Fermierii cer Guvernului un plan pentru criza laptelui și un sprijin de 50 de bani pe litru

Crescătorii de vaci din România solicită Guvernului un sprijin de 50 de bani pe litrul de lapte produs în ferme, astfel încât fermierii români să poată concura în condiții corecte cu producătorii din alte state europene, care au asigura deja astfel de ajutoare financiare pentru sectorul laptelui.

În absența unui sprijin financiar, sectorul românesc al laptelui s-ar aflat în prag de colaps, a avertizat luni Emil Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO.

”Suntem într-o competiție cu fermierii altor state membre. Ei se pare că prin mecanismele și susținerile pe care celelalte state membre le-au gândit rezistă în piață, iar, la noi – sectorul de creștere a vacilor din România din păcate se află în pragul unul colaps și cred că este al 12-lea ceas în care și România trebuie să acționeze”, a precizat Emil Dumitru.

Nicușor Șerban, președintele Asociației crescătorilor de vaci din rasa Holstein, susține că un sprijin de 50 de bani pe litru, acordat pe o perioadă de câteva luni, ar putea fi suficient pentru a ține fermierii români pe ”linia de plutire” până ce sector va începe să dea semne de revenire.

”Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa pentru că repet, dorim să fim într-o competiție corectă cu colegii noștri, nu dorim să fim avantajați, dar nu dorim nici să fim dezavantajați, probabil că un 0,5 lei pe litru de lapte astăzi ar fi un sprijin pentru o lună, două, trei, cât va dura criza, pentru că noi credem că lucrurile nu vor rămâne la nesfârșit în această situație, dar cred că un 0,5 lei pe litru de lapte conform ar fi un sprijin care ar putea să țină fermele pe linia de plutire până când condițiile de piață se vor schimba”, a arătat Nicușor Șerban.

Reprezentanții industriei au arătat că subvențiile primite până în 2010, de circa 30 de bani pe litru, le-au permis fermierilor să realizeze investițiile necesare pentru a deveni competitivi la nivel european. La ora actuală însă, când celelalte state europene au început să ofere compensații, laptele românesc este mai scump decât cel din Polonia sau Ungaria, procesatorii optând pentru importuri.

”Astăzi ne trezim cu o situația care nu este deloc în regulă, aceea de a avea o producție de lapte comparativă cu fermele din Europa de vest, 32-34 de litri de lapte pe vacă, în medie, pe zi, să producem laptele la costuri asemănătoare cu cele ale colegilor noștri din fermele din Europa de vest și totuși, ei să poată să vândă în România și în urma unor costuri de transport mult mai mari, lapte mai ieftin decât îl vindem noi. În majoritatea țărilor din Europa, din cauza crizei laptelui, pe fondul unul consum scăzut de produse lactate, țările respective au luat măsuri de sprijinire suplimentară pentru momente de criză a femierilor. Până în momentul de față, în România nu s-a înțeles că dacă nu se intervine repede și cu sprijin substanțial pentru ajutorarea fermierilor producători de lapte de vacă riscăm ca după câțiva ani de zile în România să se mai consume doar produse din lapte de vacă din Europa și lapte din afara României”, a spus Șerban.

El a atras atenția că deși prețul cerut de fermieri a scăzut cu 30-40% în ultima perioadă, prețurile de la raft au rămas aceleași ”pentru că se pare că distribuția profitului pe lanțul de producție a laptelui, de la fermă, procesator, comerciant nu este tocmai corectă și competiția între cele trei elemente de pe lanțul de producție nu este tocmai corectă.”.

Alte declarații:

• Laptele pleacă de la poarta fermei, în funcție de cantitatea livrată de la 0,7-0,8 până la 1,25 de lei pe litru;

• În condiții de competitivitate corectă și de productivitate corectă, o fermă care vinde laptele cu 28-30 de eurocenți pe litru, cu o producție de 25 de litri pe cap de vacă poate să fie rentabilă;

• Acele 8,7 milioane de euro (primite de la UE, n.r.) dacă faceți o socoteală, la mine la fermă a ajuns 3 euro pe cap de vacă, adică zero barat;

• Până în 2010 a fost un sprijin de 0,3 lei pe litrul de lapte și un sprijin care a făcut să progresăm în acea perioadă destul de bine. Am plecat de la 700.000 de tone de lapte procesat în România, în 2007, și am ajuns la cea mai mare producție reală procesată în România, în 2010, 1,4 milioane de tone. În 2010-2011, după ce a dispărut sprijinul, am coborât înapot la 800.000 de tone, 600.000 de tone au trecut în economia neagră;

• Peste 70% din ce produce în ferme ajunge la procesatori;

• Importurile de lapte sunt cu 10% mai mari decât cantitatea de lapte românesc care ajunge la procesatori;

• 30% din efectivul de bovine a scăzut în 2015 față de 2014, iar din datele pe care le avem centralizate neoficial până la această dată de la colegii din țară cred că s-au mai dus undeva cred că la 10% în această perioadă care este foarte critică, lipsa furajelor și lipsa prețurilor pe piață (înainte de aceste scăderi, efectivul de vaci era de circa 800.000).