Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2015 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației s-a menținut aproape constant în termeni nominali față de trimestrul precedent.Venitul mediu lunar pe gospodărie s-a redus cu puțin, de la 2.579 lei la 2.577 lei, în condițiile în care prețurile au crescut în intervalul ianuarie – martie cu 1,2% (astfel, scădererea veniturilor în termeni reali a fost de 1,2%).
Venitul mediu pe persoană s-a menținut și el aproape neschimbat de la un trimestru la altul 967 lei/persoană la începutul acestui an față de 968 lei/persoană la finele anului trecut.
Cu toate acestea, veniturile bănești au avansat cu 1,5%, de la 818 lei/persoană la 830 lei/persoană.
Veniturile bănești au înregistrat un avans notabil, bazat atât pe creșterea veniturilor din prestații sociale peste pragul de 25% din totalul veniturilor unei familii cât și pe atingerea unui nivel de 53,3% al ponderii salariilor încasate, nematins în ultimii ani.
În schimb, au pierdut teren ( din motive sezoniere) în termeni relativi veniturile din agricultură, reduse de la 3,3% la doar 1%.
Ponderea sumelor obținute din activități independente s-a diminuat și ea, de la 2,7% la 2,4%. În schimb, în compensație, ponderea veniturilor obținute din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei s-a mărit semnificativ, de la 1,0% la 1,9%.
Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+1,8%) a acoperit majorarea generală a prețurilor (+1,2%).
În schimb, în mediul rural, la scăderea veniturilor nominale pe persoană cu trei procente de la un trimestru la altul, s-a adăugat scumpirea mărfurilor și serviciilor,astfel încât veniturile s-au redus cu 4,2% în termeni reali.
Astfel, decalajului de nivel de trai dintre rural și urban s-a majorat de la 31% în trimestrul IV 2014 la 34% în trimestrul I 2015.
Per total, datele comunicate de INS pentru trimestrul al treilea al anului în curs arată un avans destul de bun al veniturilor pe persoană în familiile de salariați și de pensionari, combinat cu o reducere semnificativă în familiile de agricultori și cu o reducere masivă în familiile de șomeri, situate și așa pe ultima poziție în clasamentul nivelului de trai.
În context, cea mai mare amenințare pentru veniturile familiale o constituie intrarea în șomaj. Raportul de venit între membrii familiilor de șomeri și salariați, oricum redus la finele anului trecut, a scăzut de la 46% la 37%. Decalaj imens dacă se iau în considerare obligațiile de plată lunare și eventualele rate la împrumuturile contractate la bănci, în perioada când șomerii aveau serviciu.
Totodată, în premieră absolută, veniturile membrilor famiilor de șomerilor au coborât sub jumătate față de cele ale membrilor familiilor de pensionari ( de la un raport de 61% la sfârșitul lui 2014 !), ceea ce începe să ridice mari semne de întrebare în ceea ce privește prioritățile asumate în politica de protecție socială. Cel puțin pentru faptul că, în principiu, șomerii ar putea să mai lucreze pe când pensionarii nu.
