Expunerea economiei românești pe relația cu Rusia

de Marin Pana | 10.8.2014 .

Rusia a decretat o ”interdicție totală” a majorității produselor alimentare provenite din țările Uniunii Europene și din SUA, în replică la sancțiunile occidentale adoptate împotriva Moscovei. Această interdicție vizează carnea de vită, de porc și de pui, peștele, brânza, laptele, legumele și fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană, deoarece valoarea exporturilor de acest tip era relativ redusă. Ea s-a situat pe tot anul trecut la 41 milioane de euro, ceea ce reprezintă doar 0,08% din exporturile totale ale țării noastre din 2013.

Mai degrabă, va exista o influență indirectă pentru România pe segmentul produselor alimentare, prin redirecționarea unei părți din exporturile destinate Rusiei către țările din interiorul UE. În această eventualitate, vor apare probleme la valorificarea producției pentru producătorii interni și beneficii pentru consumatori prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente.

Concurența crescută, imposibil de evitat în condițiile pieței unice europene, în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum, ar putea presa în sensul scăderii indicelui general al inflației, mai ales că România avea deja prețuri ceva mai ridicate la alimente decât vecinele din UE, Bulgaria și Ungaria.

Cu toate acestea, escaladarea războiului comercial la o fază superioară, cu aplicarea de restricții la schimburile de mașini și subansamble ar putea afecta mult mai serios exporturile de ordinul a sute de milioane de euro către filiala rusă a concernului Renault. Acesta asamblează ( cu destul de multe piese românești) varianta pentru piața rusă a mașinii noastre naționale Dacia sub numele de Renault Logan.

În cazul extinderii disputei Rusia – UE la importurile de gaze naturale, României va fi relativ puțin afectată deoarece dependența de circa 15% din totalul necesar consumului intern (aflată în scădere prin închiderea sau limitarea activității unor capacități importante din industria petrochimică ) se prezintă ca foarte redusă în context european.

Pentru referință, trebuie menționat gradul de dependență de gazele naturale rusești de peste 80% pentru Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania sau Finlanda, de 55% -80% pentru Polonia, Letonia, Austria sau Grecia și de 35% – 55% pentru Germania și Ungaria ( sursa Le Monde).

Alte două mari economii europene, Franța și Italia, depind și ele de livrările din Rusia în intervalul 15% – 35%.

Din păcate, în cazul gazelor naturale, efectele indirecte nu se anunță prea plăcute. Liberalizarea exporturilor de gaze naturale din producția internă și interconectarea extinsă în vestul țării cu rețelele europene, în condițiile în care calendarul de aliniere a prețurilor la acest produs energetic nu a fost epuizat ar putea afecta consumatorii români.

Pentru a pune în contextul general comerțul cu Rusia, trebuie menționată poziția ocupată de această țară în schimburile economice externe ale României. Anul trecut, Rusia a ocupat la final locul 9 la export, după Bulgaria și Olanda, și locul 6 la import, după Polonia dar înaintea Austriei. Deficitul nostru pe relația cu Rusia s-a situat la circa 1 miliard de euro, valoare față de care exporturile noastre de alimente pe această destinație au fost aproape neglijabile.

CLICK pentru mărire

În trimestrul unu din 2014, pentru care s-au dat publicității datele definitive, situația nu diferă prea mult, fiind vorba despre locul 8 la export (pondere de 3,1% din total exporturi) și locul 7 la import ( pondere de 4,1% din total exporturi). Adică Rusia figurează ca importanță pentru noi imediat după Bulgaria la export și imediat după Kazahstan la import.

CLICK pentru mărire

Practic, tocmai reținerea de după evenimentele din 1989 în a dezvolta relațiile economice cu Rusia (altminteri contraproductivă în timp pentru deficitul nostru comercial) ne-a pus la adăpost de a fi afectați serios de posibile sancțiuni economice din partea Rusiei.

De reținut, însă, acestea de pot acutiza într-un moment în care dezvoltarea relațiilor pe această piață, importantă ca mărime și putere de cumpărare luase un anumit avânt, relevat de ritmurile de creștere consemnate în prinul sfert al lui 2014, de +18,5% la export și +10,9% la import.

Efect indirect- probleme pentru producători

Scăderea inflaţiei prin presiunea în sensul reducerii prețurilor la alimente sub efectul concurenței crescute și în condițiile ponderii foarte ridicate a alimentelor în coșul de consum ( piața unică)

România nu va avea deocamdata de suferit pentru ca nu are contracte serioase. Însă dacă oficialii europeni pregatesc o replica, atunci ar putea fi afectate firmele românești care fac masini si componente auto.

Companiile ruseşti sunt prezente in România prin Gazprom şi Lukoil care deţin atât benzinerii, cît şi perimetre de exploatare a gazelor naturale şi petrolului, dar şi capacităţi de rafinare. În plus, anul trecut România a importat gaze din Rusia in valoare de 2 miliarde de euro.

Publicat la data de 10.8.2014 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen - analist de provincie
    10.8.2014, 7:20 pm

    Aceste sanctiuni sint cu unul din “taisuri” catre Rusia, care se poate trezi fara produse o vreme, ori lipsite de calitate, imbolnavind propria populatie, in lipsa rigorii sanitare si alimentare din UE.
    In acelasi timp, o reorientare comerciala atit de drastica cere timp, iar Rusia va suferi goluri de aprovizionare de multe ori, fie va accepta orice i se ofera.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »

Marin Pana

Anomaliile congenitale ale Bugetului General Consolidat al României

După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5194 lei
4.2442 lei
5.2680 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română