Expunerea economiei românești pe relația cu Rusia

de Marin Pana | 10.8.2014 .

Rusia a decretat o ”interdicție totală” a majorității produselor alimentare provenite din țările Uniunii Europene și din SUA, în replică la sancțiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicție vizează carnea de vită, de porc și de pui, peștele, brânza, laptele, legumele și fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană, deoarece valoarea exporturilor de acest tip era relativ redusă. Ea s-a situat pe tot anul trecut la 41 milioane de euro, ceea ce reprezintă doar 0,08% din exporturile totale ale țării noastre din 2013.

Mai degrabă, va exista o influență indirectă pentru România pe segmentul produselor alimentare, prin redirecționarea unei părți din exporturile destinate Rusiei către țările din interiorul UE. În această eventualitate, vor apare probleme la valorificarea producției pentru producătorii interni și beneficii pentru consumatori prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente.

Concurența crescută, imposibil de evitat în condițiile pieței unice europene, în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum, ar putea presa în sensul scăderii indicelui general al inflației, mai ales că România avea deja prețuri ceva mai ridicate la alimente decât vecinele din UE, Bulgaria și Ungaria.

Cu toate acestea, escaladarea războiului comercial la o fază superioară, cu aplicarea de restricții la schimburile de mașini și subansamble ar putea afecta mult mai serios exporturile de ordinul a sute de milioane de euro către filiala rusă a concernului Renault. Acesta asamblează ( cu destul de multe piese românești) varianta pentru piața rusă a mașinii noastre naționale Dacia sub numele de Renault Logan.

În cazul extinderii disputei Rusia – UE la importurile de gaze naturale, României va fi relativ puțin afectată deoarece dependența de circa 15% din totalul necesar consumului intern (aflată în scădere prin închiderea sau limitarea activității unor capacități importante din industria petrochimică ) se prezintă ca foarte redusă în context european.

Pentru referință, trebuie menționat gradul de dependență de gazele naturale rusești de peste 80% pentru Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania sau Finlanda, de 55% -80% pentru Polonia, Letonia, Austria sau Grecia și de 35% – 55% pentru Germania și Ungaria ( sursa Le Monde).

Alte două mari economii europene, Franța și Italia, depind și ele de livrările din Rusia în intervalul 15% – 35%.

Din păcate, în cazul gazelor naturale, efectele indirecte nu se anunță prea plăcute. Liberalizarea exporturilor de gaze naturale din producția internă și interconectarea extinsă în vestul țării cu rețelele europene, în condițiile în care calendarul de aliniere a prețurilor la acest produs energetic nu a fost epuizat ar putea afecta consumatorii români.

Pentru a pune în contextul general comerțul cu Rusia, trebuie menționată poziția ocupată de această țară în schimburile economice externe ale României. Anul trecut, Rusia a ocupat la final locul 9 la export, după Bulgaria și Olanda, și locul 6 la import, după Polonia dar înaintea Austriei. Deficitul nostru pe relația cu Rusia s-a situat la circa 1 miliard de euro, valoare față de care exporturile noastre de alimente pe această destinație au fost aproape neglijabile.

CLICK pentru mărire

În trimestrul unu din 2014, pentru care s-au dat publicității datele definitive, situația nu diferă prea mult, fiind vorba despre locul 8 la export (pondere de 3,1% din total exporturi) și locul 7 la import ( pondere de 4,1% din total exporturi). Adică Rusia figurează ca importanță pentru noi imediat după Bulgaria la export și imediat după Kazahstan la import.

CLICK pentru mărire

Practic, tocmai reținerea de după evenimentele din 1989 în a dezvolta relațiile economice cu Rusia (altminteri contraproductivă în timp pentru deficitul nostru comercial) ne-a pus la adăpost de a fi afectați serios de posibile sancțiuni economice din partea Rusiei.

De reținut, însă, acestea de pot acutiza într-un moment în care dezvoltarea relațiilor pe această piață, importantă ca mărime și putere de cumpărare luase un anumit avânt, relevat de ritmurile de creștere consemnate în prinul sfert al lui 2014, de +18,5% la export și +10,9% la import.

Efect indirect- probleme pentru producători

Scăderea inflaţiei prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente sub efectul concurenței crescute și în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum ( piața unică)

România nu va avea deocamdata de suferit pentru ca nu are contracte serioase. Însă dacă oficialii europeni pregatesc o replica, atunci ar putea fi afectate firmele românești care fac masini si componente auto.

Companiile ruseşti sunt prezente in România prin Gazprom şi Lukoil care deţin atât benzinerii, cît şi perimetre de exploatare a gazelor naturale şi petrolului, dar şi capacităţi de rafinare. În plus, anul trecut România a importat gaze din Rusia in valoare de 2 miliarde de euro.

Publicat la data de 10.8.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist de provincie
    10.8.2014, 7:20 pm

    Aceste sanctiuni sint cu unul din “taisuri” catre Rusia, care se poate trezi fara produse o vreme, ori lipsite de calitate, imbolnavind propria populatie, in lipsa rigorii sanitare si alimentare din UE.
    In acelasi timp, o reorientare comerciala atit de drastica cere timp, iar Rusia va suferi goluri de aprovizionare de multe ori, fie va accepta orice i se ofera.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română