cere UE o perioadă de tranziție de 2 ani după Brexit. Reacții

Premierul Marii Britanii, Theresa May, a propus vineri, la Florenţa, o perioadă de tranziţie de doi ani în relaţia cu Uniunea Europeană după Brexit....Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Guvernul vrea să controleze și banii Electrica, o companie majoritar privată

Ministerul Energiei a cerut ca viitoarea AGA a Electrica S.A. (EL) să decidă, prin metoda votului cumulativ, care vor fi membrii consiliului de administraţie...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ucraina se declară ”decepționată” de anularea vizitei președintelui Iohannis

Ucraina s-a declarat vineri ”decepționată” de anularea vizitei președintelui României, Klaus Iohannis, prevăzută pentru luna octombrie. Șeful statului a anunțat joi, în timpul vizitei...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Pensiile speciale: 7.200 de angajați MAI s-au pensionat până pe 14 septembrie, pentru a prinde pensii mai mari decât salariul

Aproximativ 7.200 de angajați ai MAI au ieșit la pensie de la începutul anului până la 14 septembrie, termen până la care s-au aplicat...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Proiect de lege: Centralele de apartament ar putea fi, practic, interzise – debranșarea de la rețeaua centralizată imposibil de realizat

Debranşarea de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în cazul celor care locuiesc la bloc va deveni practic imposibil după adoptarea unui...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română