Fără virgule: de ce nu vor fi bani pentru investiții nici în 2017

de Marin Pana | 13.11.2016 .

mp21România pur și simplu nu are și nu va avea bani pentru investiții nici în 2017, după cum promit, sub o formă sau alta, principalele partide aliniate la startul campaniei electorale 2016.
La televizor se aruncă tot felul de cifre abracadrabante și prin fața cetățenilor se perindă grafice colorate, după care se poartă discuții care se vor savante, într-un ritm în care contează mai mult impresia lăsată de fața vorbitorului.

De fapt, pentru a face puțină ordine în acest asalt informațional bazat pe ikebana cu indicatori economici, e suficient să ne concentrăm în liniște pe câteva date incontestabile :

Simplificate, fără virgule și fără complicații cu tot felul de fonduri care încă nu există sau fluxuri nete de la bugetul de stat.

Anul acesta, PIB-ul României va ajunge la 169 de miliarde de euro față de 160 de milioane de euro în 2015. Și, în cel mai bun și bun caz, dacă totul va merge ”zeiss”, putem ajunge în 2017 la cel mult 181 miliarde de euro.

Asta înseamnă o creștere de 5% în lei sau 7% în euro (dacă nu crapă cursul de schimb, ipoteză de lucru obligatorie), fără a face farmacie. Din cele mai vechi timpuri ale tranziției și până azi, nu s-a inventat guvernul care să impună românilor și să colecteze taxe, cu tot ce ne mai dă și UE, astfel încât să trecem de o treime din PIB venituri ale statului, din nou, fără alte virgule.

Simplu de tot, dacă statul ar pune la bătaie fie și toată treimea care rezultă din cele 12 miliarde de euro mult visate pentru anul viitor, ar avea de dat în plus cam 4 miliarde de euro. Dar, din start, numai aducerea punctului de pensie la cota festivă de 1.000 de lei la 1 ianuarie 2017 ar însemna un necesar de 2 miliarde de euro.

La acești bani se adaugă peste 1 miliard de euro impact al majorărilor salariale recent adoptate (a se citi, tot aproximativ, 5 miliarde lei). Povestea livrată în prime-time cu întoarcerea banilor la buget prin taxe și impozite și a impactului bugetar nu de 5 miliarde lei ci numai de 2 miliarde lei, ar echivala cu a spune că factura salarială a bugetarilor pentru anul 2016 nu este de 52 de miliarde de lei ci numai de 20 de miliarde de lei, pentru că restul banilor se întorc și ei la buget.

Buget din care, deși scade TVA-ul, se elimină sute de taxe, se reduce impozitarea veniturilor, vor crește investițiile și subvențiile pentru cei care se apucă de afaceri. Iar statul ar urma să aibă un deficit de 5 miliarde de euro (FMI-ul zice că vor fi mai mult de 6 miliarde de euro gaură la buzunarul statului). Dar care ”cică” nu ar majora datoria publică, care s-a expandat oricum spre 70 de miliarde de euro.

Șmecheria e că ce mi-e dacă raportăm cele 70 de miliarde la PIB-ul de 169 de miliarde din 2016, ce mi-e că mai punem acolo 5 miliarde în plus și împărțim 75 de miliarde la cele 181 de miliarde visate la început, ne dă cam tot vreo 40%. Și, vezi Doamne, datoria, exprimată convenabil în procente, ar sta pe loc.

Dar, cum se spune la ofertele televizate la ore de mai slabă audiență, asta nu e tot :

Tot în 2017 ar urma să se mai aloce în plus pentru investiții încă vreo 12 miliarde de lei (a se citi spre 3 miliarde de euro). Ocazie cu care, dacă adunăm doar cel 2 miliarde de la pensii cu 1 miliard de la salarii și 3 miliarde de la investiții am depășit deja cele 4 miliarde la care ne-ar da dreptul prespusa creștere economică impetuoasă din 2017.

