Senatul spaniol a aprobat miercuri legea care marchează abdicarea regelui Juan Carlos şi proclamarea noului monarh. Juan Carlos va promulga această lege şi fiul său, Felipe VI (foto), depune joi jurământul în faţa Palamentului, ca noul monarh al statului iberic.
Tânărul rege, Felipe are 46 de ani, va avea de înfruntat provocări dintre cele mai dificile, spun analiştii, de la reformarea monarhiei, la problema catalană, în contextul în care există tot mai multă susţinere pentru independenţa Cataloniei, iar un referendum în acest sens ar urma să fie organizat în luna noiembrie.
Un nou monarh, o nouă monarhie, în condiţiile cele mai mici cote de popularitate din ultimele decenii
Multe dintre problemele pe care le va avea de rezolvat noul rege sunt consecinţe ale profundei crize economice.
Pe termen scurt, cea mai presantă sarcină a sa este reformarea monarhiei. Şi care depinde de monarh, spre deosebire de altele, în care monarhia are un rol redus, iar guvernul de la Madrid deţine pârghiile.
Prestigiul instituţiei monarhice a avut de suferit în urma numeroaselor scandaluri din ultimul an, de la extravaganta vânătoare a lui Juan Carlos în Bostwana, în plină criză economică în Spania, în condiţiile în care cetăţenilor li se impunea dura austeritate, la ancheta asupra intereselor şi activităţilor financiare ale cumnatului său, Inaki Urdangarin, soţul surorii sale mai mici.
Investigaţia însăşi demonstrează că nimeni nu este mai presus de lege în Spania, în condiţiile în care însăşi infanta Cristina a fost interogată. Scandalul financiar nu ar trebui să mai provoace alte neplăceri monarhiei, estimează analiştii, însă va continua să menţină reci şi distante relaţiile dintre noul rege şi sora sa.
Partea bună a acestui scandal este că a arătat că şi Casa Regală este mai transparentă şi responsabilă pentru ceea ce fac membrii ei.
Un sondaj de opinie al institutului Elcano Royal citat de presa internaţională relevă faptul că spaniolii îşi doresc ca monarhia să le fie mai accesibilă odată cu noul rege şi mai austeră. Bugetul anual al Casei Regale este de 7,7 milioane de euro, modest în comparaţie cu al altor case regale europene.
Felipe VI trebuie însă să „cucerească” acel mare procent de spanioli care este indiferent sau chiar ostil monarhiei. Un sondaj al Centrului pentru Studii Sociologice din Madrid arată că popularitatea monarhiei s-a prăbuşit în ultimele două decenii de la un nivel record de 75% la 38%.
Atitudinile negative faţă de monarhie sunt în rândul tinerilor educaţi, cu viziuni de stânga, o arată sondajele. Dar chiar şi ei au o atitudine favorabilă lui felipe VI.
În ultima vreme au fost tot mai multe apeluri la abolirea monarhiei şi instaurarea republicii, iar republicanii au anunţat un amplu protest joi, în momentul încoronării regelui Felipe, în apropiere de locul unde se desfăşoară această ceremonie.
Surprinzător sau nu, însăşi regina Letizia ar fi republicană, iar familia sa a exprimat public preferinţa pentru această formă de guvernământ. de altfel, ea este văzută ca unslăbiciune pentru Felipe – mulţi spanioli o consideră pe regina fără sânge albastru o femeie ambiţioasă, o perfecţionistă care a dus această obsesie până la a face numeroase operaţii estetice pentru a fi regina perfectă.
Adesea lipsită de tact, simţind disconfort la evenimente fastuoase în care trebuia să îşi joace rolul de prinţesă, soţie a viitorului monarh, Letizia a făcut adesea gafe neiertate de spaniolii care avea o altă imagine despre cum ar trebui să fie o prinţesă.
Sinuciderea surorii ei mai mici şi dezvăluirile unei rude, într-o carte despre viitoare regină, că aceasta ar fi făcut un avort înainte de a-l cunoaşte pe Felipe, precum şi faptul că a mai fost căsătorită, nu este pe gustul spaniolilor tradiţionalişti.
Totuşi, Felipe are o imagine bună în ochii spaniolilor, chiar şi a acelora care nu sunt de acord cu monarhia. Noul rege este mai discret şi mai distant decât Juan Carlos, însă este considerat un tip serios, muncitor şi disciplinat, fiind şi primul monarh spaniol absolvent al unei facultăţi. Este ceea ce ar avea nevoie monarhia iberică în acest moment, susţin analiştii.
Independenţa Cataloniei – testul politic suprem pentru regele Felipe
Susţinerea tot mai mare din ultima vreme pentru independenţa Cataloniei va fi cel mai mare test politic pe care noul rege al Spaniei îl are de dat, a spus liderul regiunii, Artur Mas, înainte de încoronarea de joi, eveniment pentru care şi-a întrerupt o vizită în SUA.
Regiunea prosperă din nord-estul Spaniei vrea să organizeze un referendum privind independenţa în 9 noiembrie. Guvernul de la Madrid vrea să împiedice asta şi declară consultarea populară drept „neconstituţională”.
Felipe VI a arătat, în discursul său de după anunţul abdicării regelui Juan Carlos, că înţelege marea provocare pe care o are în faţă. „În perioade dificileprecum cea pe care o traversăm, experienţele din istorie ne arată că doar prin unirea dorinţelor noastre, prin punerea binelui comun înaintea intereselor individuale şi prin promovarea creativităţii fiecărei persoane vom avansa spre situaţii mai bune”, a spus viitorul rege.
Felipe vorbeşte limba catalană şi mulţi văd în el personalitatea capabilă să deblocheze situaţia dintre Madrid şi Barcelona. „Felipe VI este singurul intrument pe care îl are statul la îndemână pentru a rezolva problema catalană într-o manieră pacifistă, ordonată şi asupra căreia toţi să fie de acord”, a spus liderul unei organizaţii pro-business din Catalonia, Albert Pont.
La fel cred şi reprezentanţii bascilor. La puţine ore după anunţul abdicării regelui Juan Carlos, liderul basc Inigo Urkullu l-a încurajat pe noul rege să aibă viziunea unui nou stat care „să răspundă aspiraţiilor tuturor naţiunilor care alcătuiesc statul spaniol”.
Numai că noul rege, la fel ca şi precedentul, are puteri politice limitate. Constituţia din 1978 arată că monarhul „arbitrează şi mediază funcţionarea instituţiilor”, ceea ce îi permite să le cerea liderilor politici să caute soluţii la probleme în care există blocaje.
Felipe VI va avea sarcina să impiedice un blocaj instituţional şi o criză instituţională dacă autorităţile catalane vor decide să declare unilateral independenţa.
