Fascinația creșterii economice cu bani ieftini și noua ierarhie a forțelor economice ale lumii. Unde este România?

de Adrian N Ionescu | 17.4.2017 .

Global growth concept with globe on a blackboard

Cei doi giganți ai politicilor monetare ale lumii, Federal Reserve (FED) și Banca Centrală Europeană (ECB) au ajuns în ipostaza unor politici monetare divergente, care ar putea stimula și mai mult schimbarea structurii raporturilor dintre forțele economice ale lumii.

FED s-a desprins de practica dobânzilor aproape zero și a infuziei de lichidități prin achiziția de titluri de stat, în vreme ce ECB, intrată mai târziu în acest joc, îl continuă, deși a redus volumul de achiziții de obligaţiuni emise în euro.

FED apreciază că statisticile economiei americane confirmă relansarea acesteia şi promite noi creşteri ale ratei dobânzii de politică monetară, în vreme ce statisticile Zonei Euro nu sunt deloc la fel de încurajatoare, iar ECB amână momentul primei creşteri de dobândă.

Între timp, economiile emergente profită de finanţarea încă ieftină atât în dolari cât şi în euro, dar băncile acuză campania dobânzilor mici, care le limitează câştigurile, după ce multe dintre ele fuseseră salvate de la faliment inclusiv de politica de relaxare monetară & infuzie de lichidităţi (quantitative easing – QE).

Ca urmare, deşi nu numai din cauza divergenţelor monetare, raportul de forţe economice la nivel global va continua să se schimbe dramatic, în următoarele decade.

Divergenţele

Economiştii au relevat deja datele divergenţei dintre politicile marilor economii.

„Relansarea economiei (SUA) datează din al doilea trimestru al anului 2009, ajungându-se la cel mai lung ciclu postbelic, cel mai slab – totuși cel mai lung. În Zona Euro primul semn de creștere a apărut la începutul anului 2013, deci clclul economic este tânăr”, scrie Philippe Waechter, economistul şef al Natexis Asset Management, o firmă de investiţii care are sub administrare aproape 900 de miliarde de dolari.

FED a ridicat în martie dobânda de refinanţare la 1% şi mai promite două astfel de mutări numai în acest an. Banca centrală a SUA a intrat, astfel pe traiectoria normalizării relației dintre politica monetară și piață, ca urmare a statisticilor care certifică relansarea economiei SUA, la aproape nouă ani după declanșarea (oficială) a crizei, odată cu falimentul Lehman Brothers.

În același timp, ECB păstrează aproape intactă „politica banilor gratis”, cu rate ale dobânzii aproape de zero, căci a intrat mai târziu în campania infuziei de lichidități, şi vânează încă semnele vindecării economiei Zonei Euro de sechelele crizei.

Fascinaţia creșterii economice alimentate cu bani ieftini își arată limitele, potrivit majorității economiștilor independenți.

Pe de altă parte, soliditatea creșterii economice americane este contestată de cei care se tem de scumpirea banilor, inclusiv Administrația Trump, care a dat semnale clare că dorește un alt șef la FED.

Vulnerabilitatea economiei europene îl face pe șeful ECB să nu dorească să o pună la încercare prin creșterea dobânzilor.

Decizia FED de creștere a dobânzilor nu va fi fost străină de ideea că politica fiscală agresivă a Administraţiei Trump va permite băncii centrale americane să transfere către Congres şi Casa Albă misiunea de stimulare a creşterii.

Banca Centrală Europeană (ECB) nu are la dispoziţie această alternativă. Ţările Euro vor fi nevoite să suplinească, prin propriile politici fiscale, absenţa acestei alternativei la nivelul Eurosistemului.

„Euro este problema, nu Uniunea Europeană”, scria economistul John Weeks, profesor emerit la SOAS – University of London.  Era în ianuarie, înaintea propunerii oficiale a Europei cu mai multe viteze.

„Problema cu Europa este euro”, scria la rândul său în august anul trecut nobelistul Joseph Stiglitz.

Nu a durat mult şi temerile restructurării UE s-au dovedint întemeiate. Iar economiştii nu văd supravieţuirea Uniunii decât în jurul unei monede unice care să se sprijine pe politici fiscale comune la fel de mult ca şi pe măsuri monetare, în aceeaşi măsură în care se sprijină dolarul.

Ierarhiile

Când Donald Trump a promis măsurile fiscale şi de sprijinire prin investiţii a economiei americane, pieţele au pariat pe putera dolarului şi pe companiile americane. Economiile emergente au pierdut prim planul marilor fluxuri de resurse de investiţii financiare. S-a vorbit chiar de marile dificultăţi ale ţărilor emergente.

Totuşi, răsturnarea ierarhiei forţelor economice ale lumii este stimulată în continuare de costul redus al creditării economiilor, iar PricewaterhouseCoopers  (PwC) a estimat amploarea schimbării în ierarhia economiilor lumii.

„Vom vedea în continuare transferul puterii economice globale dinspre economiile mature avansate, către economiile emergente.

„Grupul E7 (Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Rusia şi Turcia – n.r.) vor acoperi aproape 50% din PIB la nivel global, în vreme ce aportul G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi USA) va scădea până la 20%, până în 2050”, spune John Hawksworth, economistul şef al PwC, într-un raport recent.