Nu e greu de ghicit cum se va face reglajul înapoi la 4 miliarde : se va tăia din nou de la investiții. Adică toți banii prezumtiv obținuți vor fi băgați cert în consum.

Tot cert ne vom tăia craca dezvoltării infrastructurii și vom majora și datoria publică. Cât despre plata ei, numai de bine, și despre viitor, acesta va rămâne în sarcina urmașilor urmașilor noștri, care vor mai rămâne ei pe aici.

Publicat la data de 13.11.2016 .

4 comentarii

  1. Ștefan A.
    13.11.2016, 3:30 pm

    La nevoie se taie si din cofinantarea proiectelor pe banii UE si care sint fonduri rambursabile .
    Important sa dam la toti care au greutate in sistem . Adica pensionarii (aia speciali in primul rind ca de aia au fuzionat cu PMP ) si bugetarii (aici primii sint aia cu salarii marete si raspundere zero barat ) .
    Dupa care mai da o mana INS cu cresterea PIB pe culmi fara egal 🙂 ca sa ramana deficitul sub limita de 3 % PIB .
    Curios , maretele cresteri de PIB (in lei) din anii trecuti nu au prea adus incasari fiscale suplimentare la buget .
    E vizibil la deficitul bugetului care a crescut la 10 miliarde lei (anul trecut ) , va fi la 20 miliarde anul acesta si peste acesta cifra anul urmator .

  2. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    13.11.2016, 11:05 pm

    I.1.Banii pentru investitii pot fi furnizati de investitorii straini, fondurile UE si banii bugetului national.
    Cita vreme bugetul national trebuie sa suporte costurile bugetare si asa prea mici pentru institutii si asigurarile sociale, avind cele mai mici disponibilitati pentru investitii, ramine MISTER NATIONAL faptul ca singura analiza, concluziile, solutiile si recomandarile, se poarta tocmai pe acesta!
    Nimic despre modul si tehnicile de atragere masiva a investitorilor straini, disparuti in neantul lipsei de masuri si politici nationale de atragere a lor dupa 2008.
    Nimic despre modul si tehnicile de atragere masiva si utilizare a fondurilor UE!
    Romania are nevoie de un “proiect de tara” care sa raspunda cerintelor de a atrage si utiliza prin cele doua resurse straine pentru dezvoltare cca. 25 de miliarde de Euro anual. Ele sint unicele resurse de investitii, nelimitate de nevoia cresterii salariilor si contributiilor sociale, intr-o tara in care 3 milioane de salariati cistiga minimul pe economie, iar o treime traieste sub minimul de subzistenta materiala si sanitara!
    Din pacate, investitorii straini fac alergie si cind se gindesc la a investi intr-o tara ca Romania, in care zecile de blocajele contra bunei functionalitati economice au adus indicele de competitivitate/functionalitate economica la dezastruosul indice 74.
    Afara de strategii si alte surogate economice punctuale, pur teoretice si fara concretitudine PROGRAMATICA, nimic nu anunta constructia unui “proiect de tara”, care sa aiba ca obiectiv reconstructia economica si industriala a tarii, pe baza celor doua resurse inepuizabile aratate.

