Rezerva Federală (FED), banca centrală a SUA , semnalează că ar putea creşte dobânda de referinţă la dolar până la sfârşitul anului.
Totodată, FED a decis să înceapă de luna viitoare reducerea cu 10 miliarde de dolari lunar a portofoliului de titluri de stat achiziţionate pe parcursul anilor de relaxare monetară (QE).
Pe de altă parte, Banca Națională a României (BNR) se confruntă cu problema creșterii deficitului de cont curent. BNR așteaptă reuniunea guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a analiza opțiunile, printre care nu s-ar număra decât creșterea dobânzii la facilitățile de depozit, potrivit analiștilor.
FED
11 dintre cei 16 membri ai Comitetului de Operaţiuni de Piaţă (FOMC) al FED s-au declarat favorabili creşterii ratei dobânzii de referinţă de la 1 – 1,25% la 1,25 – 1,5%, până la sfârşitul anului, potrivit Reuters.
Portofoliul de obligațiuni al FED a ajuns la o valoare record de 4.200 miliarde de dolari, iar ritmul vânzărilor de active va creşte la fiecare trei luni până la un maxim de 50 miliarde de dolari pe lună, până când valoarea portofoliului va scădea cu cel puţin 1.000 de miliarde de dolari.
Măsura a dus la deprecierea euro, care a coborât până la 1,1869 dolari, după anunţul FED, de la peste 1,20 dolari înainte de acesta, ceea ce nu a influenţat semnificativ piaţa valutară autohtonă.
Pe piaţa interbancară autohtonă, dolarul a ajuns la un maxim de 3,8727 lei ieri şi a revenit sub 3,86 lei joi la prânz. Euro continuă să stagneze sub 4,60 lei, cotând 4,5968 lei joi la prânz.
Problemele României
Banca Națională a României (BNR) ar putea crește rata dobânzii la depozitele constituite de bănci, certificând astfel sfârșitul perioadei de relaxare monetară, „mai ales dacă Banca Centrală Europeană (BCE) își va reduce propriul program de relaxare cantitativă (QE)”, potrivit unui raport recent al Erste Group Research (EGR).
Consiliului guvernatorilor BCE se va reuni în 26 octombrie, dar atunci va decide, cel mai probabil, doar reducerea porții de achiziții de titluri cu 20 – 40 de miliarde de euro lunar, de la 60 de miliarde, reducerea dobânzii de referință la euro nefiind previzibilă în viitorul apropiat.
EGR amintește că guvernatorul BNR a spus că banca centrală „va începe să-și normalizeze politica monetară în viitor, prin îngustarea coridorului simetric al ratelor dobânzilor pentru facilitatea de depozit și, respectiv, creditare, de la ± 1,0 puncte procentuale (pp) în jurul ratei cheie de dobândă (1,75%), în prezent, la ± 1,5 pp”.
Astfel că „rata la depozite ar putea fi majorată chiar în trimestrul IV din 2017”, spune raportul citat.
Pe de altă parte, presiunile de depreciere pe leu vor continua, pentru că „riscurile fiscale și deficitul de cont curent se vor amplifica”.
EGR estimează un curs de 4,62 lei / euro la sfârșitul anului și de 4,65 lei/euro în septembrie anul viitor.
La rândul său, Banca Transilvania estimează o medie anuală de 4,55 lei / euro în 2017, de 4,57 lei / euro în 2018 și de 4,60 lei pe euro abia în 2019.
Problemele României cresc odată cu ctreșterea deficitului de cont curent, care a crescut până la 3,6 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2017, în intensificare cu 63,1% an/an.
Tendința de majorare a ponderii deficitului de cont curent în PIB va continua în trimestrele următoare, spre niveluri de 3,4% în 2017 (maximul din 2012), 3,6% în 2018 și respectiv 4% în 2019, potrivit scenariului macroeconomic actual al Băncii Transilvania.
