Expunerea economiei românești pe relația cu Rusia

de Marin Pana | 10.8.2014 .

Rusia a decretat o ”interdicție totală” a majorității produselor alimentare provenite din țările Uniunii Europene și din SUA, în replică la sancțiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicție vizează carnea de vită, de porc și de pui, peștele, brânza, laptele, legumele și fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană, deoarece valoarea exporturilor de acest tip era relativ redusă. Ea s-a situat pe tot anul trecut la 41 milioane de euro, ceea ce reprezintă doar 0,08% din exporturile totale ale țării noastre din 2013.

Mai degrabă, va exista o influență indirectă pentru România pe segmentul produselor alimentare, prin redirecționarea unei părți din exporturile destinate Rusiei către țările din interiorul UE. În această eventualitate, vor apare probleme la valorificarea producției pentru producătorii interni și beneficii pentru consumatori prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente.

Concurența crescută, imposibil de evitat în condițiile pieței unice europene, în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum, ar putea presa în sensul scăderii indicelui general al inflației, mai ales că România avea deja prețuri ceva mai ridicate la alimente decât vecinele din UE, Bulgaria și Ungaria.

Cu toate acestea, escaladarea războiului comercial la o fază superioară, cu aplicarea de restricții la schimburile de mașini și subansamble ar putea afecta mult mai serios exporturile de ordinul a sute de milioane de euro către filiala rusă a concernului Renault. Acesta asamblează ( cu destul de multe piese românești) varianta pentru piața rusă a mașinii noastre naționale Dacia sub numele de Renault Logan.

În cazul extinderii disputei Rusia – UE la importurile de gaze naturale, României va fi relativ puțin afectată deoarece dependența de circa 15% din totalul necesar consumului intern (aflată în scădere prin închiderea sau limitarea activității unor capacități importante din industria petrochimică ) se prezintă ca foarte redusă în context european.

Pentru referință, trebuie menționat gradul de dependență de gazele naturale rusești de peste 80% pentru Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania sau Finlanda, de 55% -80% pentru Polonia, Letonia, Austria sau Grecia și de 35% – 55% pentru Germania și Ungaria ( sursa Le Monde).

Alte două mari economii europene, Franța și Italia, depind și ele de livrările din Rusia în intervalul 15% – 35%.

Din păcate, în cazul gazelor naturale, efectele indirecte nu se anunță prea plăcute. Liberalizarea exporturilor de gaze naturale din producția internă și interconectarea extinsă în vestul țării cu rețelele europene, în condițiile în care calendarul de aliniere a prețurilor la acest produs energetic nu a fost epuizat ar putea afecta consumatorii români.

Pentru a pune în contextul general comerțul cu Rusia, trebuie menționată poziția ocupată de această țară în schimburile economice externe ale României. Anul trecut, Rusia a ocupat la final locul 9 la export, după Bulgaria și Olanda, și locul 6 la import, după Polonia dar înaintea Austriei. Deficitul nostru pe relația cu Rusia s-a situat la circa 1 miliard de euro, valoare față de care exporturile noastre de alimente pe această destinație au fost aproape neglijabile.

CLICK pentru mărire

În trimestrul unu din 2014, pentru care s-au dat publicității datele definitive, situația nu diferă prea mult, fiind vorba despre locul 8 la export (pondere de 3,1% din total exporturi) și locul 7 la import ( pondere de 4,1% din total exporturi). Adică Rusia figurează ca importanță pentru noi imediat după Bulgaria la export și imediat după Kazahstan la import.

CLICK pentru mărire

Practic, tocmai reținerea de după evenimentele din 1989 în a dezvolta relațiile economice cu Rusia (altminteri contraproductivă în timp pentru deficitul nostru comercial) ne-a pus la adăpost de a fi afectați serios de posibile sancțiuni economice din partea Rusiei.

De reținut, însă, acestea de pot acutiza într-un moment în care dezvoltarea relațiilor pe această piață, importantă ca mărime și putere de cumpărare luase un anumit avânt, relevat de ritmurile de creștere consemnate în prinul sfert al lui 2014, de +18,5% la export și +10,9% la import.

Efect indirect- probleme pentru producători

Scăderea inflaţiei prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente sub efectul concurenței crescute și în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum ( piața unică)

România nu va avea deocamdata de suferit pentru ca nu are contracte serioase. Însă dacă oficialii europeni pregatesc o replica, atunci ar putea fi afectate firmele românești care fac masini si componente auto.

Companiile ruseşti sunt prezente in România prin Gazprom şi Lukoil care deţin atât benzinerii, cît şi perimetre de exploatare a gazelor naturale şi petrolului, dar şi capacităţi de rafinare. În plus, anul trecut România a importat gaze din Rusia in valoare de 2 miliarde de euro.

Publicat la data de 10.8.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist de provincie
    10.8.2014, 7:20 pm

    Aceste sanctiuni sint cu unul din “taisuri” catre Rusia, care se poate trezi fara produse o vreme, ori lipsite de calitate, imbolnavind propria populatie, in lipsa rigorii sanitare si alimentare din UE.
    In acelasi timp, o reorientare comerciala atit de drastica cere timp, iar Rusia va suferi goluri de aprovizionare de multe ori, fie va accepta orice i se ofera.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română