Expunerea economiei românești pe relația cu Rusia

de Marin Pana | 10.8.2014 .

Rusia a decretat o ”interdicție totală” a majorității produselor alimentare provenite din țările Uniunii Europene și din SUA, în replică la sancțiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicție vizează carnea de vită, de porc și de pui, peștele, brânza, laptele, legumele și fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană, deoarece valoarea exporturilor de acest tip era relativ redusă. Ea s-a situat pe tot anul trecut la 41 milioane de euro, ceea ce reprezintă doar 0,08% din exporturile totale ale țării noastre din 2013.

Mai degrabă, va exista o influență indirectă pentru România pe segmentul produselor alimentare, prin redirecționarea unei părți din exporturile destinate Rusiei către țările din interiorul UE. În această eventualitate, vor apare probleme la valorificarea producției pentru producătorii interni și beneficii pentru consumatori prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente.

Concurența crescută, imposibil de evitat în condițiile pieței unice europene, în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum, ar putea presa în sensul scăderii indicelui general al inflației, mai ales că România avea deja prețuri ceva mai ridicate la alimente decât vecinele din UE, Bulgaria și Ungaria.

Cu toate acestea, escaladarea războiului comercial la o fază superioară, cu aplicarea de restricții la schimburile de mașini și subansamble ar putea afecta mult mai serios exporturile de ordinul a sute de milioane de euro către filiala rusă a concernului Renault. Acesta asamblează ( cu destul de multe piese românești) varianta pentru piața rusă a mașinii noastre naționale Dacia sub numele de Renault Logan.

În cazul extinderii disputei Rusia – UE la importurile de gaze naturale, României va fi relativ puțin afectată deoarece dependența de circa 15% din totalul necesar consumului intern (aflată în scădere prin închiderea sau limitarea activității unor capacități importante din industria petrochimică ) se prezintă ca foarte redusă în context european.

Pentru referință, trebuie menționat gradul de dependență de gazele naturale rusești de peste 80% pentru Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania sau Finlanda, de 55% -80% pentru Polonia, Letonia, Austria sau Grecia și de 35% – 55% pentru Germania și Ungaria ( sursa Le Monde).

Alte două mari economii europene, Franța și Italia, depind și ele de livrările din Rusia în intervalul 15% – 35%.

Din păcate, în cazul gazelor naturale, efectele indirecte nu se anunță prea plăcute. Liberalizarea exporturilor de gaze naturale din producția internă și interconectarea extinsă în vestul țării cu rețelele europene, în condițiile în care calendarul de aliniere a prețurilor la acest produs energetic nu a fost epuizat ar putea afecta consumatorii români.

Pentru a pune în contextul general comerțul cu Rusia, trebuie menționată poziția ocupată de această țară în schimburile economice externe ale României. Anul trecut, Rusia a ocupat la final locul 9 la export, după Bulgaria și Olanda, și locul 6 la import, după Polonia dar înaintea Austriei. Deficitul nostru pe relația cu Rusia s-a situat la circa 1 miliard de euro, valoare față de care exporturile noastre de alimente pe această destinație au fost aproape neglijabile.

CLICK pentru mărire

În trimestrul unu din 2014, pentru care s-au dat publicității datele definitive, situația nu diferă prea mult, fiind vorba despre locul 8 la export (pondere de 3,1% din total exporturi) și locul 7 la import ( pondere de 4,1% din total exporturi). Adică Rusia figurează ca importanță pentru noi imediat după Bulgaria la export și imediat după Kazahstan la import.

CLICK pentru mărire

Practic, tocmai reținerea de după evenimentele din 1989 în a dezvolta relațiile economice cu Rusia (altminteri contraproductivă în timp pentru deficitul nostru comercial) ne-a pus la adăpost de a fi afectați serios de posibile sancțiuni economice din partea Rusiei.

De reținut, însă, acestea de pot acutiza într-un moment în care dezvoltarea relațiilor pe această piață, importantă ca mărime și putere de cumpărare luase un anumit avânt, relevat de ritmurile de creștere consemnate în prinul sfert al lui 2014, de +18,5% la export și +10,9% la import.

Efect indirect- probleme pentru producători

Scăderea inflaţiei prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente sub efectul concurenței crescute și în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum ( piața unică)

România nu va avea deocamdata de suferit pentru ca nu are contracte serioase. Însă dacă oficialii europeni pregatesc o replica, atunci ar putea fi afectate firmele românești care fac masini si componente auto.

Companiile ruseşti sunt prezente in România prin Gazprom şi Lukoil care deţin atât benzinerii, cît şi perimetre de exploatare a gazelor naturale şi petrolului, dar şi capacităţi de rafinare. În plus, anul trecut România a importat gaze din Rusia in valoare de 2 miliarde de euro.

Publicat la data de 10.8.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist de provincie
    10.8.2014, 7:20 pm

    Aceste sanctiuni sint cu unul din “taisuri” catre Rusia, care se poate trezi fara produse o vreme, ori lipsite de calitate, imbolnavind propria populatie, in lipsa rigorii sanitare si alimentare din UE.
    In acelasi timp, o reorientare comerciala atit de drastica cere timp, iar Rusia va suferi goluri de aprovizionare de multe ori, fie va accepta orice i se ofera.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română