Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Proiectul oficial al rectificării: Pozitivă – în urma blocării investițiilor locale, Negativă la bugetul de stat

de Adrian N Ionescu 9.9.2017

Ministerul Finanțelor a publicat vineri seară proiectul  de lege privind rectificarea bugetară, care contrazice anunțul ministrului Ionuț Mișa, făcut vineri după-amiază la ora 15,30, potrivit căruia rectificarea ar fi pozitivă.

Bugetul de stat pe 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.236,5 milioane de lei, iar la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane de lei, iar deficitul de majorează cu suma de 978,8 milioane de lei, potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege.

În conferința de presă de vineri, organizată cu câteva ore înainte de publicarea pe siteul MF, ministrul Ionuț Mișa nu a dat detalii despre totalurile bugetare și nici despre dimensiunea diminuărilor operate la câteva ministere.

Bugetul de stat rectificat arată că scad atât veniturile, cât și cheltuielile, singurul care crește nominal fiind deficitul bugetar.

Este drept, rectificarea este însă pozitivă la bugetul general consolidat, care arată mai bine, mai ales ca urmarea  a plusului de la  bugetul asigurărilor sociale de stat (+617,3 mil. lei) și a unui plus aparent neexplicat la „bugetul general centralizat al unităţilor administrativ teritoriale”. Neexplicat doar aparent: el provine din blocarea investițiilor locale.

(Citiți și: ”Cum sunt sacrificate investițiile locale pentru a limita deficitul general: Excedentul bugetelor locale – la cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani”)

Astfel că „veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 1.060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 1.705,1 milioane lei iar deficitul bugetului general consolidat, în termeni cash, se menține la nivelul de 2,96% din PIB” spune nota de fundamentare a proiectului legii de rectificare.

Modificările

Influențele diminuării veniturilor se reflectă, în principal, pe următoarele categorii:

  • Impozitul pe profit: se diminuează cu 1.784,9 milioane lei;
  • Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: se diminuează cu 79,2 milioane lei;
  • Impozitul pe venit se majorează cu 298,4 milioane lei;
  • Impozite și taxe pe bunuri și servicii se diminuează cu 1.395,1 milioane lei;
  • Taxa pe valoarea adăugată se diminuează cu 1.974,0 milioane lei din care 1.296,3 milioane lei reprezintă valoarea obligațiilor restante la bugetul general consolidat (mecanism de tip SWAP) transferate către alte taxe și impozite din cadrul bugetului general consolidat conform
    execuției bugetare;
  • Accizele se majorează cu 587,2 milioane lei potrivit impactului bugetar pozitiv estimat ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr.25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr 227/2015 privind Codul fiscal;
  • Veniturile din contribuții de asigurări sociale cresc cu 164,2 milioane lei;
  • Veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr 29/2017;
  • Sume primite de la UE/alți donator în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: se diminuează cu 493,3 milioane lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal cresc cu 2.282,2 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri si servicii cresc cu 317,2 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 500,0 milioane lei;
  • Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 313,4 milioane lei;
  • Transferurile între unităi ale administrației publice se diminuează cu 1.370,5 milioane lei
  • Alte transferuri se majorează cu 959,0 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 697,1 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 2.529,8 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare, drepturi de creștere copil, indemnizații pentru persoane persecutate din motive etnice);
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 3.480,3 milioane lei;
  • Alte cheltuieli se majorează cu 638,2 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 219,9 milioane lei
  • Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.583,3 milioane lei.

Influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

a) din bugetul de stat, sume suplimentare au fost propuse a fi alocate pentru:

  • Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +4.054,0 milioane lei din care 2.464 milioane lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene;
  • Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale: +1.501,2 milioane lei per sold. A fost asigurată suplimentar suma de 1.775 milioane lei pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Această sumă va asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR;
  • Ministerul Afacerilor Interne: +1.160,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor, achiziționare de echipament pentru intervenție, precum și pentru asigurarea drepturilor salariale și pensii militare de stat;
  • Ministerul Sănătății: + 207,0 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalul medical din unitățile sanitare;
  • Ministerul Muncii și Justiției Sociale: + 95,9 milioane lei per sold. Cheltuielile se majorează cu 795 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor de asistență socială (pensii și ajutoare, drepturi de creștere copil, indemnizații pentru persoane persecutate din motive etnice, etc) concomitent cu diminuarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 596,6 milioane lei;
  • Ministerul Finanțelor Publice: +426,6 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum și pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăților;
  • Ministerul Justiției: +357,4 milioane lei, în principal, pentru plata drepturilor salariale, precum și pentru plata hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea de daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale;
  • Serviciul Român de Informații: +298,9 milioane lei, în principal pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor militare de stat, precum și pentru programe majore de achiziții derulate de instituție;
  • Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: +247,9 milioane lei per sold în principal pentru finanțarea programelor de sprijinire întreprinderilor mici și mijlocii (250 milioane lei);
  • Ministerul Public: +203,5 milioane lei pentru plata drepturilor salariale;
  • Secretariatul General al Guvernului: +181,9 milioane lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical aparținând cultelor religioase recunoscute în România.

b) diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite au fost operate în principal de la:

  • Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,
  • Ministerul Transporturilor,
  • Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale,
  • Ministerul Educației Naționale din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Numire controversată la șefia CNAS – directorul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice

Vladimir Ionescu

Laurenţiu-Teodor Mihai (foto), care de șapte ani era director al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generic (APMG), a fost numit miercuri membru al Consiliului de Administrație… Mai mult

Stiri

Campionul Europei, Petre Daea, are o problemă: Contractul pentru programul informatic utilizat la plata subvențiilor la fermieri a expirat de 4 luni. Siveco va asigura doar interveții punctuale în garanție

Victor Bratu

SIVECO România anunță joi că, din punct de vedere legal, se află în imposibilitatea de a mai face intervenții în programul informatic IACS destinat plăților… Mai mult

Stiri

Donald Tusk: Summitul privind reforma zonei euro va avea loc în ciuda crizei politice germane

Adrian N Ionescu

Summitul european consacrat reformei zonei euro va avea loc în decembrie în pofida crizei politice prin care trece Germania, a anunțat miercuri președintele Consiliului European,… Mai mult

Stiri

Fonduri suplimentare pentru bugetele locale

Razvan Diaconu

Aproximativ 240 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar bugetelor locale din 36 de județe în vederea susținerii sistemului de protecție a copilului, a… Mai mult

Stiri

DNA – nouă plângere la CSM privind “afirmațiile calomnioase și denigratoare” ale lui C.P. Tăriceanu

Vladimir Ionescu

DNA a sesizat CSM în legătură cu o nouă declarație în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză Direcția Anticorupție că este un instrument politic.… Mai mult

Stiri

Guvernul cere abilitare pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Obiectivele vizate

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat miercuri un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, pe perioada… Mai mult

Stiri

Semestrul European 2018: România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi „corecta abaterea semnificativă de la planul de ajustare în vederea atingerii… Mai mult