Dobânda la creditele noi acordate companiilor a fost prinsă din urmă de inflație, iar tendinţa va afecta finanţarea economiei, chiar dacă inflația urmează să se temepereze până la sfârșitul anului.
Rata inflației a ajuns la 4,95% pe an în martie, în vreme ce rata medie a dobânzii la creditele noi abia a ajuns la 5,02% potrivit datelor BNR.
Creşterea dobânzilor la credite a fost accentuată, totuşi, de la criza de lichidităţi de pe piaţă din septembrie anul trecut. Nivelul de 5% a fost depăşit în februarie 2018 pentru prima dată din aprilie 2015 încoace.
Diferența faţă de inflaţie este, însă, suficient de mică pentru ca problema scumpirii finanțării pentru companii să continue să fie de actualitate.
„Dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în lei de către companiile private ar trebui să crească până la 6% – 8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017”, scrie analistul Iancu Guda, într-un articol de pe blogul propriu.
Banca Naţională a României (BNR) se aşteaptă ca inflaţia să fie de 3,5% la sfârşitul anului, iar analiştii prevăd o rată a dobânzii de politică monetară de 2,75 – 3% sau mai mare, la sfârşitul acestui an (de la 2,25% în prezent).
Astfel că rata dobânzii (exprimată ca medie interbancară ROBOR pe 3 luni) nu ar avea cum să rămână la nivelurile actuale, 2,13%, luni).
Erste Group Research vede ROBOR pe 3 luni la 2,45% în 30 iunie, 2,70% la sfârşitul luni septembrie, 2,75% la sfârşitul anului şi la 2,80% la anul pe vremea asta.
„Nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale”, spune Iancu Guda.
Singurele perioade când inflația a depășit nivelul mediei ROBOR au fost:
- între august 2010 şi iunie 2011 – „când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală”) și în
- din noiembrie 2017 până în prezent – „când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și reașezării consumului”, potrivit sursei citate.
Efecte
Scumpirea previzibilă a creditelor va creşte presiunea asupra companiilor, având în vedere „fragilitatea” acestora la „fluctuaţia costului de finanţare” spune analistul citat, care este şi președintele Asociației Analiștilor Financiar-bancari din România.
„Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare”, spune Iancu Guda.
Or, dacă media dobânzii pentru creditele contractate va crește până la:
- 6%, gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional al companiilor scade la 3,3.
- la 7% dobândă medie, gradul de acoperire va fi de 2,9, iar
- la 8% dobândă medie, gradul mediu de acoperire ar fi de 2,5, potrivit calculelor analistului citat.
„O parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3)”, spune Iancu Guda.