  3. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    13.11.2016, 11:51 pm

    II.1.Un “proiect de tara” trebuie sa cuprinda tehnicile si instrumentele de atragere masiva a fondurilor UE, a investitorilor straini si ai banilor “nationali” spre investitii in cuantumul aratat, pentru aparitia a cca. 250 de mii de noi locuri de munca anual.Numai cu strategii teoretice nu se poate asigura intoarcerea migrantilor si incetarea plecarii fortei de munca.
    Orice altceva, de genul strategiilor de domeniu sau nationale, sint surogate care vor sa creieze falsa impresie, ca Romania are o directie economica si un proiect national care o realizeaza.
    2.Un proiect national trebuie sa cuprinda metodele si tehnicile concrete de aducere a competitivitatii/functionalitatii economice nationale sub indicele 30, intr-un termen cit mai scurt.
    In lipsa acestei “performante programatice”, nici un investitor strain nu se apropie de Romania, afara de supermarketurile straine.Ele nu aduc “dezvoltare” si locuri de munca fiindca nu construiesc obiective de productie ci transfera in exterior salariile noastre si locurile de munca, “contra” marfii adusa/vinduta in tara noastra.
    Ele desavirsesc transformarea tarii in PIATA DE DESFACERE pentru produsele tarilor dezvoltate.
    3.Ele sint principalele contributoare la falsa crestere (accelerata) economica si a PIB, pe cind cresterea industriala, de servicii din Romania este inexistenta, iar comertul romaneasc este in cadere libera, sufocat de supermarketuri.La fel de inexistenta este cresterea incasarilor bugetare, odata cu aceasta (falsa) crestere economica de care se mira toata lumea, desi cunoaste bine cauzele.
    4.In naivitatea sau iresponsabilitatea lor economica, politicienii au legiferat obligatia supermarketurilor ca jumatate din cifra de vinzari sa o reprezinte produsele agricole si alimentare romanesti, dar nu au “insotit-o” de un proiect national, a carui “parte” sa fie cresterea masiva a productiei agricole, prin masuri adecvate.
    In consecinta, aceasta legiferare va fi urmata de efecte economice “perverse”, ducind la cresterea preturilor la supermarketuri si la tot felul de inginerii (mincinoase) pentru a dovedi ca produsele vindute sint din Romania.

    .

  4. Caliman Eugen - consultant dezvoltare economica
    14.11.2016, 10:23 am

    III.1.Acum citiva ani, in lucrarea “Reindustrializarea Romaniei – “Politici si strategii”, eminentul economist Liviu Voinea arata starea economica grava a tarii, determinata de “criza economica profunda, de sistem si de model de dezvoltare”.
    El constata ca reindustrializarea Romaniei este imposibila, “in contextul in care statul roman mai detine o pondere relativ mica a activelor industriale si are relativ putine pirghii de interventie.Astfel ajutorul de stat este limitat, politica comerciala este de competenta UE, politica monetara este restrictiva, politica valutara pare pusa in slujba politicii monetare, iar politica fiscala si bugetara are constringeri impuse de FMI.Mai mult, Romania traverseaza o criza ECONOMICA profunda, de SISTEM si de MODEL DE DEZVOLTARE (citat pag. 125).
    Criza economica profunda este datorata disparitiei locurilor de munca si activelor industriale care sa le asigure (facin Bugetul slab alimentat cu impozite), cea de sistem este datorata disparitiei “sistemului economiei si industriei nationale” odata cu eliminarea drastica a comertului romanesc de supermarketurile straine.In aceasta situatie, resursa nationala pentru dezvoltare este inexistenta, Bugetul sustinind sistemul bugetar sub nivelul de avarie.
    3.Criza de “model de dezvoltare” se datoreaza incapacitatii intelighentiei economice nationale de a iesi din modelul Bugetar de dezvoltare, catre modelul de dezvoltare sustinut financiar de investitorii straini si fondurile UE, pentru a elimina/suplini “criza se sistem”, adica a numarului mic de active industriale!
    Modelul de dezvoltare economica bazat pe fondurile UE si investitorii straini nu are nici o restrictie UE – alta decit surogatele economice:strategiile teoretice si masurile de schimbare punctuala in locul “proiectului national de reindustrializare”.
    2.Solutia nu este atitudinea anti-UE sau R-exitul ci un proiect de tara, care sa aduca competitivitatea economica nationala sub indicele 30, sa asigure logistica, structura industriala de perspectiva, tehnicile de articulare a investitiilor viitoare cu structurile industriale existente, iar elementele materiale,tehnologice, tehnico-stiintifice, de inventie-inovatie, organizatorice, comerciale. etc. din avalul si amontele lor sa sustina reconstructia industriala.Acest model de dezvoltare este caracteristic “tigrilor asiatici” si nimic nu ne impiedica sa-l “reconstituim” si utilizam pentru atragerea investitorilor straini si a banilor UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română