România nu este în clasamentul PwC, care se opreşte la poziţia 32, dar este Vietnam (încă republică socialistă, oficial), acum pe ultimul loc, dar va fi pe 20 în 2050, înaintea Italiei. La fel, Bangladesh va urca de la penultimul loc pe 23, înaintea Spaniei.

Este drept, corporaţiile ţărilor G7 îşi extrag profitul şi din enităţile care alimentează PIB-ul ţărilor E7. Inclusiv băncile?

Uniunea Europeană are doar trei ţări în topul global după PIB: Germania pe locul 6, Marea Britanie (9) şi Franţa (10). SUA a cedat deja Chinei întâietatea, dar va rezista pe locul 2 în 2030, când Germania va ceda Rusiei întâietatea. SUA va rezista pe poziţia a treia în 2050, dar Gemania va coborî pe 9 şi Marea Britanie pe 10. Turcia o va lua înaintea Franţei şi a tuturor ţărilor europene.

Unde este România?

România este şi va fi departe de Polonia, care este singura ţară din Europa Centrală şi de Est în topul PwC (pe locul 23 în 2016, pe 26 în 2030 şi pe 30 în 2050).

România este, însă, o pată albă pe harta proiecțiilor privind PIB pes capita, precum cele mai multe țări africane:

România a urmat cursul scăderii globale a dobânzilor, dar BNR și-a menținut rata de refinanțare la un nivel minim necesar pentru a nu submina respectul față de moneda naţională şi faţă de bani, în general.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană nu va mai putea supravieţui în afara monedei unice – cred economiştii, iar România poate trece la moneda europeană „numai după ce și veniturile cetățenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre ale UE”, crede premierul Sorin Grindeanu. Declarația primului ministru vine pe fondul unei relaxări fiscale și a majorărilor salariale considerate nesustenabile de economiștii Consiliului Fiscal și nu numai de ei.

Guvernatorul BNR vede însă mai multe piedici. Fără reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României din punctul de vedere al infrastructurii, al veniturilor şi al PIB pe cap de locuitor, trecerea la moneda euro nu va fi sustenabilă, potrivit lui Mugur Isărescu.

La rândul său, economistul șef al BNR, Valentin Lazea mai adaugă un criteriu de succes al aderării: convergența culturală.

Deşi zona euro nu funcţionează cum trebuie, România nu are vreo altă alternativă din punct de vedere economic. Putem sta la periferia UE, aşa cum este în mintea unora, dar asta nu este o soluţie. Intrarea în zona euro presupune patru seturi de criterii:

  • criteriile de convergenţă reală,
  • criteriile juridice, pe care le cere Tratatul de funcţionare a UE (mai multă independenţă a Băncii Centrale Europene),
  • convergenţa nominală şi, cea mai importantă:
  • convergenţa culturală. Există un spaţiu cultural balcanico-mediteraneean unde este acceptabil să nu-ţi onorezi promisiunile şi să nu-ţi plăteşti datoriile. Nu acelaşi lucru se întâmplă în spaţiul central european”, a declarat recent Valentin Lazea.

Spectrul „stagnării seculare”

Băncile şi companiile financiare, cele dintâi beneficiare ale politicilor banilor ieftini ori chiar salvate de acestea, sunt mai nemulţumite decât o arată de continuarea QE.

Altfel, de ce ar avertiza FMI că „persistenţa împrumuturilor ieftine ar putea afecta câştigurile şi ar forţa instituţiile financiare să-şi schimbe modelele de business”.

Nu întâmplător, unul dintre cei mai importanţi indicatori ai relansării economice post-criză este creşterea inflaţiei. Băncile câştigă cu atât mai mult cu cât inflaţia creşte.

Complexitatea echilibrelor economice este însă mult mai mare, atât de mare încât teoria mult discutată a stagnării seculare i-a preocupat mult pe economişti în anii din urmă.

„O mare parte din economia globală este caracterizată de condiţiile de stagnare seculară”, au scris într-un studiu, anul trecut, trei economişti americani, dintre care unul, Lawrence H. Summers, a fost secretarul Trezoreriei SUA, în mandatul lui Bill Clinton.

Două dintre condițiile de stagnare seculare incriminate sunt ratele scăzute ale dobânzii, sub nivelul inflației țintă, creşterea economică leneşă de ieșire lentă. Recesiunea este contagioasă şi, mai degrabă decât creşterea masei monetare, intervențiile fiscale suficient de mari sunt cele ce pote elimina stagnarea seculară, potrivit economiştilor citaţi.

Soluţia sună cunoscut.

Publicat la data de 17.4.2017 .

Un raspuns

  1. Ramon
    18.4.2017, 7:41 am

    Economia mondială este o balanță care coboară sau se ridică permanent, cu crize și creșteri. Atunci când România a fost liberă să investească a făcut-o catastrofal (anii 1978-81). După 1990 creșterea ec a Rom se datorează creșterii datoriei externe și investițiilor străine, deci tot ceva fals. Rom nu are suficienți oameni pregătiți pentru dezvoltare, tot interesul este furtul, pe baza împrumuturilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română