Expunerea economiei românești pe relația cu Rusia

Rusia a decretat o ”interdicție totală” a majorității produselor alimentare provenite din țările Uniunii Europene și din SUA, în replică la sancțiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicție vizează carnea de vită, de porc și de pui, peștele, brânza, laptele, legumele și fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană, deoarece valoarea exporturilor de acest tip era relativ redusă. Ea s-a situat pe tot anul trecut la 41 milioane de euro, ceea ce reprezintă doar 0,08% din exporturile totale ale țării noastre din 2013.

Mai degrabă, va exista o influență indirectă pentru România pe segmentul produselor alimentare, prin redirecționarea unei părți din exporturile destinate Rusiei către țările din interiorul UE. În această eventualitate, vor apare probleme la valorificarea producției pentru producătorii interni și beneficii pentru consumatori prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente.

Concurența crescută, imposibil de evitat în condițiile pieței unice europene, în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum, ar putea presa în sensul scăderii indicelui general al inflației, mai ales că România avea deja prețuri ceva mai ridicate la alimente decât vecinele din UE, Bulgaria și Ungaria.

Cu toate acestea, escaladarea războiului comercial la o fază superioară, cu aplicarea de restricții la schimburile de mașini și subansamble ar putea afecta mult mai serios exporturile de ordinul a sute de milioane de euro către filiala rusă a concernului Renault. Acesta asamblează ( cu destul de multe piese românești) varianta pentru piața rusă a mașinii noastre naționale Dacia sub numele de Renault Logan.

În cazul extinderii disputei Rusia – UE la importurile de gaze naturale, României va fi relativ puțin afectată deoarece dependența de circa 15% din totalul necesar consumului intern (aflată în scădere prin închiderea sau limitarea activității unor capacități importante din industria petrochimică ) se prezintă ca foarte redusă în context european.

Pentru referință, trebuie menționat gradul de dependență de gazele naturale rusești de peste 80% pentru Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania sau Finlanda, de 55% -80% pentru Polonia, Letonia, Austria sau Grecia și de 35% – 55% pentru Germania și Ungaria ( sursa Le Monde).

Alte două mari economii europene, Franța și Italia, depind și ele de livrările din Rusia în intervalul 15% – 35%.

Din păcate, în cazul gazelor naturale, efectele indirecte nu se anunță prea plăcute. Liberalizarea exporturilor de gaze naturale din producția internă și interconectarea extinsă în vestul țării cu rețelele europene, în condițiile în care calendarul de aliniere a prețurilor la acest produs energetic nu a fost epuizat ar putea afecta consumatorii români.

Pentru a pune în contextul general comerțul cu Rusia, trebuie menționată poziția ocupată de această țară în schimburile economice externe ale României. Anul trecut, Rusia a ocupat la final locul 9 la export, după Bulgaria și Olanda, și locul 6 la import, după Polonia dar înaintea Austriei. Deficitul nostru pe relația cu Rusia s-a situat la circa 1 miliard de euro, valoare față de care exporturile noastre de alimente pe această destinație au fost aproape neglijabile.

În trimestrul unu din 2014, pentru care s-au dat publicității datele definitive, situația nu diferă prea mult, fiind vorba despre locul 8 la export (pondere de 3,1% din total exporturi) și locul 7 la import ( pondere de 4,1% din total exporturi). Adică Rusia figurează ca importanță pentru noi imediat după Bulgaria la export și imediat după Kazahstan la import.

Practic, tocmai reținerea de după evenimentele din 1989 în a dezvolta relațiile economice cu Rusia (altminteri contraproductivă în timp pentru deficitul nostru comercial) ne-a pus la adăpost de a fi afectați serios de posibile sancțiuni economice din partea Rusiei.

De reținut, însă, acestea de pot acutiza într-un moment în care dezvoltarea relațiilor pe această piață, importantă ca mărime și putere de cumpărare luase un anumit avânt, relevat de ritmurile de creștere consemnate în prinul sfert al lui 2014, de +18,5% la export și +10,9% la import.

Efect indirect- probleme pentru producători

Scăderea inflaţiei prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente sub efectul concurenței crescute și în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum ( piața unică)

România nu va avea deocamdata de suferit pentru ca nu are contracte serioase. Însă dacă oficialii europeni pregatesc o replica, atunci ar putea fi afectate firmele românești care fac masini si componente auto.

Companiile ruseşti sunt prezente in România prin Gazprom şi Lukoil care deţin atât benzinerii, cît şi perimetre de exploatare a gazelor naturale şi petrolului, dar şi capacităţi de rafinare. În plus, anul trecut România a importat gaze din Rusia in valoare de 2 miliarde de euro.