Final de an, început de epocă

De Theophyle | 30.12.2011 .

Cu greutati si cu bucurii, anul 2011 are un mare merit pentru cei care i-au urmarit principalele evenimente. In 2011 am aflat ca avem politicieni de nivel mondial, asemanatori electoratelor captive de peste tot in lumea votului universal – politicieni mediocri, copii identice ale majoritatilor electoratului care i-a ales, deci Romania nu este ceva iesit din comun. Cred ca portalul Curs de Guvernare a redat o mare parte a acestor evenimente, analizand obiectiv pe cele importante.

Stiu ca pentru majoritatea cititorilor ceea ce NU se intampla in vecinatatea noastra intereseaza mult mai putin, de multe ori de loc, pentru ca noi traim aici si ne intereseaza in special ceea ce se intampla aici si mai ales in prezentul imediat. Perfect omenesc, interesul local si “patriotismul local” au fost aproape intotdeauna baza comportamentului comun al majoritatatii societatilor omenesti, chiar si dupa instalarea completa si desavarsita a statului national cu un secol si ceva in urma.

Nici macar fenomenele globalizarii si integrarii Romaniei in aceasta globalitate nu au reusit sa schimbe profund gradul de interes cu care cetateanul, chiar si cel mai implicat, vede si gandeste lucrurile – simplu, asa functioneaza probabil mentalul uman – “aici este lumea mea, traiesc in ea si ma intereseaza ce se intampla aici”. Cu toate acestea am sa incerc sa atrag atentia asupra unor fenomene, care incet – dar cert, ne cuprind si ne vor influenta viata in viitorii ani mult mai profund decat perceptiile pe care toti le avem in modul cel mai obiectiv (sau subiectiv) cu putinta.

Anul 2011 a creat un numitor comun intre noi si lumea in care traim – aceeasi neincredere in organismele internationale, in lumea financiara si bancara, dar in special in felul in care comporta, gandesc sau actioneaza liderii politici de pretutindeni. Nimic nou, in istoria recenta a majoritatii statelor Europene lucrurile stau si au stat cam la fel – cat timp divergentele erau absconse sub o prosperitate creata “pe datorie”, lucrurile au mers; astazi nu vor mai merge si vom asista la intrarea intr-o perioada extrem de tulbure. Asta ar insemna un singur lucru, parafrazandu-l pe Murphy, ca: “Acei care nu studiaza istoria ii vor repeta greselile. Acei care o studiaza vor gasi alte cai de a gresi”.

Cateva elemente care ar trebui sa ne dea de gandit si sa ne introduca in noul an, zic eu, o noua era :

1. Animozitati economico-financiare, transferate deja in zona politica, dintre Franta si Germania dintr-o parte si Marea Britanie din cealalta. De fapt animozitati care continua de pe timpul “scepticismului Thatcher”, care s-au accentuat acum sub noua guvernare conservatoare de la Londra si au culminat la Summitul din 9 decembrie a.c. ;

2. Repozitionarea politica in Europa si extinderea Uniunii Europene creaza cateva grupuri cu interese divergente de multe ori. Din punct de vedere economic-fiscal/monetar, avem doua grupuri de state – Statele din zona care au aderat la moneda unica si cei care sunt in afara ei.

3. Din punct de vedere geo-strategic, avem statele “intermarum” de la Marea Baltica la Marea Neagra, care au probleme cu o colaborare stransa cu Rusia si state ale Europei centrale si de vest, care doresc o colaborare mai intensa cu Rusia;

4. Majoritatea conflictelor “adormite” de pe teritoriul European nu si-au gasit o rezolvare practica. Ma refer la Moldova-Transnistria si Cipru (teritoriile sub ocupatie turca); Georgia – Abhazia si Osetia de Sud;

5. Sub umbrela NATO s-au gasit diferente de opinii cu ocazia multora dintre conflictele recente (Libia si Orientul Mijlociu). Mai mult decat atat, “Grupul de la Visegrad”, care parea ca si-a trait traiul, a fost inviat recent cu posibilitati de extindere geografica. Sunt experimentate aliante complementare cu SUA din partea Poloniei si a Romaniei ca polita de asigurare suplimentara;

6. Exista o competitie subterana dintre Germania si Franta in multe domenii, cel mai fatis ar fi “modernizarea Rusiei”, dar si divergente la nivel monetar si organizatoric in functionarea institutiilor Uniunii Europene;

7. Retragerea mai mult sau mai putin subtila a Statelor Unite din obligatiile militare fata de Europa si destabilizarea spontana (sau organizata) a flancului sudic si sud-estic al Mediteranei cu ocazia “anotimpurilor schimbatoare” in Orientul Mijlociu si Nordul Africii;

8. Criza economica si sociala profunda a unor state membre ale Uniunii Europene (PIIGS), care consuma resurse enorme, care nu mai au de unde sa ajunga din Europa si posibila intrare in scena a unor state din afara Europei (China / BRICS);

9. Schimbari radicale de regimuri in Orientul Mijlociu, partial simpatetice Europei si Uniunii Europene cu altele, la nivelul unor dificile incertitudini.

Numai 9 subiecte care ar trebui sa ne dea de gandit. Toate langa “ograda” noastra, toate ne vor influenta vietile la fel de mult ca politica mioritica la ale carei manifestari vom fi martori in viitorul an electoral.

La Multi Ani! – un an nou, probabil si o noua epoca!

Theophyle

Share